Fond funciar. Decizia nr. 2548/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2548/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 03-12-2013 în dosarul nr. 2548/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 03 Decembrie 2013
Președinte – C. M.
Judecător M. M.
Judecător T. Doinița
Grefier – M. Getuța
Decizia civilă nr. 2548
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de recurentul I. C. împotriva sent. civ. nr. 9939/27.06.2013 pronunțată de Judecătoria Iași, intimate C. L. DE S. A D. DE P. A. TERENURILOR DUMEȘTI, C. JUDEȚEANĂ DE A. L. 18/1191, având ca obiect fond funciar obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile
Procedură legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință,
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 15.11.2013 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceiași zi care face parte integrantă din prezenta deciziei civilă când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru data de 22.11.2013, când având în vedere imposibilitatea legalei constituirii a completului de judecată motivat de faptul că unul din membrii completului de judecată se află în concediul de odihnă, s - a amânat cauza la data de 29.11.2013, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru astăzi ,03.12.2013, când
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față constată următoarele:
Cu cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași sub nr._ reclamantul IOANITOAEI C. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C. L. DE FOND FUNCIAR DUMEȘTI și C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR IAȘI obligarea Comisiei Locale de Fond Funciar Dumești să-l pună în posesie pe suprafața de 0,50 ha teren fanaț, obligarea Comisiei Județene de Fond Funciar Iași să emită titlul de proprietate pentru această suprafață de teren.
În susținerea cererii sale reclamantul arată că prin hotărârea Comisiei Județene de aplicare a L. nr. 18/1991 Iași sub nr. 24 din august 1991 i s-a stabilit dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,50 ha teren fânaț situat în extravilanul comunei Dumești conform Tabelului anexa nr.2b unde figurează la poziția 20.
După comunicarea Adeverinței nr. 1369 din 12.08.1991 a Comisiei Locale de aplicare a L. nr. 18/1991 Dumești din care rezultă situația arătată mai sus, reclamantul a intrat în posesia acestui teren stăpânindu-l continuu și netulburat, aspect ce l-a determinat să solicite în repetate rânduri Comisiei Locale de Fond Funciar punerea în posesie pentru această suprafață.
Deși C. locală avea obligația ca în baza art. 34-38 din HG 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea Comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aceasta sub diferite pretexte a refuzat.
Reclamantul atașează copia Adeverinței 1369/12.08.1991.
Prin sentința civilă nr. 9939 din 27.06.2013 Judecătoria Iași a respins cererea cu următoarea motivare.
La data de 12.08.1991 reclamantului i-a fost eliberată Adeverința de proprietate nr. 1369/1991 prin care i-a fost constituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,50 ha cu destinație agricolă fânețe.
Ia act instanța că dreptul de proprietate al reclamantului a fost stabilit prin constituire.
În legătură cu acest aspect legea fondului funciar prevede ca realizarea procedurii de punere în posesie se realizează numai după ce s-a finalizat punerea în posesie a proprietarilor cărora s-a stabilit dreptul de proprietate prin reconstituire.
Solicitarea reclamantului se întemeiază pe prevederile art. 8 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, potrivit articolului de lege indicat, "(1) Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producție se face în condițiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept. (2) De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă și alte persoane anume stabilite. (3) Stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafețe minime de 0,5 ha pentru fiecare persoană îndreptățită, potrivit prezentei legi, și de maximum 10 ha de familie, în echivalent arabil. (4) Prin familie se înțelege soții și copiii necăsătoriți, dacă gospodăresc împreună cu părinții lor".
Art. 18 din Legea 18 /1991 prevede că „se pot atribui, la cerere, în folosință agricolă, până la 5.000 mp în echivalent arabil, de familie, personalului de specialitate din serviciile publice comunale, în perioada cât lucrează în localitate, dacă nu au teren în proprietate în aceasta localitate, ei sau membrii familiei din care fac parte. Dreptul de proprietate asupra acestor terenuri aparține comunei, orașului sau municipiului, după caz.”
