Fond funciar. Decizia nr. 1505/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1505/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 13-06-2013 în dosarul nr. 1505/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 13 Iunie 2013
Președinte - G. C.
Judecător A. M. C.
Judecător E.-C. P.
Grefier I. B.
DECIZIE Nr. 1505/2013
Pe rol judecarea recursului declarat de recurenții H. L. D., H. M. M. și S. E. împotriva sentinței civile nr._ din 13.12.2012 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.
Procedura este completă.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 5 iunie 2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru azi, când,
TRIBUNALUL
Deliberând constată:
Prin sentința civilă nr._/13.12.2012 a Judecătoriei Iași s-au dispus următoarele:
„Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a C. județene de fond funciar Iași .
Respinge cererea reclamanților D. H., M. M. H. si E. S. formulată prin reprezentant legal SPCJ P. S. & ASOCIATII în contradictor cu parata C. JUDETEAN DE FOND FUNCIAR IASI”.
P. a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
„Prin cererea sa reclamant a chemat in judecata pârâta C. județeană de fond funciar Iași SA pentru a fi obligată sa soluționeze cererea de reconstituirea dreptului de proprietate formulată de reclamanți pentru suprafața de 2328, 54 ha teren cu vegetație forestieră.
Față de excepția invocata de parata, reclamanții arată că în fapt cererea este formulată în temeiul legii 1/2000 și la legii 247/2005 și ca aceste texte de lege menționează in mod clar si expres ca notificările realizate în baza L 10/2001 prin care s-au solicitat și terenuri în extravilan și care nu au fost soluționate la data apariției legii trebuiau transferate din oficiu spre competenta soluționare comisiilor de fond funciar
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisie Județene Iași de fond funciar, instanța reține următoarele:
Calitatea procesuală este, alături afirmarea unui drept, justificarea unui interes și capacitatea procesuală o condiție generală de exercițiu a acțiunii civile, care atrage prin neîndeplinirea sa admiterea excepției cu același nume și, pe cale de consecință, respingerea acțiunii, făcând de prisos cercetarea în tot sau în parte a fondului cauzei.
Prin calitate procesuală pasivă se desemnează îndreptățirea unei persoane de a sta în proces în calitate de pârât, îndreptățire pe care o dobândește persoana obligată în raportul juridic civil dedus judecății.
Astfel, prin cererea de chemare în judecată reclamanții solicită obligarea paratei sa soluționeze cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața 2328,54 ha teren cu vegetatei forestiera, cu construcțiile aferente exploatării forestiere existente la data exproprierii, teren aflat pe raza comunelor SCHITU D. si BÂRNOVA, IAȘI .
2 . stabilirea de daune cominatorii in cuantum de 500lei /zi in sarcina paratei pana la soluționarea efectiva a cererii
3 obligarea paratei la emiterea hotărârii de validare a respectivei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul liber aferent vechiului amplasament actul de proprietate deținut făcând dovada absoluta a proprietății.
Or, fata de capătul principal al acțiunii - obligarea pârâtei sa soluționeze cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața 2328,54 ha teren cu vegetatei forestiera, cu construcțiile aferente exploatării forestiere existente la data exproprierii, teren aflat pe raza comunelor SCHITU D. si BARNOVA IASI, comisa județeană de fond funciar Iași are obligație administrativă sau administrativ jurisdicțională în raport cu obiectul cauzei întrucât .
Potrivit dispozițiilor art. 27 alin. 5-7 H.G. nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietăților: „C. județeană va analiza propunerile primite de la comisiile comunale, orășenești sau municipale, privind modul de respectare a prevederilor legii în legătură cu stabilirea dreptului de proprietate, precum și contestațiile celor care s-au considerat nemulțumiți de modul de stabilire a dreptului de proprietate de către comisia comunală, orășenească sau municipală” (alin. 6); „După analizare comisia județeană, prin hotărâre, va soluționa contestațiile, va valida sau va invalida propunerile, în termen de 30 zile de la primire, și le va transmite prin delegat, în termen de 3 zile, comisiilor locale, care le vor afișa imediat la sediul consiliului local și vor comunica, sub semnătură, persoanelor care au formulat contestații hotărârea comisiei județene” (alin. 7 ).
Potrivit art. 51 din Legea nr. 18/1991, comisia județeană este competentă să soluționeze contestațiile și să valideze ori să invalideze măsurile stabilite de comisiile locale.
