Validare poprire. Decizia nr. 635/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 635/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 03-12-2013 în dosarul nr. 635/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 03 Decembrie 2013
Președinte – C. M.
Judecător M. M.
Grefier – M. Getuța
Decizia civilă nr. 635
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind apelul declarat de apelanta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR P. A M. IAȘI împotriva sentinței civile nr._/27.11.2012 a Judecătoriei Iași, intimate ., ., având ca obiect validare poprire menținere.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile
Procedură legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință,
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 15.11.2013 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceiași zi care face parte integrantă din prezenta deciziei civilă când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru data de 22.11.2013, când având în vedere imposibilitatea legalei constituirii a completului de judecată motivat de faptul că unul din membrii completului de judecată se află în concediul de odihnă, s-a amânat cauza la data de 29.11.2013, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 03.12.2013, când
TRIBUNALUL
Asupra cererii de recurs de față reține urmatoarele:
Prin sentința civilă nr._/ 27.11.2012 Judecătoria Iași a dispus în sensul că:
„Respinge cererea de menținere a popririi, formulată de creditorul-popritor Administrația Finanțelor P. a M. Iași, în contradictoriu cu debitoarea poprită S.C. S. U. S.R.L.(cu sediul în Iași, ..10, camera 2, jud.Iași) și cu terțul poprit ..(cu sediul în Iași, Șoseaua Ș. cel M. nr.34, jud.Iași).
Desființează poprirea înființată prin adresele de înființare cu nr._ din 25.10.2011, în dosarul de executare silită nr. 890, aflat pe rolul creditoarei-popritoare».
Pentru a decide astfel prima instanță a avut în vedere următoarele considerente:
„Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 26.06.2012, cu numărul mai sus menționat, în antet, creditoarea-popritoare Administrația Finanțelor P. a M. Iași a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în contradictoriu cu debitoarea poprită S.C. S. U. S.R.L. și cu terțul poprit .., să mențină poprirea înființată prin adresele cu nr._ din 25.10.2011, în dosarul de executare silită nr.890, aflat pe rolul creditoarei-popritoare, pentru suma de 442.259,65 lei.
În motivare, a arătat următoarele:
Debitoarea are obligații fiscal neachitate la bugetul de stat, dar aceasta nu le-a achitat nici după începerea executării silite, motiv pentru care s-a înființat poprirea menționată, însă nici terțul poprit nu a achitat vreo sumă.
În drept, a invocat prevederile art.460, art.2 alin.3, 149, 150 din OG 92/2003.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri, anexând adresele cu nr._ din 25.10.2011 (f.9) și_/17.01.2012, confirmările de primire, balanța de parteneri pentru luna iunie 2011 (f.11), situația clienți de încasat la august 2011 și extrasul de cont emis la 31.08.2011 întocmite de Stillemn Plus, fișa sintetică totală editată la 13.02.2012, dovada de comunicare către terțul poprit a adresei de poprire (f.33).
Debitorul poprit S.C. S. U. S.R.L. a solicitat amânarea judecății (f.17) și a depus balanța analitică parteneri 411.01 Clienți – reactualizată (f.18) și bilanța analitică partener 409.01 Furnizori – reactualizată (f.19).
Terțul poprit nu a formulat întâmpinare și nici nu s-a prezentat în instanță pentru a formula apărări, deși a fost legal citat, prin publicitate.
Cererea este scutită de la plata taxei de timbru.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, la ultimul termen.
Analizând actele și lucrările dosarului, dar și legislația incidentă, instanța reține următoarele:
Potrivit art.150 alin.1 C.pr.fisc., dacă terțul poprit înștiințează organul de executare că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit, precum și în cazul în care se invocă alte neregularități privind înființarea popririi, instanța judecătorească în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terțului poprit, la cererea organului de executare ori a altei părți interesate, pe baza probelor administrate, va pronunța menținerea sau desființarea popririi.
Cum terțul poprit nu a răspuns în niciun fel la adresa de poprire a creditoarei, s-ar pune problema dacă instanța mai trebuie să verifice existența debitului. Or, dincolo de logica evidentă a necesității acestor verificări, trebuie acut în vedere și alt aspect.
