Uzucapiune. Decizia nr. 1674/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1674/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 01-07-2013 în dosarul nr. 1674/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 01 Iulie 2013
PREȘEDINTE – I. C.
JUDECĂTOR – D. C.
JUDECĂTOR – T. DOINIȚA
GREFER – I. G.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1674/2013
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de către O. L. împotriva sentinței civile nr._ din 29.06-2012 pronunțată de Judecătoria Iași, intimați fiind C. L. Iași - P. Iași, P. M.. Iași, M. Iași P. P., având ca obiect uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.
Procedura este completă.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 14.06.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru 13.06.2013, 20.06.2013, 27.06.2013 și apoi pentru azi, când,
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față constată următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași sub nr._, reclamantul O. L. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții C. L. Iași, P. mun. Iași și M. Iași prin P., să se constate că a dobândit dreptul de proprietate prin prescripția achizitivă de 30 de ani.
În fapt, a arătat reclamantul că tatăl său decedat, O. Ș., a stăpânit suprafața de teren de 250 mp din Iași, ., pe care a dobândit-o de la L. A. D. și L. M. prin act de donație. Aceștia din urmă nu au avut act de proprietate pentru acest teren, fiind și ei posesori.
După decesul numiților L., tatăl său a stăpânit terenul în nume propriu, a plătit impozitele ca un proprietar iar după decesul acestuia, din 05.06.2011, a preluat în stăpânire acest teren, plătește taxele și impozitele și înțelege să invoce joncțiunea posesiilor.
A arătat că valoarea imobilului este 5000 lei.
P. sentința civilă nr._/29.06.2012 Judecătoria Iași a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților C. L. Iași și P. municipiului Iași.
A respins acțiunea formulată de reclamantul O. L., cu domiciliul în Iași, ., ., ., în contradictoriu cu pârâții C. L. Iași și P. municipiului Iași, cu sediul în Iași, . și Sfânt nr.11, fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
A respins acțiunea formulată de reclamantul O. L. în contradictoriu cu pârâtul Municipiului Iași, cu sediul în Iași, . și Sfânt nr.11, fiind neîntemeiată.
A reținut instanța de fond următoarele considerente:
Uzucapiunea, invocată în cauza de față drept temei juridic al acțiunii, reprezintă un mod originar de dobândire a proprietății, prin care se constituie dreptul de proprietate în patrimoniul posesorului unui lucru, ca urmare a unui fapt juridic complex, constând în exercitarea posesiei asupra lucrului în temeiul și în condițiile prevăzute de lege.
Prescripția achizitivă reprezintă o sancțiune care poate fi opusă proprietarului nediligent al bunului.
Potrivit dispozițiilor art. 21 din Legea nr.215/2001 republicată, „unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.
Or, potrivit dispozițiilor art. 23 din același act normativ, „autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive.
Consiliile locale și primarii funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolvă treburile publice din comune, orașe și municipii, în condițiile legii dar nu sunt titulari ai dreptului de proprietate publică sau privată, situație în care nu justifică legitimare procesuală pasivă în cauză, motiv pentru care instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a celor doi pârâți și va respinge acțiunea reclamantului în contradictoriu cu C. L. Iași și Primarului mun. Iași.
Pe fondul cauzei, analizând cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul M. Iași, instanța reține următoarea situație de fapt:
Potrivit certificatului de calitate de moștenitor nr.14/07.09.2009, f.16 dosar, O. Ș., tatăl reclamantului O. L., este moștenitor testamentar al defuncților L. A. și L. M..
P. actul sub semnătură privată denumit „zdelcă”, f.20 dosar, încheiat la data de 26.03.1940, L. A. și M., care conform declarației de notorietate autentificată sub nr.83 din 31.05.1974 erau cunoscuți și sub numele „D.”, au cumpărat de la C. P., porțiunea de casă cu 250 metri loc îngrădit cu gard de jur împrejur, care aparținea vânzătorului, situată în Iași, . sud nr.50.
P. testamentele autentificate sub nr.29 și 30 din 8 ianuarie 1949, f.32-33, A. L., zis D. și M. A. L., zisă D., au instituit ca legatar cu titlu particular asupra imobilului din Iași, ., fostă Țuțora de sud nr.50, pe O. Ș., tatăl reclamantului O. L..
Coroborând declarația martorului E. Ș., f.144 dosar cu documentația reprezentând proiectul nr.4721/74-STE, întocmit de către Institutul de proiectare din cadrul Consiliului Popular al jud. Iași în anul 1974, f.43-53, reiese că locuințele din . demolate în vederea construirii pe terenul din acea zonă a fabricii Textila.