Astfel având in vedere dispozițiile legale reglementate de HG 890 /2005 prin care Comisiile județene sunt obligate da verifice respectarea procedurilor de soluționare a cererilor de către comisiile locale de fond funciar instanța retine ca parata are calitate procesuala pasiva
In ce privește fondul cauzei instanța ia act ca in fapt reclamanții solicita obligarea Comisiei județene de fond funciar Iași sa soluționeze cererea formulata pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2328,54 ha fără ca la momentul formulării prezentei acțiuni aceste cereri sa fie analizate de către comisiile locale de fond funciar.
Potrivit art. 5 lit. a, b și h din HG nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile si funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea in posesie a proprietarilor, dispune: „ Comisiile comunale, orășenești sau municipale au următoarele atribuții principale: a) preiau și analizează cererile depuse în conformitate cu prevederile legii, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, cu excepția celor formulate de comune, orașe sau municipii; b) verifica în mod riguros îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 9 alin. (4) și (5) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și la art. 6 din Legea nr. 1/2000, cu modificările ulterioare, solicitând în acest scop toate relațiile și datele necesare; h) înaintează și prezintă spre aprobare și validare comisiei județene situațiile definitive, împreună cu documentația necesară, precum și divergențele produse și consemnate la nivelul acestor comisii; „
Astfel față de situația de fapt reținută și anume ca cererile reclamanților nu au fost analizate in prealabil de către comisiile locale, iar reclamanții solicită ca parata C. județeana sa fie obligată a executa o obligatei care în fapt aparține comisiilor locale de fond funciar având în vedere dispozițiile art. 5 si art. 6 din HG 890 /2005 instanța va respinge cererea ca fiind neîntemeiata”.
* * *
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții D. H., M. M. H. si E. S. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, motivat de următoarele:
Instanța de fond, deși în mod logic a reținut calitatea procesuală pasivă a CJFF Iași, a respins acțiunea reclamanților motivat de faptul că cererea privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului forestier în suprafață de 2328,54 ha (situat pe raza administrativă a comunelor Schitu D. și Bârnova) nu ar fi fost analizată în prealabil și de către comisiile locale Schitu D. și Bârnova.
Considera recurentii ca ,raportat la obiectul cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, dat fiind faptul că acel teren forestier se află situat pe raza administrativă a două comune, Schitu D., respectiv Bârnova, în temeiul dispozițiilor art. 6 lit. l din HG nr. 890/2005 privind Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, instituția abilitată de lege să analizeze respectiva cerere este comisia județeană de fond funciar prin preluarea atribuțiilor comisiilor locale spre deosebire de cazul ordinar când comisia județeană validează o propunere de soluționare a comisiilor locale.
Arată recurenții că, în calitate de moștenitori ai autoarei Principesa Ieana a României au revendicat dreptul de proprietate asupra imobilului (teren intravilan și extravilan, construcții) cunoscut sub numele „Domeniul regal Poieni” prin notificări notariale conform prevederilor legii nr. 10/2001 la Primăriile Schitu D. și Bârnova, solicitări ce fac dovada deplină a revendicării în termen în fața oricăror instituții chiar dacă notificările ar fi fost adresate altor unități decât cele care dețin imobilul (art. 22 (4) din legea 10/2001 actualizată).
Consiliul Județean Iași, unul dintre deținători, a și soluționat capătul de cerere pentru care era competent (4,29 ha teren intravilan . D. și construcțiile aferente prin decizia nr. 1127/2007), iar prin Adresa nr. 1931/2008 a remis comisiilor de fond funciar (locale și județene) spre competentă soluționare (conform art. V din Titlul I al Legii nr. 247/2005) celelalte capete ale cererii (în principal teren forestier și construcții aferente), iar până în prezent, a aceste comisii nu au emis nici o hotărâre de soluționare. S-au formulat mai multe cereri atât la nivelul Comisiei Județene Iași pentru S. dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor, cereri rămase fără nici o soluționare timp de 7 ani.
Susțin recurenții, comisiile de fond funciar au negat chiar faptul că ar avea o cerere de retrocedare pentru terenuri forestiere pe rolul lor, deși s-au depus înscrisuri, inclusiv la instanța de fond, care dovedesc că solicitarea a fost chiar sub analiza Comisiei Județene Iași pentru S. dreptului de Proprietate privată Asupra Terenurilor încă din 2007 (a se vedea motivarea Hotărârii CJFF Iași nr. 7289/2007 privind pe Rusovici C.).
