Întoarcere executare. Decizia nr. 165/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 165/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 07-02-2014 în dosarul nr. 165/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 07 Februarie 2014
PREȘEDINTE – T. DOINIȚA
JUDECĂTOR – D. C.
JUDECĂTOR – D. I.
GREFIER – I. G.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 165/2014
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de către Administrația Finanțelor P. A M. împotriva sentinței civile nr. 2790 din 18.02.2013 pronunțată de Judecătoria Iași, intimată fiind A. R. M. (F. B.), având ca obiect contestație la executare întoarcere executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.
Procedura este completă.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 17 ianuarie 2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, pentru a se depune note de concluzii scrise, la solicitarea apărătorului ales al, s-a amânat pronunțarea pentru 24 ianuarie 2014 când, din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru 31 ianuarie 2014 și apoi pentru azi când,
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași sub nr._ /8.06.2012 contestatoarea A. R. M. (F. B.) a formulat contestație la executare împotriva executării silite pornite în dosarul_/2012, de către pârâta Administrația Finanțelor P. A M. Iași, prin care solicită, anularea formelor de executare si întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare, respectiv prin obligarea pârâtei la plata sumele executate fără drept, în măsura în care va fi executată silit, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, la data de 23.05.2012, la angajatorul său a sosit din partea intimatei o adresă de înființare a popririi pe veniturilor salariale, pentru suma totală de 15.353 lei.
Întrucât nu cunoștea nimic despre această poprire, imediat s-a deplasat la sediul intimatei pentru a obține informații. A aflat astfel că ar fi vorba despre impozit pe venit și diferențe impozit pe venit, ale PFA (Persoanei Fizice Autorizate) B. R. M., din anii 2011-2012.
1.Într-adevăr contestatoarea a fost PFA cu denumirea B. R. M., așa
Cum senumea înainte de căsătorie, însă PFA-ul a fost radiată din Registrul Comerțului, prin rezoluția_/08.08.2011.
În aceste condiții conform C.p.f. art. 176 „creanțele fiscale datorate de debitorii, radiații din registrul comerțului, se scad din evidența analitică pe plătitor după radiere astfel că PFA-ul fiind desființat nu mai poate fi executat silit deoarece pe de o parte nu mai există iar pe de altă parte creanțele fiscale se scad din oficiu, conform dispozițiilor legale de mai sus.
2.Pe de alta parte patrimoniul PFA care este distinct de patrimoniu PF, având în vedere că PFA-UL este o entitate fiscală de sine stătătoare cu un Cod fiscal distinct și un patrimoniu propriu afectat unei activități din codul CAEN, în timp ce persoana fizică este doar titularul autorizației de funcționare a PFA-ului și chiar în situația existenței unei creanțe/datorii a PFA-ului nu ar trebui să se îndrepte asupra veniturilor unei persoanei fizice salariale. PFA plătește impozit la veniturile activității conf. codului CAEN iar PF salariat plătește impozit la veniturile salariale drept urmare nu trebui să se confunde PFA cu persoana fizică.
Daca aceasta confuziune ar exista ar însemna ca pentru datoriile persoanei fizice să poată fi executat silit PFA.
3.Mai mult decât atât titlurile de creanță în baza cărora presupunem că s-au emis titlurile executorii cât și titlurile executorii, indicate în adresa de înființare a popririi nu i-au fost comunicate.
Din aceste motive nu a avut posibilitatea să conteste în contencios titlurile de creanță care presupune că au fost emise.
Invocă astfel apărări de fond împotriva titlurilor de creanță și a titlurilor executorii emise și necomunicate.
4.Pe de o parte un titlu executoriu fiscal nu poate avea la bază decât un titlu de creanță fiscală, legal emis și comunicat conform legii. Cum în speță nu ni s-au comunicat titlurile de creanță înseamnă că nu putem datora decât ceea ce este cuprins în titlurile de creanță care ne-au fost comunicate și despre care astfel aveam cunoștință.
5.Nu avem datorii. PFA a fost înființați în iunie 2010.
Imediat a efectuat la intimată declarația privind veniturile realizate. În baza acesteia s-a emis Decizia de Impunere din 01.07.2010, prin care i s-a stabilit un impozit de 80 lei, pe care l-a achitat, conform chitanței_/14.09.2010.
De asemenea, la începutul anul 2011, am efectuat declarația estimativă privind venitul. În baza acesteia s-a emis Decizia De Impunere pe anul 2011, prin care ni s-a stabilit un impozit de 80 lei până la 15.03.2011; 80 lei până la 15.06.2011; 80 lei până la 15.09.2011 și 80 lei până la 15.12.2011. A achitat acest impozit până la momentul desființării, conform chitanțelor_/30.03.2011 și_/15.06.2011.
Față de acestea se observă că PFA-ul nu are nici un fel de datorii, toate obligațiile fiind achitate în conformitate cu deciziile de impunere până la momentul desființării.
6.Pe de altă parte în adresa de înființare a popririi sunt indicate sume mult mai mari față de cele indicate în deciziile de impunere care nu au fost comunicate, astfel că titlurile executorii fiscale emise în cauză, cuprind sume mult mai mari decât titlurile de creanță fiscală emise anterior, motiv pentru care solicita anularea acestora deoarece acesta nu au la baza titluri de creanță fiscala, legal încheiate și comunicate.
Pentru aceste motive solicită admiterea contestației la executare și să se anuleze formele de executare silită, întrucât PFA-ul este desființat iar până la data desființării toate datoriile către intimată au fost achitate.
