Fond funciar. Decizia nr. 556/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 556/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 16-04-2014 în dosarul nr. 556/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 16 Aprilie 2014
Președinte - A. M. Diuță T.
Judecător M. A.
Judecător M. S.
Grefier I. B.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 556/2014
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurent A. D. V. și pe intimat A. D., intimat Z. E., intimat A. M., intimat A. G., intimat C. JUDEȚEANA DE F. F. IAȘI, intimat C. L. MOGOȘEȘTI DE F. F., intimat A. D., având ca obiect fond funciar constatare nulitate absolută parțială t.p..
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.
Procedura este completă.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 26 martie 2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea la data de 2 aprilie 2014, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea la data de 9 aprilie 2014, apoi pentru azi, când,
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 8338/31.05.2013, Judecătoria Iasi a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului A. D. V., excepția lipsei coparticipării procesuale active si pasive, iar pe fond a respins acțiunea formulată de reclamantul A. D.V. in contradictoriu cu parații A. D., Z. E., A. M., A. G., A. D., C. Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor Iași și C. Comunală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Mogoșești.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut următoarele:
„Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași sub nr._ la data de 31.054.2011, reclamantul A. D. V. a chemat în judecată pe pârâții A. D., Z. E., A. M., A. G., C. JUDEȚEANA DE F. F. IAȘI, C. L. MOGOȘEȘTI DE F. F. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/09.11.1995 pentru suprafața de 420 mp situată în intravilanul comunei Mogoșești.
Se motivează de reclamant în fapt următoarele: Deține în Mogoșești o casă de locuit și un grajd, construite în anul 1988, așa cum reiese din adeverința nr. 847/02.02.2011 și certificatul de atestare fiscală nr. 878/04.02.2011, ambele documente eliberate de Primăria comunei Mogoșești, jud. Iași și împreună cu ceilalți moștenitori, după defunctul A. I. D. deține suprafața de 1,78 ha prin reconstituirea dreptului de proprietate, tatăl A. I-D. conform titlului de proprietate nr._/27.10.1999 eliberat de C. Județeană de aplicare a legii nr. 18/1991 (fila 10).
Conform titlului de proprietate se deține în intravilanul comunei Mogoșești, suprafața de 7.500 m.p. care pe latura de este se învecinează cu proprietatea fratelui, în prezent decedat, A. D. D..
Conform rolului agricol din 1959-1961, A. D.D. deținea în . de teren: 10.080 mp în intravilan și 4.700 mp în intravilan.
După apariția Legii nr. 18/1991, A. D. D. a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor luate de stat în 1961. La data de 09.11.1995 se eliberează lui A. D. D., titlul de proprietate nr._ pentru suprafața totală de 15.200 mp din care, 10.080 în extravilan și 5.120 mp în intravilan, unde pe latura de sud și vest se învecinează cu reclamantul.
În titlul de proprietate este trecută suprafața de 5.120 mp în intravilan dar punerea în posesie s-a efectuat pentru suprafața de 4.700 mp cât deținea înainte de cooperativizare, conform rolului agricol.
În prezent moștenitorii lui A. D. D. au dezbătut moștenirea și au împărțit suprafața de teren din intravilan. Având în vedere că în fapt a fost împărțită suprafața de 4.700 mp însă conform titlului de proprietate suprafața din intravilan este de 5.120 mp, moștenitorii au intrat în terenul său și au mutat semnele de hotar pentru diferența de teren de 420 mp (5120 mp – 4.700 mp).
Deși suprafața de 4.700 mp care a fost preluată la stat în 1962 de la A. D.D. în mod abuziv și nelegal i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 5.120 mp teren în intravilanul comunei Mogoșești, conform titlului de proprietate nr._/1995.
Pentru suprafața de 420 mp sunt eliberate două titluri de proprietate astfel:
a) Titlul de proprietate nr._/1995 emis pe numele A. D. D.
b) Titlul de proprietate nr._/1999 emis pe numele A. I. D..