Mai mult, în demersul lor de a obține deblocarea procesului administrativ de rezolvare a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate privind terenul forestier situat pe raza administrativă a două comune (Schitu D. și Bârnova) invocă recurenții că li se refuză dreptul la o soluționare cu privire la un drept revendicat, materializat printr-o cerere adresată unei instituții abilitate de lege să soluționeze astfel de cereri și prin sentința judecătorească care consfințește acest abuz de drept recurenților li se limitează accesul la justiție, la rezolvarea pe calea judecătorească a dreptului revendicat.
Consideră că sentința instanței de fond nu poate fi privită decât ca pe un refuz la accesul la justiție, un drept de altfel garantat prin art. 6 al CEDO.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
În recurs s-au administrat probe noi respectiv înscrisuri.
Recurenta a depus la dosarul cauzei, pentru termenul din 10.04.2013, fara ca instanta sa fi incuviintat in prealabil aceasta proba ( inadmisibila in raport cu disp. art 305 C. pr. civ. ), un raport de expertiză tehnică extrajudiciară în specialitatea topografie cadastru întocmit de expert ing. Gerald F..
* * *
Analizând ansamblul probator administrat în cauză din perspectiva dispozițiilor legale incidente în cauză Tribunalul constată recursul ca fiind vădit neîntemeiat, motivat de considerentele ce succed.
În prezenta cauză prin cererea formulata de reclamanții D. H., M. M. H. și E. S., prin reprezentant ,în contradictoriu cu parata C. JUDETEANĂ DE FOND FUNCIAR IASI s-a solicitat instantei:
1. obligarea paratei sa soluționeze cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața 2328,54 ha teren cu vegetatei forestiera, cu construcțiile aferente exploatării forestiere existente la data exproprierii, teren aflat pe raza comunelor SCHITU D. si BARNOVA, IAȘI ;.
2. stabilirea de daune cominatorii in cuantum de 500lei /zi in sarcina paratei până la soluționarea efectiva a cererii ;
3. obligarea paratei la emiterea hotărârii de validare a respectivei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul liber aferent vechiului amplasament actul de proprietate deținut făcând dovada absoluta a proprietatii.
Instanta de control judiciar constata ca reclamanții solicita obligarea Comisiei județene de fond funciar Iași sa soluționeze cererea formulata pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2328,54 ha si sa emită hotărâre de validare a respectivei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, cu daune cominatorii, fara a proba, in esenta ,parcurgerea procedurii prealabile reglementata de dispozitiile legilor speciale reparatorii cu privire la suprafața 2328,54 ha teren cu vegetatie forestiera, teren pretins a fi aflat pe raza comunelor SCHITU D. si BARNOVA, IAȘI si fără a proba ca ,la momentul formulării acțiunii ,aceste cereri ar fi fost analizate de comisiile locale de fond funciar, carora le revine competenta potrivit art 5 din H.G. 890/2005, de solutionare a cererilor de reconstituire.
Nu pot fi primite criticile recurentilor privind incalcarea accesului la justitie. Prin Legea 18/1991 și legile ulterioare de restituire a proprietatilor, legiutorul face o partajare a competențelor in stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor in sensul că intreaga procedura de stabilire a acestor drepturi revine comisiilor locale (comunale, orșenești, respectiv județene), activitatea acestora fiind supusă controlului jurisdicțional.
La rândul său controlul jurisdicțional este deschis pentru fiecare dintre actele îndeplinite in faza administrativă.
Referitor la instituirea unei proceduri administrativ-jurisdicționale, Curtea Constituțională s-a pronunțat, de principiu, prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr.1/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.69/1994, stabilind că "este de competența exclusivă a legiuitorului de a institui asemenea proceduri, destinate, în general, să asigure soluționarea mai rapidă a unor categorii de litigii, descongestionarea instanțelor judecătorești de cauzele ce pot fi rezolvate pe această cale, evitarea cheltuielilor de judecată".