Astfel, ținând cont de prevederile art.2 alin.3 (“unde prezentul cod nu dispune se aplică prevederile Codului de procedură civilă”), trebuie observate și dispozițiile art.460 alin.1 și 2 C.pr.civ.. Or, pe de o parte, dacă terțul poprit nu-și mai indeplinește obligatiile ce-i revin pentru efectuarea popririi […], creditorul, debitorul sau organul de executare, in termen de 3 luni de la data cand tertul poprit trebuia sa consemneze sau sa plateasca suma urmaribila, poate sesiza instanta de executare, in vederea validarii popririi. Pe de altă parte, daca din probele administrate rezulta ca tertul poprit datoreaza sume de bani debitorului, va da o hotarare de validare a popririi prin care va obliga tertul poprit sa plateasca creditorului, in limita creantei, suma datorata debitorului, iar in caz contrar, va hotari desfiintarea popririi.
Două aspecte decisive au reținut atenția instanței.
Pe de o parte, reclamanta nu a facut dovada existenței unei datorii a terțului poprit, propunând ca unică probă în acest sens o situație din contabilitatea debitoarei, neconfirmată în niciun fel cu documente contabile menite să certifice debitul, cum ar fi facturile. Totodată, deși instanța i-a pus în vedere să depună obiectivele unei expertize contabile pentru a demonstra existența acestui debit, creditoarea nu s-a conformat.
Or, existența unui debit nu poate fi reținută pe baza unei situații contabile a unei singure părți, dovada existenței sale trebuind să fie făcută la fel ca într-o eventuală acțiune a debitorului împotriva terțului poprit.
Mai important, din dovada de comunicare către terțul poprit a adresei de poprire (f.33), a reieșit că aceasta s-a întors la creditoare cu mențiunea „destinatar mutat”. Fără a mai încerca o comunicare la sediul real al acestei persoane (și fără a demonstra că ar fi încercat să obțină o astfel de adresă de la RECOM), creditoarea a trecut direct la comunicarea prin publicitate. Acest aspect contravine regulii potrivit căreia modalitatea de comunicare prevăzută de art.44 lit.d din OUG 92/2003 este subsidiară celorlalte modalități.
Prin urmare, instanța reține și faptul că nu s-a făcut corespunzător poprirea.
Pentru ambele considerente, instanța va respinge cererea de menținere a popririi, formulată de creditorul-popritor Administrația Finanțelor P. a M. Iași, în contradictoriu cu debitoarea poprită S.C. S. U. S.R.L. și cu terțul poprit .. și va desființa poprirea.”
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, care a fost recalificat drept apel de Tribunal, ANAF-Administrația Finanțelor P. a M. Iași, criticând sentința pentru următoarele motive: terțul poprit avea sarcina de a dovedi că nu datorează sume de bani debitoarei, organul fiscal dovedind că debitoarea are de încasat sume de bani de la terțul poprit, de asemenea, organul fiscal a procedat la comunicarea adresei de înființare a popririi conform disp. art. 44 alin 2 lit c din Codul de procedură Fiscală, plicul fiind restituit cu mențiunea „destinatar mutat”, ulterior procedându-se la comunicarea prin publicitate a adresei de înființare a popririi, sediul comunicat de ARC fiind același cu cel din adresa de comunicare a popririi. Invocă apelanta și existența unui alt dosar de menținere poprire față de . aflat pe rolul Judecătoriei B., motiv pentru care apreciază că greșit a fost desființată poprirea.
Solicită, în consecință, admiterea apelului.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
În apel nu au fost administrate probe.
Analizând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel invocate și raportat la dispozițiile legale incidente în cauză, Tribunalul constată că apelul este neîntemeiat, astfel că îl va respinge, pentru considerentele ce succed:
Criticile apelantei vizează, pe de o parte, dovada datoriei terțului poprit . față de debitoarea ., iar pe de altă parte procedura de comunicare a adresei de înființare a popririi către terțul poprit ..
Cât privește prima critică formulată Tribunalul o apreciază neîntemeiată și o va respinge, Judecătoria reținând corect că nu poate face dovada existenței unei datorii a terțului poprit . față de debitoarea . doar balanța de parteneri depusă la dosar (f. 11 fond), aceasta cu atât mai mult cu cât din balanța analitica partener depusă de debitoarea . la data de 30.07.2012 la dosar reiese că soldul inițial era 0.