Astfel, pentru rezolvarea situației expuse a formulat această acțiune și în consecință să se dispună constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._/09.11.1995 emis de C. Județeană Iași de aplicare a legii nr. 18/1991 pe numele fratelui său decedat A. D. D. (a cărui moștenitori sunt pârâții) în ceea ce privește suprafața de teren din intravilan, în sensul reducerii acestei suprafețe cu 420 mp de la 5120 mp la suprafața de 4700 mp cât a deținut acesta conform rolului agricol.
În drept, se invocă dispozițiile art. III pct. ii și v din Legea 169/1996 modificată prin Legea nr. 247/2005, disp. art. 115 Cod civil.
C. L. de F. F. Mogoșești nu depune întâmpinare fiind atașate „precizări” fila 103 dosar prin care declară că a luat act de probatoriul depus la dosarul cauzei și în funcție de expertiza topo care se va efectua se vor formula concluzii de admitere ori de respingere a acțiunii.
Pârâții A. D., Z. E., A. M., A. G. depun întâmpinate (fila 70) prin care solicită respingerea acțiunii.
Arată că pârâților li s-a reconstituit în calitate de moștenitori ai numitului A. D. D. dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 5120 mp teren situat în intravilanul comunei Mogoșești.
Reclamantul A. D V., fiind fratele tatălui lor, a construit o casă de locuit în moștenirea bunicului A. I. D. fără acte legale și a pus stăpânire abuzivă pe întreaga suprafață de teren, adică suprafața de 7570 mp conform titlului de proprietate la care aveau și ei dreptul în calitate de moștenitor.(nepoții de fiu decedat). Reclamantul fiind vecin cu grădina tatălui lor a ocupat o suprafață de 501 mp din terenul tatălui lor. Din anul 1997 tatăl lor a plătit impozit pe suprafața de teren de 5120 mp, reclamantul beneficiind de cei 501 mp teren ocupat abuziv. La data de 27.04.2005 s-a obținut o hotărâre definitivă și irevocabilă dată de Judecătoria Iași cu obiect partaj succesoral în care se dispune ieșirea din diviziune a moștenitorilor și partajarea loturilor conform raportului de expertiză. Ca urmare a raportului de expertiză reiese că reclamantul A. D. V. trebuie să cedeze suprafața de teren de 501 mp care o deține abuziv, însă refuză să cedeze terenul ocupat căutând motive că nu este de acord cu titlul de proprietate. Se depun atașat întâmpinării hotărâri judecătorești, schițe, raport de expertiză (filele 71-78 dosar).
Se invocă, în temeiul art. 137 alin. 1 c.pr.civ. excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și excepția coparticipării procesuale active și pasive obligatorii (fila 108).
Din cuprinsul înscrisului atașat la fila 110 dosar și mențiunile din încheierea de ședință (fila 129) respectiv declarația apărătorului reclamantului și disp. art. 132 alin. 2 pct. 1 C.pr.civ. excepția lipsei coparticipării procesuale pasive a rămas fără obiect, inclusiv cea a coparticipării procesuale active dat fiind că reclamantul are calitate de coindivizar a terenului cuprins în titlul de proprietate nr._/1994 emis pe numele A. I. D. astfel că în lipsa partajului succesoral după A. I D. nu se poate susține că terenul în litigiu de 420 mp nu este posibil să revină în lotul reclamantului.
Pe fondul cauzei se arată următoarele:
În susținerea și combaterea acțiunii pe fond și excepții unite cu fondul cauzei conform art. 137 alin. 2 C.pr.civ. s-au încuviințat de instanță, la cererea părților, proba cu înscrisuri și expertiză topo-cadastrală întocmită de expert L. Ș. (filele 176 – 190 dosar) și răspuns la obiecțiuni (filele 194-195 dosar).
Cu adresa nr._/06.12.2012 s-a depus documentația aferentă titlului de proprietate emis sub nr._/27.10.1999 (filele 162-165 dosar) și cu adresa de la fila 94 dosar s-a înaintat copia titlului de proprietate nr._/1995.