De asemenea, Curtea a reținut că "procedura administrativ-jurisdicțională constituie o măsură de protecție care, deci, nu poate avea ca scop, în niciun mod, limitarea accesului la justitie”
Instanța de contencios constituțional a mai statuat că "Instituirea unei proceduri administrativ-jurisdicționale nu este contrară principiului prevăzut de art.21 din Constituție privind liberul acces la justiție, cât timp decizia organului administrativ de jurisdicție poate fi atacată în fața unei instanțe judecătorești". Curtea a observat totodată, prin pronunțarea deciziei nr. 1179 din 2007 că jurisprudența sa cu privire la procedurile administrativ-jurisdicționale este conformă cu cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, care, de exemplu, în cauza "Le Compte, V. Leuven și De Meyere contra Belgiei, 1981", a stabilit că "Rațiuni de flexibilitate și eficiență, care sunt pe deplin compatibile cu protecția drepturilor omului, pot justifica intervenția anterioară a unor organe administrative sau profesionale [...]."
Tribunalul noteaza C. județeană este competentă să soluționeze contestațiile și să valideze ori să invalideze măsurile stabilite de comisiile locale potrivit art. 51 din Legea nr. 18/1991.
Tribunalul retine ca ,potrivit legii, Comisiile județene de fond funciar au, potrivit art 6 din H.G. 890/2005 urmatoarele atributii:
a) organizează instruirea comisiilor comunale, orășenești și municipale și asigura distribuirea legilor, a prezentului regulament, a hărților și planurilor la zi, precum și a altor materiale necesare pentru desfășurarea în bune condiții a activității acestora;
b) b) asigura îndrumarea și controlul comisiilor comunale, orășenești și municipale prin desemnarea pe comune, orașe și municipii a membrilor din comisia județeană;
c) verifica legalitatea propunerilor înaintate de comisiile comunale, orășenești și municipale, în special existenta actelor doveditoare, pertinenta, verosimilitatea, autenticitatea și concludenta acestora;
d) soluționează contestațiile formulate împotriva masurilor stabilite de comisiile locale;
e) validează sau invalidează propunerile comisiilor comunale, orășenești sau municipale, împreună cu proiectele de delimitare și parcelare;
f) emit titlurile de proprietate pentru cererile validate;
g) soluționează cererile de reconstituire a dreptului de proprietate a comunelor, orașelor și municipiilor pentru terenurile forestiere;
h) analizează propunerile comisiilor locale de revocare a titlurilor de proprietate eliberate în condițiile art. 27 alin. (2)^2 din legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, verifica temeinicia acestor propuneri și hotărăsc în consecință;
i) identifica terenurile atribuite ilegal și sesizează prefectul, care va promova acțiuni în constatarea nulității absolute pentru cazurile prevăzute la art. III din Legea nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare;
j) analizează lunar evoluția cauzelor în justiție în care comisia județeană respectiv comisia Municipiului București este parte și decide asupra masurilor ce trebuie luate;
k) atribuie și dispun delimitarea în teren, completarea proceselor-verbale de punere în posesie a comunelor, orașelor și municipiilor pentru terenurile forestiere proprietate publica ce le revin;
l) preiau și analizează cererile depuse în conformitate cu prevederile legii, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere în cazul persoanelor care solicita reconstituirea dreptului de proprietate privata pe raza teritoriala a mai multor localități din județ; în aceste cazuri comisia județeană va îndeplini, în mod corespunzător, și atribuțiile prevăzute la literele b), c), d) și h) de mai sus;
m) exercita orice alte atribuții ce le revin potrivit prevederilor legale și prezentului regulament.
Tribunalul constată că cererile reclamanților sunt vădit neîntemeiate atât timp cât în prezenta cauză reclamanții ,desi aveau sarcina probei si au beneficiat de aparare calificata ,nu au probat faptul că au urmat procedura obligatorie prevazuta de dispozitiile legilor speciale reparatorii ) pentru suprafața de 2328,54 ha teren cu vegetație forestieră si nici ca terenul s-ar afla in prezent pe raza comunelor SCHITU D. si BARNOVA jud IAȘI.
Astfel din actele dosarului Tribunalul reține că la datele de 13.11.2001 și respectiv 14.08.2001 a fost înregistrată sub nr. N/675/2001 și respectiv sub nr. N/341/2001 notificarea adresată de reclamantul D. H. (în calitate de moștenitor legal al defunctei Principesa I. a României I. H. (in nume propriu și în calitate de reprezentant al celorlalți moștenitori legali) prin care se solicită în baza art. 21 din Legea 10/2001 restituirea în natură a imobilului teren doar pentru în suprafață de 332,83 ha și construcții situat în ., jud. Iași. .