Pe de altă parte, este neîntemeiată și cea de-a doua critică formulată de apelantă, cea referitoare la procedura de comunicare a adresei de înființare a popririi.
Potrivit disp. art. 44 alin 2 din OG 92/2003, modificat de pct. 10 al art. I din ORDONANȚA nr. 29 din 31 august 2011, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 626 din 2 septembrie 2011, forma în vigoare la data emiterii adresei de înființare a popririi din data de 25.10.2011, „Actul administrativ fiscal se comunicã prin poștã, cu scrisoare recomandatã cu confirmare de primire.(2^1) În cazul în care comunicarea actului administrativ fiscal nu a fost posibilã prin modalitatea prevãzutã la alin. (2), actul administrativ fiscal se comunicã utilizând cel puțin unul dintre urmãtoarele mijloace: a) prin remiterea acestuia de cãtre persoanele împuternicite ale organului fiscal sau prin prezentarea contribuabilului/ împuternicitului la sediul organului fiscal, dacã se asigurã primirea, sub semnãturã, a actului administrativ fiscal; b) prin fax, e-mail sau alte mijloace electronice de transmitere la distanțã, dacã se asigurã transmiterea textului și confirmarea primirii acestuia. (2^2) În cazul în care comunicarea actului administrativ fiscal nu a fost posibilã potrivit alin. (2^1), aceasta se realizeazã prin publicitate.
Astfel, prima modalitate de comunicare, care asigură certitudinea absolută a luării la cunoștință a contribuabilului de conținutul actului comunicat, este cea de la alin 2, constând în comunicarea prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, comunicarea în modalitatea prevăzută la alin 2 indice 1 fiind posibilă numai în cazul în care se face dovada că nu a fost posibilã comunicarea actului prin modalitatea prevãzutã la alin. 2, iar comunicarea prin publicitate prevăzută la alin 2 indice 2 este posibilă doar când comunicarea actului nu a fost posibilã potrivit alin. (2^1).
În speță reține Tribunalul faptul că adresa de înființare a popririi a fost comunicată terțului poprit . la sediul din Iași, . și Sfânt nr. 34, dovada de primire întorcându-se cu mențiune destinatar „necunoscut” (f. 33, 34 dosar fond), astfel că, potrivit susținerilor apelantei din motivele de apel, acesta a fost motivul care a determinat-o să procedeze la comunicare prin publicitate.
Dincolo de faptul că modalitatea comunicării prin publicitate este posibilă, așa cum am precizat mai sus, doar când comunicarea actului nu a fost posibilã potrivit alin. (2^1), apelanta nefăcând dovezi că ar fi încercat comunicarea nici potrivit lit. a: prin remiterea acestuia de cãtre persoanele împuternicite ale organului fiscal sau prin prezentarea contribuabilului/ împuternicitului la sediul organului fiscal, dacã se asigurã primirea, sub semnãturã, a actului administrativ fiscal; și nici potrivit lit. b prin fax, e-mail sau alte mijloace electronice de transmitere la distanțã, dacã se asigurã transmiterea textului și confirmarea primirii acestuia, aceasta nu a dovedit nici faptul că a comunicat prin publicitate adresa de poprire pentru ca instanța să poată reține legalitatea unei asemenea comunicări.
Pentru aceste considerente Tribunalul, în temeiul disp. art. 296 cod procedură civilă, va respinge apelul formulat de ANAF-Administrația Finanțelor P. a M. Iași împotriva sentinței civile nr._/27.11.2012 a Judecătoriei Iași, pe care o păstrează.
Pentru aceste motive
În numele legii
Decide:
Respinge apelul formulat de ANAF-Administrația Finanțelor P. a M. Iași împotriva sentinței civile nr._/27.11.2012 a Judecătoriei Iași, pe care o păstrează.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 03.12.2013.
Președinte, Judecător, Grefier,
C.M. M.M. M.G.
Red./Tehnored. M.M.
4 ex/10.12.2013
Jud. fond Z. L. F. M.
| ← Validare poprire. Decizia nr. 638/2013. Tribunalul IAŞI | Pretenţii. Decizia nr. 2581/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