Art. 20 din HG 890/2005 stabilește în alin. (1) următoarele „persoanelor care nu au calitatea de cooperator, dar care au lucrat ca angajați în ultimii 3 ani în cooperativa agricola de producție sau în asociații cooperatiste, la cerere, li se va stabili suprafața de teren în proprietate din terenurile prevăzute la art. 19 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dacă fac dovada că sunt stabilite în localitate sau dacă declară în scris că nu dețin în proprietate alte terenuri.”
Aceste persoane vor primi terenuri după finalizarea reconstituirii dreptului de proprietate dacă mai există terenuri disponibile; persoanele și suprafața stabilită de comisie se înscriu în tabelul cuprins în anexa nr. 8a).
Retine instanța faptul că in localitatea Dumești nu s-a finalizat procedura de soluționare a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate.
În aceste condiții a luat act instanța că reclamantul nu poate solicita efectuarea punerii în posesie înainte de finalizarea acestei proceduri și ca urmare instanța a respins cererea ca fiind neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat recurs reclamantul I. C. care a formulat următoarele critici de nelegalitate și netemeinicie:
Nu sunt aplicabile dispozițiile art. 20 din H.G. 890/2005 invocate de instanța de fond în considerente, care prevăd în ce condiții persoanele care au lucrat ca angajați 3 ani în CAP sau asociații cooperatiste li se poate constitui un drept de proprietate pentru terenurile prevăzute in art. 19 alin 1 din Legea 18/1991. Aceștia vor primi teren după finalizarea reconstituirii dreptului de proprietate și numai dacă există terenuri disponibile. I s-a recunoscut dreptul de proprietate prin constituire prin Hotărârea nr. 24 din august 1991 a Comisiei Județene nu se află în situația art. 8 din Legea 18/1991 care prevede modalitatea de reconstituire a dreptului de proprietate precum și constituirea acestui drept. Situația de fapt se încadrează în disp. art. 64 din Legea 18/1991, care reglementează ipoteza refuzului comisiei locale de a-l pune in posesie. Motivarea instanței de a i se atribui prin constituire un drept de proprietate după finalizarea reconstituirii dreptului de proprietate în . greșită deoarece reclamantul are deja constituit acest drept. Recursul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
Recursul este fondat și va fi admis pentru următoarele motive:
Motivul de recurs potrivit căruia instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a legii este fondat. Instanța de fond a analizat dreptul reclamantului la reconstituire, pe care l-a stabilit ca fiind subsidiar procedurii reconstituirii dreptului de proprietate, și nu îndreptățirea reclamantului la punerea in posesie, așa cum s-a solicitat.
Corect susține recurentul faptul că dreptul său de proprietate a fost stabilit, fiind validat și înscris in anexa 2b, prin urmare analizarea condițiilor de stabilire a dreptului său de proprietate nu era necesară. Fiind stabilit dreptul său de proprietate, analiza instanței de fond asupra incidenței dispozițiilor art. 20 din H.G. 890/2005 este inutilă și străină cauzei . Acest text are in vedere procedura stabilirii dreptului de proprietate pentru persoanele care nu au avut calitatea de proprietar cărora li se stabilește dreptul de proprietate in condițiile art. 19 alin 1 din Legea 18/1991. Textul invocat stabilește ca in această ipoteza persoanele si suprafața stabilită in proprietate se vor înscrie in anexa 8a). Reclamantul figurează validat in anexa 2b, prin urmare și pentru acest motiv dispozițiile legale reținute de către instanța de fond nu se aplică situației reclamantului.
Ori, deși procedura constituirii dreptului de proprietate este subsidiară reconstituirii in accepțiunea art. 20 din H.G. 890/2005, odată stabilit dreptul de proprietate in favoarea reclamantului, acestuia i se datorează de către comisia pârâtă îndeplinirea obligației de rezultat a punerii in posesie pentru terenul asupra căruia i s-a validat dreptul pentru că dispozițiile legii funciare nu prevăd o relație de subsidiaritate a punerii in posesie a persoanelor cărora li s-a constituit dreptul de proprietate față de persoanele cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate. Situația celor două categorii de destinatari ai legii funciare este tratată unitar de către lege, prin urmare judecătorul este ținut să nu distingă.
