Obligaţie de a face. Decizia nr. 503/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 503/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 16-06-2014 în dosarul nr. 503/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 16 Iunie 2014
Președinte - M. S.
Judecător G. C.
Grefier A. M.
DECIZIE CIVILĂ
Nr. 503/2014
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe apelant I. I. L. și pe intimat ., intimat ASOCIAȚIA DE proprietari INDEPENDENȚEI 33, având ca obiect obligație de a face /autorizarea executării obligației de a face; daune cominatorii; anulare autorizație și contract.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 12.05.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, pentru concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru 19.05.2014, și pentru deliberare pentru 27.05.2014, 02.06.2014, 10.06.2014 și pentru astăzi, când,
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față.
P. sentința civilă nr._/09.10.2013 a Judecătoriei Iași, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI INDEPENDENȚEI 33 și s-a respins acțiunea formulată de reclamanta I. I. L. în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI INDEPENDENȚEI 33, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
S-a respins acțiunea precizată formulată de către reclamanta I. I. L. în contradictoriu cu pârâta O. ROMÂNIA S.A, ca neîntemeiată.
S-aadmis în parte cererea pârâtei O. ROMÂNIA S.A. de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată și a fost obligată reclamanta la plata către pârâta O. ROMÂNIA S.A. a sumei de 198,30 lei.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI INDEPENDENȚEI 33 excepție de fond, absolută și peremptorie, invocată prin întâmpinare și pusă în discuția părților, instanța constată următoarele:
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între părțile din procesul civil și persoanele implicate în raportul juridic dedus judecății. Astfel, reclamanta trebuie să coincidă cu titularul dreptului afirmat, iar pârâtul, cu cel care este subiect pasiv (obligat) în raportul juridic respectiv. În cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare este obligatorie calea justiției, calitatea procesuală pasivă aparține celui care se poate prevala de acest interes, iar calitatea pasivă este a celui față de care se poate realiza interesul respectiv. Sarcina justificării calității procesuale active și a celei pasive în procesul civil revine reclamantului, iar instanța este datoare, odată sesizată, să verifice ambele calități.
În fapt, reclamanta, după modificarea acțiunii, a solicitat în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI INDEPENDENȚEI 33, demontarea antenelor GSM de pe blocul în care locuiește, situat în ., .. C5, ., Iași pe cheltuiala pârâtei sau să se dispună autorizarea reclamantei să demonteze antenele pe cheltuiala pârâtei, obligarea la daune cominatorii 1500 lei/zi de la data rămânerii definitive a hotărârii, până la îndeplinirea obligației de către pârâtă și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt instanța reține că la data de 22.07.1997 a între . .) și ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI INDEPENDENȚEI 33, s-a încheiat contractul de închiriere nr. 2184, având ca obiect suprafața de 8 mp, în incinta imobilului și un spațiu de 15 mp, pe terasa blocului, în vederea instalării și exploatării unei stații releu de radiocomunicații pentru telefonie mobilă. Durata contractului de închiriere a fost modificată prin acte adiționale, valabilitatea fiind extinsă până la data de 21 noiembrie 2012. În temeiul acestui contrat, pârâta . obținut autorizație de construire, eliberată de Primarul Municipiului Iași, în temeiul căreia au fost montate antenele de telefonie mobilă.
Față de situația de fapt reținută, instanța apreciază că pârâta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI INDEPENDENȚEI 33, nu poate demola antenele GSM, constuite în temeiul unui autorizații a cărei beneficiar este pârâta .>
Față de cele ce preced, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI INDEPENDENȚEI 33, urmând să respingă acțiunea formulată în contradictoriu cu această pârâtă ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Analizând materialul probatoriu administrat în prezenta cauză, prin prisma motivelor invocate în cadrul cererii de chemare în judecată și a apărărilor formulate în cadrul întâmpinărilor depuse, instanța reține următoarele aspecte:
În fapt, reclamanta I. I. L., este proprietara apartamentului situat în Iași, ., .. C5, .. Pe terasa blocului în care este situat apartamentul proprietatea reclamantei, în anul 1997 a fost amplasată o stație GSM, stație aparținând . acestei stații s-a făcut în baza unui contract de închiriere, încheiat la data de 22.07.1997, contract prelungit succesiv, în temeiul căruia primarului municipiului Iași a emis autorizația de construire.
Din fotografiile aflate la dosar, și din relațiile comunicate instanța reține că cele 4 antene releu sunt amplasate pe casa liftului sau pe atticurile alăturate, la distanță semnificativă de acoperiș și de apartamentele de la ultimul nivel.
