Contestaţie la executare. Decizia nr. 141/2012. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 141/2012 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 20-01-2012 în dosarul nr. 141/2012
Dosar nr. _
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 20 Ianuarie 2012
PREȘEDINTE - M. M.
Judecător – S. C.
Judecător - M. M.
Grefier – M. Getuța
Decizia civilă Nr. 141
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de recurentul C. A. împotriva sentinței civile nr._/26.06.2011 pronunțată de Judecătoria Iași, intimată A. NAȚIONALĂ A V., intimat DIRECȚIA R. P. A. ȘI OPERAȚIUNI V. IAȘI, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Procedură legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință,
Instanța constată cauza la primul termen de judecată, recursul declarat în termen, motivat, semnat, că este competentă material, general, teritorial să soluționeze prezenta cerere, având în vedere că recurentul deși a fost citat cu mențiunea să facă dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 97 lei și timbru judiciar în valoare de 5 lei acesta nu și-a îndeplinit obligațiile, acesta nu și-a îndeplinit obligațiile motiv pentru care instanța invocă excepția de netimbrare a cererii de recurs.
Întrucât s-a solicitat judecata cauzei în lipsa părților conform dispozițiilor art.242 C., constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberand asupra recursului civil de fata retine urmatoarele:
Prin sentinta civila nr._/29.06.2011 pronuntata de Judecatoria Iasi a fost respinsa, ca fiind neîntemeiată, contestația la executare promovată de către contestatorul C. A., în contradictoriu cu intimații A. NAȚIONALĂ A V., și DIRECȚIA R. P. A. ȘI OPERAȚIUNI V. IAȘI.
P. a hotara astfel prima instanta a retinut urmatoarele:
,,În fapt, în urma controlului efectuat de către DIRECȚIA R. P. A. ȘI OPERAȚIUNI V. IAȘI la sediul . Iași cu privire la respectarea condițiilor de plasare în regim vamal de admitere temporară cu exonerarea totală de la plata taxelor vamale și a altor drepturi de import al autovehiculului marca Skoda O. 1,9 TDI, se întocmește Procesului verbal de control nr. 7959 din 25 mai 2005. Prin procesul menționat contestatorul a fost obligat să plătească suma de_ lei, din care_ lei reprezintă taxe vamale,_ lei reprezintă dobânzi,_ lei reprezintă penalități, iar_ lei reprezintă amenzi.
Procesul de control nr. 7959 din 25 mai 2005 a fost semnat de către contestator, reprezentat de către mandatar avocat C. L. N., cu împuternicire avocațială din 11 aprilie 2005.
Împotriva procesului de control nr. 7959 din 25 mai 2005, contestatorul a formulat contestație la DIRECȚIA GENERALĂA FINANȚELOR PUBLICE IAȘI, soluționată prin Decizia nr. 116 din 31 august 2005, în sensul respingerii.
Contestatorul a efectuat 4 plăți parțiale în contul debitului total stabilit în sarcina sa; astfel: în 15 august 2005 a plătit 300 lei, în 27 septembrie 2005 a plătit 200 lei, în 20 iunie 2006 a plătit 288 lei, în 4 ianuarie 2006 a plătit 200 lei.
La data de 31 ianuarie 2011, este emisă de către DIRECȚIA R. P. A. ȘI OPERAȚIUNI V. IAȘI pe numele contestatorului somația nr. 2591în cadrul dosarului de executare nr. 3167/2005. Tot la 31 ianuarie 2011 DIRECȚIA R. P. A. ȘI OPERAȚIUNI V. IAȘI emite procesul verbal privind calculul sumelor prevăzute în titlul executoriu.
În drept, instanța reține că în conformitate cu prevederile art. 172 din Codul de procedură fiscală, (1) persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii. (3) Contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege. (4) Contestația se introduce la instanța judecătorească competentă și se judecă în procedură de urgență.
Potrivit art. 131 din Codul de procedură fiscală, dreptul de a cere executarea silită a creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept, iar conform art. 133 lit. b din același act normativ, termenul de prescripție se întrerupe pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de plată a obligației prevăzute în titlul executoriu ori a recunoașterii în orice alt mod a datoriei.
Instanța reține, din coroborarea dispozițiilor art. 21 cu cele ale art. 168 alin. 3 din Codul de procedură fiscală, că titlul de creanță fiscală este actul prin care se stabilesc drepturile patrimoniale ale statului și obligațiile de plată corelative ale contribuabililor, ce rezultă din raporturile de drept material fiscal, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite potrivit legii. Prin art. 137 alin. 2 din Codul de procedură fiscală se prevede că titlul de creanță devine titlu executoriu ope legis la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.