In cuprinsul notificărilor adresate de reclamanți nr. 341/2001 și nr. 675/2001 reclamanții au făcut referire expresă la suprafața de teren solicitată în natură în temeiul Legii 10/2001 respectiv 332,28 ha situat în ., jud. Iași.
Tribunalul reține din cuprinsul adresei nr. 1931/13.03.2008 a Consiliului Județean Iași (filele 48, 49 dosar fond ) ca ,prin dispoziția nr. 1121/27.11.2007 a președintelui Consiliului Județean Iași (dispoziție ce nu a fost depusă la dosarul cauzei de reclamantă) au fost restituite în natură către petenții D. H. L., M. M. H. și E. S. bunurile imobile reprezentând clădiri și terenul aferent în suprafață totală de 4,2898 ha situate în satul Poieni, .. Iași.Avand in vedere art 8 din Legea 10 /2001 s-a comunicat Comisiei locale Schitu .- D. de fond funciar dosarul notificarii.
Reclamantii au pretins, in cererea dedusa judecatii primei instante, ca ar fi formulat o cerere, catre C. locala Schitu D. ,de rectificare a suprafetei solicitate, respectiv de majorare a acesteia pana la 2328,54 ha . Nu s-a produs nici o dovada in sustinerea acestei alegatii.
Tribunalul noteaza ca ,si in ipoteza in care s-ar aprecia ca adresele de revenire formulate de reclamanti, ale caror copii au fost depuse la dosarul de fond, ar proba faptul ca reclamantii ar fi formulat ,in termenele legale ,cererea de reconstituire cu privire la suprafata 2328,54 ha, demersul privind obligarea paratei la emiterea hotărârii de validare a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate se vadeste neintemeiat intucat nu au fost prezentate instantei inscrisuri care sa probeze dobandirea dreptului de proprietate de catre autoarea reclamantilor si nici dovezi ale transmisiunii acestui drept prin mostenire catre reclamanti .
Astfel, desi reclamantii au invocat ,in cuprinsul cererii de chemare in judecata existenta unui act de imparteala a averii, transcris sub nr. 5864/1927 ca izvor al dreptului de proprietate al autoarei lor ,nu au depus acest act la dosarul cauzei.
Tribunalul noteaza ca ,prin cererea de recurs, recurenta a invocat incidenta dispozițiilor art. 6 lit. l din HG nr. 890/2005( Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor,) sustinand ca instituția abilitată de lege să analizeze cererea este parata, comisia județeană de fond funciar Iasi prin preluarea atribuțiilor comisiilor locale ,deoarece terenul forestier de 2328,54 ha ar fi situat pe raza administrativă a două comune.
Nu s-a probat insa existenta acestei situatii de fapt in cauza, respectiv amplasarea terenului pe raza administrativă a comunelor Barnova si Schitu D. prin probatoriul administrat, care ar fi fost singura ipoteza factuala in care parata ,C. județeană Iasi de fond funciar avea indreptatirea conform art. 6 lit. l din HG nr. 890/2005 ,de a analiza direct cererile de reconstituire
In ceea ce privește raportul de expertiza extrajudiciara depus la 05.04.2013, prin registratura, in dosarul de recurs( fara ca instanta sa incuviinteze in prealabil aceasta proba ) atata timp cat aceasta proba este inadmisibila in calea extraordinara de atac a recursului potrivit art. 305 C. proc. civ., nu se pot valorifica concluziile acestuia .
Față de considerentele anterior expuse, Tribunalul urmează în baza art. 312 Cod procedură civilă a respinge recursul ca fiind vădit neîntemeiat.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenții H. L. D., H. M. M. și S. E. împotriva sentinței civile nr._ din 13.12.2012 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13.06.2013
Președinte, G. C. | Judecător, A. M. C. | Judecător, E.-C. P. |
Grefier, I. B. |
Red. P.C.
Tehn. A.G.
2 ex./24.02.2014
Jud. fond: C. C.
| ← Întoarcere executare. Decizia nr. 1314/2013. Tribunalul IAŞI | Uzucapiune. Decizia nr. 1674/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