Coroborând și analizând materialul probator, prin prisma dispozițiilor incidente în cauză, instanța constată acțiunea și excepțiile neîntemeiate, cu următoarea argumentare:
În raport cu cererea de rectificare depusă la filele 110 dosar așa cum s-a menționat și mai sus și actele de stare civilă privind pe defunctul A. I. D., moștenitori fiind și A. D. V., excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și coparticipării procesuale pasive urmează a fi respinsă, inclusiv prin prisma titlului de proprietate nr._/1999 cu care se face dovada dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu.
Pe fondul cauzei s-a solicitat constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._ din 09.11.1995, emis pe numele A. D. D., autorul pârâților cu precizarea că suprafața considerată de reclamant a fi anulată din titlul contestat de 420 mp situată în T 27 parcelele 948, 987 deoarece ar avea o casă de locuit și un garaj construit în 1988 conform adeverinței nr. 847/02.02.2011 și a certificatului de atestare fiscală nr. 878/04.02.2011, considerând că aceste înscrisuri suplinesc și fac dovada dreptului de proprietate contrar disp. art. 644-645 Cod civil, lipsă fiind și autorizația de construire conform Legii nr. 50/1991, iar în privința terenului deși nu-i aparține în mod exclusiv nici un lot din terenul în suprafață de 1,7800 ha, proprietatea autorului comun, așa cum aparține reclamantului așa aparține și pârâților ca nepoți de fiu decedat (A. D. D.) după A. I. D., reconstituit acestuia dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 1.7800 ha teren intravilan și extravilan.
În consecință suprafața în litigiu de 420 mp este în prezent în indiviziunea reclamantului și a pârâților alături de ceilalți comoștenitori ai defunctului menționați în Anexa 24 înregistrată sub nr.3128/21.02.2011( f.21 dosar) fiind lipsă dovada că acest teren ar fi atribuit exclusiv numai reclamantului în calitate de coindivizar în cadrul partajului succesoral.
Trebuie reținut în respingerea acțiunii și aspectul că însăși autorul comun A. I. D. a acceptat amplasamentele terenului prin necontestarea hotărârii de validare nr. 70/1991 și a procesului verbal de punere în posesie aferent titlului de proprietate nr._ din 27.10.1999 (fila 159) și fișa suprafețelor primite în proprietate nr. 1002/2a/8 întocmită de C. L. Mogoșești de fond funciar care a fost însușită fără obiecțiuni de tatăl lor (fila 159 verso, 163) cât și adeverința nr. 1002/09.08.1991 (fila 160).
Faptul că reclamantul A. D. V. deține construcții fără autorizație nu poate determina instanța să constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/9.11.1995 fiind lipsă suprapunerea invocată precum că suprafața de 420 mp s-ar regăsi și în titlul de proprietate nr._/27.10.1999 așa cum se certifică și prin răspunsul al obiecțiuni (fila 196) atunci când se consemnează :” suprapunerile între cele două titluri de proprietate nu există”. Din analiza celor două titluri din prezenta cauză, respectiv titlul de proprietate nr._/27.10.1999 și titlu de proprietate nr._/09.11.1995 coroborat cu planul cadastral al localității Mogoșești, . rezultă că identificatorii cadastrali (., neexistând suprapuneri între parcele.
Reclamantul împreună cu pârâții (nepoți de fiu decedat), moștenitorii lui A. I. D., urmând să-și valorifice drepturile lor pe calea dreptului comun și nu prin diminuarea suprafeței lui A. D. Dumiru din titlul de proprietate emis pe numele lui A. D. D., se va proceda conform art. 13 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 și art. 13 alin. 4 din Regulament, HG nr. 890/2005, acțiune în cadrul căreia se va pune în discuție și efectele uzucapiunii pentru reclamant pentru terenul aferent construcțiilor realizate de reclamant în afara cadrului legal prevăzut de Legea nr.50/1991.