Parte integrantă din acest proiect este și referatul întocmit de Oficiul juridic al Institutului de proiectare, f.44-53, întocmit „în vederea elaborării documentației de expropriere la proiectul „Integrata țesături subțiri tip in, în municipiul Iași”, conform contractului nr._, în faza STE”. Se apreciază ca fiind necesar a se expropria un număr de imobile proprietate personală, situate în municipiul Iași, străzile Atelierului, Izlaz, Zidari, Proletari și Bucium iar la poziția nr.35/36 din referat se regăsește identificat și imobilul din ., având ca proprietari aparenți pe L. R. A. și L. V. M., cunoscuți și sub numele de D..
După exproprierea terenului, a arătat martorul E. Ș., O. Ș., tatăl reclamantului și familia acestuia, care locuiau împreună cu familia L. în imobilul din ., au primit o locuință în zona P., mun. Iași.
P. expertiza tehnică efectuată în cauză de către expertul V. D., a fost identificat terenul în litigiu în suprafață de 250 mp, constatându-se de către expert că acesta este stăpânit parțial de Grădinița Funny English și de OMR Instalații, fără acte, terenul fiind îngrădit de cele două societăți.
În conformitate cu prevederile art.645 C.civ., proprietatea se poate dobândi și prin prescripția achizitivă, iar conform art.1845 C.civ., domeniul privat al statului este supus prescripției achizitive ca și domeniul privat al particularilor.
Ceea ce interesează, în speță, este dacă reclamantul a exercitat o posesie a imobilului revendicat din 05 iunie 2011 (când a decedat O. Ș. autorul său, certificate de deces f.77) și în continuare, posesie care prin joncțiune cu posesia exercitată de autorul său, începând din 23.12.1979, să ducă la uzucapiunea terenului în litigiu (prin împlinirea termenului de 30 ani al prescripției achizitive).
În acest sens instanța reține că terenul care formează obiectul cererii, reprezintă o secțiune din parcelele de teren ce au aparținut imobilelor din . în scopul construirii fabricii Textila, deci respectivele imobile au fost expropriate.
În codul civil, în art.1844, se prevede că „nu se poate prescrie domeniul lucrărilor care, din natura lor proprie, sau printr-o declarație a legii, nu pot fi obiecte de proprietate privată, ci sunt scoase în afară din comerț”.
Dispozițiile acestui articol creează un regim juridic derogator pentru bunurile care fac parte din domeniul public al statului și al unităților administrativ teritoriale, în același sens fiind și prevederile art.4 și 5 din Legea 18/1991.
Reclamantul nu a făcut dovada prescripției achizitive și a îndeplinirii condițiilor posesiei (continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar). Terenul a trecut în proprietatea statului prin expropriere, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 5 al. 2 din Legea nr. 18/1991 conform cărora bunurile ce fac parte din domeniul public sunt imprescriptibile, ceea ce înseamnă că nu pot fi dobândite pe calea uzucapiunii.
Față de considerentele expuse, instanța a respins acțiunea reclamantului O. L. formulată în contradictoriu cu pârâtul M. Iași, fiind neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat recurs reclamantul O. L. criticând-o pentru următoarele motive:
In mod netemeinic a apreciat instanța de fond faptul că terenul din . expropriat pentru cauză de utilitate publică. La dosarul cauzei nu există depus niciun act care să ateste faptul exproprierii și nici că această expropriere a fost făcută după o dreaptă și prealabilă despăgubire. Există doar un proiect întocmit de ICPROM de identificare a imobilelor ce ar fi urmat să fie expropriate dar acest document nu reprezintă un act de expropriere. Terenul este liber așa cum atestă și expertiza topo administrată în cauză dar și martorul E. Ș. audiat nemijlocit de instanța de judecată.
Sunt îndeplinite toate condițiile dobândirii proprietății prin prescripția achizitivă, având o posesie publică, continuă, neîntreruptă, netulburată și sub nume de proprietar. Martorul a arătat că autorul recurentului a îngrădit această suprafață de teren. A cultivat-o, a plătit toate taxele și impozitele către stat așa cum rezultă din rolul fiscal al proprietății și din chitanțele depuse prin urmare este nefondată susținerea instanței de fond privind neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 645 Cod pr.civilă. Invocă recurentul și joncțiunea posesiei sale cu cea a autorului său decedat.
In drept invocă disp. art. 299 și următoarele din Cod pr.civilă.
Solicită și acordarea cheltuielilor de judecată.
Recursul a fost legal timbrat cu suma de 205 lei taxă judiciară de timbru.
Nu a fost formulată întâmpinare, nu au fost depuse înscrisuri.
Cercetând criticile expuse in condițiile art. 3041 Cod pr.civilă Tribunalul constată că recursul este nefondat și va fi respins pentru considerentele ce urmează.