Pentru aceste motive tribunalul stabilește ca fondat recursul reclamantului in temeiul art. 304 pct. 9 și art. 312 alin 3 Cod pr.civilă va fi admis, sentința va fi modificată in tot, va obliga pârâta C. L. Dumești pentru Stabilirea D. de P. Privată asupra Terenurilor să-l pună în posesie pe reclamant cu suprafața de 5000 mp situată în extravilanul satului Dumești sub sancțiunea daunelor cominatorii de 50 lei pe zi de întârziere. Daunele cominatorii sunt stabilite ca modalitate de constrângere a pârâtei in realizarea obligației stabilite de instanță și pentru garantarea executării acestei obligații de rezultat, in acord cu disp. art. 64 din Legea 18/1991.
Va fi obligă pârâta C. Județeană Iași pentru Stabilirea D. de P. Privată asupra Terenurilor să emită pe numele reclamantului titlu de proprietate pentru suprafața de 5000 mp situată în extravilanul satului Dumești.
In temeiul art. 274 Cod pr.civilă Tribunalul va obliga pârâtele C. L. Dumești pentru Stabilirea D. de P. Privată asupra Terenurilor și C. Județeană Iași pentru Stabilirea D. de P. Privată asupra Terenurilor la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată aferente judecății la fond în sumă de 1750 lei reprezentând onorariu avocat și cheltuieli cu măsurătorile terenului (250 lei-fila 46 dosar fond) .
Cuantumul onorariului este stabilit prin aplicarea disp. art. 274 alin 3 Cod pr.civilă, respectiv prin reducerea de la suma de 5000 lei ( fila 45 dosar fond) la suma de 1500 lei, sumă pe care tribunalul o apreciază ca fiind . echilibru cu dificultatea cauzei, miza acestuia, volumul de muncă impus de datele speței pentru avocatul reclamantului.
Cenzura efectuată de instanță nu vizează raporturile contractuale dintre intimat și avocatul său al căror conținut rămâne cel convenit de părți, ci măsura în care acestea își produc efectele în plan procesual, și care nu poate fi mai mare decât măsura culpei procesuale a părții obligate, aceasta fiind cauza obligației la plata cheltuielilor de judecată.
Jurisprudența CEDO este constantă în a recunoaște validitatea acordării cheltuielilor pentru procedura în fața Curții, stabilind dacă au fost cu adevărat suportate, au fost necesare și dacă au o valoare rezonabilă ( Cauza Nilsen și Johnsen împotriva Norvegiei [GC] nr. 23.118/93, paragraful 62, CEDO 1999-VIII, cauza S. și P. împotriva României (Cererea nr. 46.572/99).
Pentru aceste motive, recursul va fi admis, cu reformarea sentinței in sensul celor expuse.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE L.
DECIDE
Admite cererea de recurs formulată de reclamantul Ioanițoaei C. împotriva sent. civ. nr. 9939/27.06.2013 pronunțată de Judecătoria Iași pe care o modifică în tot.
Rejudecând cauza admite acțiunea civilă formulată de reclamantul Ioanițoaei C. în contradictoriu cu pârâții C. L. Dumești pentru Stabilirea D. de P. Privată asupra Terenurilor și C. Județeană Iași pentru Stabilirea D. de P. Privată asupra Terenurilor.
Obligă pârâta C. L. Dumești pentru Stabilirea D. de P. Privată asupra Terenurilor să-l pună în posesie pe reclamant cu suprafața de 5000 mp situată în extravilanul satului Dumești sub sancțiunea daunelor cominatorii de 50 lei pe zi de întârziere..
Obligă pârâta C. Județeană Iași pentru Stabilirea D. de P. Privată asupra Terenurilor să emită pe numele reclamantului titlu de proprietate pentru suprafața de 5000 mp situată în extravilanul satului Dumești.
Obligă pârâții C. L. Dumești pentru Stabilirea D. de P. Privată asupra Terenurilor și C. Județeană Iași pentru Stabilirea D. de P. Privată asupra Terenurilor la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată aferente judecății la fond în sumă de 1750 lei ( onorariu avocat redus ).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 03.12.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
C.M. M.M. T.D.
Grefier,
M.G.
Red. și tehn./T.D./21.03.2014/2 ex
Judecătoria Iași: C. C.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 2481/2013. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 2544/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