Deci, prin prezenta cerere reclamantul a solicitat constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._/09.11.1995 cu privire la suprafața de 5100-4700=420 mp teren arabil situat în intravilanul comunei Mogoșești, ce a aparținut lui A. D. D..
Reclamantul invocă generic motivul de nulitate a titlului, fără indicarea temeiului de drept, respectiv „nerespectarea vechiului amplasament” fiind enunțate generic dispozițiile Legii nr. 18/1991 și HG nr. 890/2005 și Legea nr. 169/1997, dar fără a face o analiză a acțiunii prin prisma dispozițiilor acestor legi și a faptului că eronat folosește sintagma (fila 3) „au intrat pe terenul meu” cât nu face dovada partajului pentru teren, acesta fiind proprietatea lui A. I. D. conform TP nr._/1999.
În ceea ce privește situația de fapt, instanța mai reține și următoarele:
Procedura reconstituirii în ceea ce îl privește pe reclamant nu a fost dovedită pentru nici o suprafață de teren.
Față de motivul de nulitate invocat, instanța urmează a verifica în cauză incidența dispozițiilor art. III Legea nr. 169/1997 constatând că nici unul din motivele de nulitate la care face trimitere articolul indicat nu grevează T.P. nr._/9.11.1995.
Astfel, în primul rând, nulitatea operează în situația în care titlurile au fost eliberate altor persoane decât cele îndreptățite (art. III lit. a) și nu în situația în care reconstituirea s-a făcut în favoarea adevăraților titulari așa cum prevăd dispozițiile lit. ii) – „actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari”, lit. c) –„actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităților, pe terenurile revendicative a foștilor proprietari (…)” etc.
Așadar, A. I. D. autorul decedat în prezent, cât și A. D. D. fiind chiar titularul dreptului de reconstituirea suprafeței de teren în litigiu, a fost beneficiarul de drept al procedurii reconstituirii, în ceea ce privește reconstituirea în favoarea reclamantului a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 420 mp, instanța reține că acest capăt de cerere are un caracter accesoriu față de capătul de cerere principal, astfel încât, cum se constată că titlul de proprietate nr._/1995 nu este lovit de nulitate, capătul de cerere principal urmând a fi respins și această pretenție apare ca neîntemeiată.
Mai mult decât atât, reclamantul nu a depus copie după cererea formulată în condițiile art. 9 și urm. din Legea nr. 18/1991 și numai ulterior o eventuală reconstituire impunând, în mod prioritar constatarea nulității absolute parțiale a TP nr._/09.11.1995 eliberat pe numele tatălui părților A. D. D., comisiile pârâte neputând reconstitui decât acele suprafețe de teren care se află la dispoziția lor și asupra cărora pot dispune.
Însă, așa cum reiese din înscrisurile administrate ca probă în cauză de către pârâți și reclamant instanța va reține forța probantă a legalității TP nr._/9.11.1995, deoarece, nereală este și susținerea că s-a împărțit de pârâți doar suprafața de_ mp și nu cea din TP (5120mp) contrar celor stabilite prin sentința civilă nr. 3581/2005 (fila 71 dosar și raportul de expertiză C. C. (fila 45) care legalizează partajul pentru întreaga suprafață de teren de 1.5200 mp (fila 15).
În concluzie, față de cele reținute și văzând și disp. art. III din Lg. nr. 169/1997 așa cum a fost modificată prin Titlul V articol unic pct. 1 din Legea nr. 247/2005 potrivit cărora „dispozițiile modificatoare sau de completare sau de abrogare ale prezentei legi nu aduc atingere în nici un fel titlurilor (…) eliberate cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, la data întocmirii lor”, instanța constată că acțiunea formulată este neîntemeiată și pe cale de consecință o va respinge, reținând că modificările de amplasament solicitate de beneficiarii sau moștenitorii acestora a titlurilor de proprietate eliberate sub imperiul Legii nr. 18/1991 nu se încadrează, de principiu, printre motivele de nulitate consacrate de art. III Lg. 169/1997, în lipsa unor alte cauze de nulitate, prin constatarea nulității absolute a unor asemenea acte, cum este în speță doar în ideea legalizării unui drept de proprietate între tatăl A. I. D. și fiu A. D.V. pentru terenul aferent construcțiilor ridicate fără autorizație, în afara cadrului legal al dispozițiilor legilor fondului funciar unei omisiuni anterioare a legii sau a unor puneri în posesie neconforme cu dorința solicitanților, încălcându-se în mod substanțial principiul stabilității raporturilor juridice civile.