Motivul de recurs potrivit căruia in mod greșit a stabilit instanța de fond faptul că terenul a fost expropriat este nefondat. Instanța de fond nu era ținută, de altfel, să stabilească dacă exproprierea a fost realizată potrivit legii ci dacă procedurile inițiate au influențat posesia autorului său asupra terenului din . adevărat că s-a probat in cauză inițierea procedurilor de expropriere cu înscrisurile depuse la dosar filele 43-53, procedură care, potrivit depoziției martorului E. Ș. a justificat și demolarea casei autorilor recurentului în schimbul căreia aceștia au primit o locuință in zona P.. Exproprierea (înscrisă in referatul întocmit de către Institutul de Proiectare Iași pentru imobilul din Iași . pe numele L. M. și L. A.) a vizat atât casa cât și 250 mp teren construit și neconstruit pentru care se solicită în cauza de față constatarea uzucapiunii. Se consemnează în același referat faptul că proprietarii consimt la expropriere. Nu s-a probat finalizarea procedurii de expropriere, insă se probează întreruperea posesiei acestei suprafețe de teren in persoana autorilor reclamantului, L. M. și L. A. prin procedurile care au condus la demolarea casei autorului reclamantului-recurent. De asemenea nu se probează momentul la care a fost reluată posesia asupra terenului.
Posesia reprezintă starea de fapt ce constă în stăpânirea materială a unui lucru, în exercitarea unei puteri de fapt asupra acestuia, care dă posesorului posibilitatea de a se comporta ca și cum ar fi adevăratului titular al dreptului d e proprietate. Pentru a se reține în favoarea reclamantului împlinirea prescripției achizitive posesia bunului trebuie să fie utilă, adică continuă, neîntreruptă, publică, netulburată și sub nume de proprietar.
Depoziția martorului E. Ș. nu este relevantă pentru stabilirea in persoana reclamantului și a autorilor săi a atare caractere ale posesie și nici măcar starea de fapt invocată, adică stăpânirea materială a terenului. Martorul declară că terenul este îngrădit, neexploatat, reclamantul și autorii săi au plătit permanent impozit pentru acesta. După demolarea casei reclamantul și autorii săi au mai cultivat terenul. Vecinii au respectat dreptul de proprietate al reclamantului.
Teza expusă de către martor este fundamental contrazisă prin constatările expertizei întocmită in cauză de către expert tehnic V. D. și prin mijlocirea căreia se relevă instanței faptul că terenul în litigiu este stăpânit fără acte de Grădinița-Scoala FUNNY English prin îngrădirea cu gard de sârmă a lotului 1/1 (103 mp) respectiv de către OMR Instalații SRL, de asemenea prin îngrădirea cu gard de sârmă a Lotului ½ in suprafață de 147 mp.
Aceste constatări exclud reținerea actelor materiale de stăpânire a terenului de către reclamant, contrar celor precizate de către martor, însăși susținerea acestuia potrivit căreia de-a lungul timpului, după demolare, terenul a mai fost cultivat de către reclamant și părinții acestuia fiind generală și imprecisă, astfel că nu poate fi reținută, prin ea însăși și izolat de restul probelor, ca probă certă a actelor materiale interne posesiei pentru că depoziția nu face vorbire despre o acțiune constantă, neîntreruptă a folosinței terenului ci mai de grabă de acțiuni sporadice, aceasta fiind de altfel situația de fapt compatibilă cu cea relevată cu certitudine de către expert, anume îngrădirea terenului de către alte două persoane juridice.
Pentru aceleași motive, tribunalul constată nefondat și motivul de recurs privind joncțiunea posesiilor, ceea ce ar fi presupus probarea - in persoana fiecăruia dintre posesori - a întrunirii condițiilor unei posesii utile.
Pentru aceste considerente, simpla împrejurare că reclamantul și autorii săi au plătit impozit pentru teren nu este suficientă pentru reținerea ca întrunite a condițiilor prescripției achizitive. Plata impozitului poate face dovada doar a elementului intențional ce ține de dovada posesiei, nu insă și a elementului material al acesteia, care, pentru motivele expuse nu poate fi reținut.
P. urmare, constatând că nu sunt îndeplinite condițiile înscrise în art. 1847 cod civil potrivit căruia „ca să se poartă prescrie se cere o posesie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar”, Tribunalul va respinge recursul in condițiile art. 312 alin 3 Cod pr.civilă, va menține sentința recurată ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul O. L. împotriva sentinței civile nr._/29.06.2012 pronunțata de Judecătoria Iași, sentința pe care o menține.
Irevocabila.
Pronunțata in ședința publica azi, 1.07.2013.
Președinte, C. I. | Judecător, C. D. | Judecător, Doinița T. |
Grefier, G. I. |
RED. ȘI TEHN./T.D./5.12.2013/2EX
JUDECĂTORIA IAȘI:T. M. G..
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1505/2013. Tribunalul IAŞI | Abţinere. Decizia nr. 1666/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