Prin sentința civilă nr. 2790 din 18.02.2013 Judecătoria Iași a admis contestația la executare, formulată de A. R. M., în contradictoriu cu intimata Administrația Finanțelor P. Iași, a anulat toate actele de executare și desființează toate titlurile executorii efectuate în temeiul adresei de înființare a popririi nr._ din data de 17.05.2012, pe care o desființează;
A dispus întoarcerea executării și restabilirea situației anterioare și restituirea către contestatoare a sumei de 15.353 lei – sumă pentru care s-a înființat poprirea;
A reținut instanța următoarele considerente:
Analizând contestația formulată, prin prisma motivelor invocate, a dispozițiilor generale și speciale incidente în materia dedusă judecății, precum și a probelor încuviințate și administrate, apreciază următoarele:
Este de esența garantării desfășurării unui proces echitabil de către un magistrat independent și imparțial, faptul că executarea silită nu poate începe decât cu condiția existenței unui titlu executoriu valabil, potrivit dispozițiilor art. 399 alin. 2 Cod procedură civilă.
Consecința acestei unanime statuări doctrinare și jurisprudențiale rezidă în posibilitatea contestatoarei de a răsturna – pe calea unei probațiuni judiciare – prezumția relativă conținută în actul atacat, prin administrarea probei contrare.
În speța pedinte, potrivit dispozițiilor art. 399 aliniatul 2 Cod procedură civilă ”Nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal.” coroborat cu aliniatul (3) ”În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, se pot invoca în contestația la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.” formele de executare fiind anulabile pentru inexistența debitului în condițiile încetării activității PFA A. R. potrivit rezoluției_/8.08.2011
Ca atare, o începere a executării silite, de către intimată, în condițiile nedovedirii comunicării actelor de executare prin scrisoare recomandată cu cinfirmare de primire este vădit nelegală, înfrângându-se dispozițiile art. 399 alin. (2) și art. 403, aliniatele 1 și 3, în speță neexistând un titlu executoriu valabil pentru a se putea proceda la executare.
Ca atare, o astfel de executare în raport cu obiectul acțiunii promovată în instanță, având ca obiect și întoarcerea executării, este lovită de nulitate, conform dispozițiilor art. 399, al. 2 Cod Procedură Civilă. Pentru o justă soluționare a cauzei, se impune, așadar, în primul rând anularea întâilor formelor și actelor de executare pornite împotriva contestatoarei și în al doilea rând, întoarcerea executării.
Împotriva acestei sentințe in termen legal a declarat recurs Administrația Finanțelor P. a M. Iași. Susține recurenta ca in mod greșit a fost admisa contestația la executare motivat de necomunicarea actelor de executare. A făcut dovada comunicării deciziei de impunere anuale cu nr._ din 28.03.2011, contestatoarea semnând de primire. Dovada comunicării actelor de executare va fi făcuta la primul termen de judecata in recurs.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Recursul este fondat si va fi admis pentru următoarele motive:
Singurul motiv pentru care instanța de fond a admis contestația la executare precum si cererea de întoarcere a executării este dat de necomunicarea actelor de executare. Considerentele sentinței de fond nu permit Tribunalului o concluzie clara in privința actelor de executare pe care instanța de fond le-a avut in vedere a nu fi fost comunicate.
Daca instanța de fond ar fi avut in vedere titlul executoriu si somatia a nu fi fost comunicate, consecința acestui fapt nu era nulitatea actelor de executare ci faptul ca termenele de contestare nu au început sa curgă împotriva celui cărora le sunt opuse( in speta contestatoarea). De reținut insa este faptul ca prin cererea de învestire a instanței contestatoarea nu a invocat necomunicarea actelor de executare ci necomunicarea titlurilor de creanța.
Daca instanța de fond a avut in vedere prin sintagma „acte de executare” de fapt titlurile de creanța ( în concordanță cu critica expusă prin contestație), atunci si din aceasta perspectiva concluzia instanței de fond este neîntemeiata. Titlurile de creanța in cauza sunt date de deciziile de impunere aflate la filele 14 si 35 ( purtând numerele_ din 28.01.2011, respectiv_ din 28.03.2011). Ambele decizii poarta semnătura de primire a contestatoarei la data de 28.01.2011 si 15 iunie 2011 in josul paginii, dreapta.
In consecința, unicul motiv al admiterii contestației si al anularii actelor de executare cu dispunerea întoarcerii executării se dovedește a fi vădit nefondat. Înlăturarea acestuia face ca fondul contestației la executare ( care includea incă trei motive) sa nu fi fost examinat de instanța de fond odata cu soluționarea procesului, motiv pentru care, in temeiul art. 312 alin 3 și 5 Cod pr.civila tribunalul va casa sentința, va trimite cauza spre rejudecare instanței de fond. Aceasta va cerceta fondul contestației la executare astfel cum este acesta argumentat prin cererea de chemare in judecata, mai puțin motivul privind necomunicarea titlurilor de creanța care a fost cercetat irevocabil prin prezenta decizie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de către Administrația Finanțelor P. a M. Iași împotriva sentinței civile nr. 2790 din 18.02.2013 a Judecătoriei Iași, pe care o casează în tot.
Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, 7.02.2014.
Președinte, Doinița T. | Judecător, C. D. | Judecător, I. D. |
Grefier, G. I. |
Red. și tehn./T.D./7.04.2014/2 ex
Judecatoria Iași: Ș. B.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 101/2014. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 269/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