Prin urmare, instanța constatând că reclamantul nu a probat motivele de nulitate absolută a TP nr._/09.11._, operând în continuare prezumția de legalitate a acestuia, urmează să respingă acțiunea ca neîntemeiată.
În temeiul dispozițiilor art. 274 cu referire la dispozițiile art. 129 alin. 6 C.pr.civ., va lua act că s-au solicitat cheltuieli de judecată.”
♦♦♦
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul A. D. V., care a formulat critici de nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului formulat, recurentul reia susținerile din acțiunea introductivă de instanță.
Suplimentar, arată că instanța de fond a interpretat greșit întregul probatoriu administrat în cauză. Astfel, în motivarea sentinței, instanța a reținut că reclamantul solicită nulitatea titlului de proprietate deoarece ar avea o casă de locuit și un garaj conform adeverinței nr. 847/2011 și a certificatului de atestare fiscală nr. 878/2011 considerând că aceste înscrisuri suplinesc și fac dovada dreptului de proprietate contrar disp. Art. 644/645 C.civ. Ori, învederează recurentul, că aceste susțineri au fost efectuate în susținerea situației de fapt și nu ca motive de natură să atragă nulitatea absolută a titlului de proprietate.
Recurentul arată că în cererea de chemare în judecată nu a invocat modurile de dobândire și transmitere a proprietații, prevăzute de disp. Art. 644-645 C.civ., astfel încât menționarea acestora de către instanța de fond în considerentele sentinței recurate apare ca neoportună.
În al doilea rând, recurentul învederează că acțiunea a fost promovată în calitate de moștenitor al tatălui său, A. I D., căruia i-a fost eliberat titlul de proprietate nr._/1999, astfel încât nu avea ce procedură a reconstituirii să dovedească personal.
În al treilea rând, recurentul solicită instanței să observe că cererea de chemare în judecată nu are decât un singur capăt de cerere, neavând nici un capăt accesoriu care să fie respins de instanța de fond.
În ultimul rând, recurentul critică susținerea instanței de fond în sensul că „reclamantul invocă generic motivul de nulitate a titlului, fără indicarea temeiului de drept.” Ori, recurentul apreciază că această susținere a instanței de fond este neîntemeiată, în finalul cererii de chemare în judecată fiind indicate și articolul si alineatele din legile fondului funciar ce prevăd nulitatea absolută a actelor de reconstituire si constituire.
Recurentul solicită admiterea recursului formulat, modificarea în tot a sentinței civile recurate în sensul admiterii acțiunii și constatării nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._/9.11.1995 emis pe numele lui A. D.D., fratele decedat al reclamantului, în ceea ce privește suprafața de 420 mp teren situat în .-987, din intravilan ..
C. L. de F. F. Mogoșești a formulat întâmpinare prin care a învederat că lasă la aprecierea instanței de judecată soluția ce va fi dată în cauză. ♦♦♦
Examinând actele și lucrările dosarului în raport cu criticile formulate, tribunalul reține că recursul este neîntemeiat.