Instanța notează că procedura de individualizare a taxelor, a impozitelor, contribuțiilor și a accesoriilor la acestea poate forma exclusiv obiectul controlului administrativ jurisdicțional (contestația împotriva titlurilor de creanță fiscală sau a altor acte administrative fiscale), în cadrul procedurii executării silite a creanțelor fiscale fiind reglementată, ca singură cale judiciară de atac, contestația la executare prin care se contestă titlul de executare. Contestația la executare propriu zisă este destinată să înlăture neregularitățile comise cu prilejul urmăririi silite. Contestația la executare cu care a fost investită instanța nu poate modifica și nici desființa titlul de creanță fiscală pentru care a fost emis titlul executoriu fiscal și somația contestată.
Instanța observă că deși contestatorul și-a calificat contestația ca fiind una propriu zisă și a identificat clar actele de executare contestate - somația din ianuarie 2011 – nu a invocat nici un motiv de nelegalitate al acestor acte sau al executării însăși.
În ceea ce susținerile contestatorului privitoare la împrejurarea că nu a avut cunoștință de existența procesului verbal nr. 7959 din 25 mai 2005, instanța le apreciază ca fiind contrare adevărului, din moment ce în cadrul controlului finalizat cu încheierea procesului menționat, contestatorul a fost chestionat expres cu privire la introducerea în țară a autovehiculului, semnând o notă explicativă înregistrată la DIRECȚIA R. P. A. ȘI OPERAȚIUNI V. IAȘI cu nr. 7959/5/11.04.2005, iar procesul verbal despre care afirmă că nu a avut cunoștință a fost semnat de către domnia sa, prin mandatar avocat împuternicit în 11 aprilie 2005. Mai mult, împotriva aceluiași proces verbal despre a cărui existență susține că nu a avut cunoștință, contestatorul formulează contestație, la procedura de soluționare a căruia, din nou, este prezent, prin mandatar avocat.
Nefondate sunt și susținerile contestatorului conform cărora nu el ar fi efectuat cele patru plăți parțiale în contul debitului pentru care este urmărit, ci . Iași, fără ca el să aibă cunoștință. Instanța reține că, potrivit principiilor fundamentale de drept obligațional, plata poate fi efectuată pentru debitor de către orice persoană, iar modalitățile de plată sunt dintre cele mai variate. Vaucher-ul depus de către contestator nu face în nici un caz dovada că acesta s-ar fi aflat în perioada 3 ianuarie – 8 ianuarie 2006 la Vatra Dornei, ci doar că a făcut o astfel de rezervare în această perioadă, și este oricum lipsită de relevanță împrejurarea că el nu s-a aflat în localitate la data la care s-a efectuat una dintre cele patru plăți parțiale făcute pentru el, din moment ce orice persoană putea plăti pentru el.
În consecință, instanța urmează să respingă, ca fiind neîntemeiată, contestația la executare formulată.”
Impotriva acestei sentinte a formulat recurs in termen C. A. criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
La termenul din data de 20.01.2012 tribunalul a constatat ca recurentul nu a achitat taxa judiciara de timbru in cuantum de 97 lei si nici timbru judiciar de 5 lei desi a fost legal citat la adresa indicata cu mentiunea de a achita taxa de timbru si timbru judiciar. La acelasi termen de judecata tribunalul a invocat exceptia de netimbrare a actiunii.
Cu privire la exceptia invocata instanta retine urmatoarele:
Desi legal citat recurentul cu mentiunea să facă dovada, în conformitate cu disp. art. 11 alin. 1 raportat la art. 2 alin. 2 din Lg. 146/1997, a achitarii taxei judiciare de timbru in valoare de 97 lei si timbrul judiciar in valoare de 5 lei sub sancțiunea anulării cererii de recurs ca netimbrată acesta nu a inteles sa achite taxele datorate.
Conform art. 20 din Lg. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru - Taxele judiciare de timbru se platesc anticipat. Dacă taxa nu a fost achitată în cuantumul legal în momentul înregistrării acțiunii, instanța va pune în vedere părții să achite suma datorată până la primul termen de judecată și că neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea cererii.
Având în vedere că în speță sunt incidente dispozițiile legale menționate mai sus, deoarece recurentul desi legal citat cu mentiunea de achita taxa de timbru si timbru judiciar nu a depus la dosar dovada achitarii taxei aferente, instanța urmează ca în temeiul disp. art. 20 alin. 3 din Lg. 146/1997 sa admita exceptia de netimbrare si pe cale de consecinta să anuleze recursul ca netimbrat.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE
Anuleaza ca netimbrat recursul declarata de contestatorul C. A. impotriva sentintei civile nr._/29.06.2011 pronuntata de Judecatoria Iasi, sentinta pe care o mentine.
Irevocabila.
Pronuntata astazi, 20.01.2012 in sedinta publica .
P., JUDECATOR, JUDECATOR, GREFIER,
MM .>
RED. MM/ 02.03.2012/ 2EX.
Jud. fond A. M.
| ← Cereri. Decizia nr. 119/2012. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 386/2012. Tribunalul IAŞI → |
|---|