Astfel, autorul recurentului - A. I D. a primit titlul de proprietate nr._ la 27 octombrie 1999 pentru suprafața de 1,78 ha pe raza .> Nu s-a dovedit că între suprafețele înscrise în titlul de proprietate nr._/27.10.1999 și titlul de proprietate nr._/09.11.1995 emis pe numele autorului pârâților ar exista suprapuneri. Dimpotrivă, răspunsul la obiectiuni certifică faptul că din analiza celor două titluri de proprietate, coroborate cu planul cadastral al ., rezultă că identificatorii cadastrali sunt corecți, neexistând suprapuneri între parcele.
Recurentul invocă faptul că solicită anularea titlului de proprietate emis pe numele fratelui său A. D. D. în calitate de moștenitor al tatălui său, A. I. D. căruia i-a fost eliberat titlul de proprietate nr._/27.10.1999.
Însă, așa cum a reținut corect și instanța de fond, autorul comun A. I. D. a acceptat amplasamentele terenului prin necontestarea hotărârii de validare nr. 70/1991 și a procesului verbal de punere în posesie aferent titlului de proprietate nr._ din 27.10.1999 și fișa suprafețelor primite în proprietate nr. 1002/2a/8 întocmită de C. L. Mogoșești de fond funciar care a fost însușită fără obiecțiuni de tatăl lor, cât și adeverința nr. 1002/09.08.1991.
În ceea ce privește temeiul de drept al acțiunii, tribunalul notează că reclamantul a indicat .. III pct. ii și v din Legea 169/1997, modificată prin Legea nr. 247/2005, dar fără a face o analiză a acțiunii prin prisma dispozițiilor acestor legi, aspect reținut în mod corect de către instanța de fond.
Conform dispozițiilor art. III pct. ii și v din Legea 169/1997, modificată prin Legea nr. 247/2005, invocate de reclamant, (1) Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi:
(ii) actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 și a prezentei legi, precum și actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop;
(v) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în măsura în care au depășit limitele de suprafața stabilite de art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991.
Reclamantul nu a dovedit însă incidența în speță a motivelor de nulitate invocate, limitându-se la expunerea unei situații de fapt care nu se pliază pe textul de lege. Astfel, nu s-a făcut dovada reconstituirii asupra vechiului amplasament al reclamantului sau autorului său, solicitat în termen legal și liber la data solicitării. Mai mult, așa cum s-a arătat și mai sus, autorul reclamantului a acceptat suprafața atribuită și amplasamentul, prin necontestarea hotărârii de validare și a procesului verbal de punere în posesie aferent titlului de proprietate nr._ din 27.10.1999, semnând fișa suprafețelor primite în proprietate (f.163).
În ceea ce privește criticile aduse considerentelor sentinței de fond, (cu referire la modurile de dobândire și transmitere a proprietații, prevăzute de disp. Art. 644-645 C.civ.,), tribunalul notează că în lumina Codului de procedură civilă de la 1865, poate fi obiect al apelului/recursului doar dispozitivul sentinței sau al deciziei, după caz, întrucât numai această parte a hotărârii cuprinde ceea ce se dispune de către instanță cu privire la obiectul dedus judecății. Răspunzând totuși criticilor recurentului, tribunalul învederează că reclamantul a expus această situație de fapt cu scopul de a primi eficiență juridică, ori instanța de fond a argumentat de ce situația expusă nu poate constitui un motiv care să atragă nulitatea titlului de proprietate al pârâților.
Aspectele expuse mai sus sunt valabile și în ce privește considerațiile instanței de fond vizând capătul accesoriu de cerere, în condițiile în care instanța nu se pronunță prin dispozitiv asupra vreunei cereri accesorii.
Reținând că niciuna dintre criticile recurentului nu este fondată, Tribunalul va respinge recursul formulat ca neîntemeiat, cu consecința menținerii sentinței instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamantul A. D. V. împotriva sentinței civile nr. 8338/31.05.2013 a Judecatoriei Iasi, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.04.2014.
Președinte, A. M. Diuță T. | Judecător, M. A. | Judecător, M. S. |
Grefier, I. B. |
I.B. 24 Aprilie 2014
Red./tehnored. DTAM
Ex.2, 11.08.2014
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 47/2014. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 557/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