Reclamanta a solicitat demontarea acestor antene, invocând faptul că datorită amplasării lor, izolația blocului a fost afectată, personal având de suferit din cauza infiltrațiilor care au urmat. Deși a făcut aceste afirmații, reclamanta nu a adus nici o probă prin care să convingă instanța, de existența unui prejudiciu material. Mai mult instanța apreciază că, în această situația reclamanta, avea la dispoziție calea răspunderii civile delictuale pentru repararea prejudiciului.
În drept, potrivit dispozițiilor art. 9 secțiunea 1 din ordinul nr. 1193/2006, pentru aprobarea Normelor privind limitarea expunerii populației generale la câmpuri electromagnetice de la 0 Hz la 300 GHz „ În anumite situații, când expunerea este puternic localizata, cum ar fi în cazul telefoanelor mobile și cap, utilizarea nivelurilor de referință nu este adecvată, în astfel de cazuri, respectarea restricțiilor de bază trebuie evaluată direct.”, restricțiile fiind stabilite între 2 și 10 W/m².
În acest context, instanța reține că măsurătorile efectuate în imobilul tip . reclamanta sunt de 700 de ori mai mici decât nivelurile de referință prevăzute de ordinul 1193/2006, valorile fiind mai mici pentru expunerea ocupațională. Aceste concluzii sunt desprinse din Referatul tehnic de interpretare a buletinului de măsurări de câmpuri electromagnetice efectuate în apartamentele din blocul C1-5 scara C5, situat pe bulevardul Independenței, nr. 33, pentru verificarea conformității cu reglementările legale privind expunerea umană și protejarea sănătății populației generice, întocmit de Centrul Regional de sănătate publică Iași, avizat sub nr. 1011/05.03.2013. Măsurătorile efectuate la data de 27 februarie 2013, în apartamentele nr. 29 și 32 din acest imobil, au evidențiat valori cuprinse între_ W/m² și_ W/m².
Așadar, în ceea ce privește radiațiile emise de aceste antene și influența lor asupra stării de sănătate a reclamantei, instanța apreciază că nu s-a făcut dovada celor susținute. Din înscrisurile depuse la dosar instanța reține că toate echipamentele amplasate de . respectă Ordinul nr. 1193/2006, pentru aprobarea Normelor privind limitarea expunerii populației la câmpuri electromagnetice de la o Hz la 300 GHz, o transpunere a recomandării Consiliului Europei 1999/519/CE din 12 iulie 1999, prin care se recomandă ca statele membre să adopte un cadru de restricții de bază și niveluri de referință ale emisiilor de unde electromagnetice.
Într-adevăr s-au efectuat numeroase studii în legătură cu emisiile electromagnetice ale stațiilor de bază pentru telefonie mobilă, însă acestea nu au demonstrat vreo incidență crescută a cazurilor de îmbolnăvire la expunerea cu unde electromagnetice. Instanța reține concluziile raportului nr. 304/2006, al Organizației Mondiale a sănătății, potrivit căruia: „Luând în considere nivelurile foarte mici de expunere și rezultatele cercetărilor de până la această dată, nu există dovezi științifice care să ne convingă de faptul că emisiile slabe datorate stațiilor de bază și rețelelor radio locale,cauzează efecte adverse sănătății umane.”
Față de cele reținute, instanța va respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta ..
Reținând culpa procesuală a reclamantei la declanșarea și derularea prezentului litigiu, instanța, față de prevederile art. 274 din Codul civil, va obliga reclamanta să plătească pârâtei . cheltuieli de judecată. În ce privește cuantumul cheltuielilor de judecată, instanța constată că pârâta a solicitat plata sumei de 5.602,98 lei din care 4.205,60 lei cheltuieli de transport – contravaloarea a patru zboruri dus-întors, 1199,08 cheltuieli de cazare la Hotel Ramada Iași, iar 198,30 lei cheltuieli de deplasare între aeroport și hotel (106,93 lei pentru termenul din 24.04.2013) și 91,37 lei, pentru termenul din 05.06.2013.
Analizând actele dosarului instanța reține prezența consilierului juridica R. E. la 5 termene de judecată: 13 martie, 24 aprilie, 05 iunie, 04 septembrie și 25 septembrie. În ce privește cheltuielile privind transportul cu avionul, instanța reține că s-au atașat doar niște rezervări, nefăcându-se dovada transportului efectiv, și a sumelor de bani achitate. Indicarea generică a prețului unei călătorii Iași-București nu este suficientă pentru a proba efectuarea acestei cheltuieli, în contextul în care la momentul la care a efectuat plățile pârâta . primit o chitanță de plată. Aceeași situație rezultă și în ceea ce privește plata cheltuielilor de cazare. Lipsa unor dovezi de plată a serviciilor de cazare, determină instanța să respinsă cererea de plată a acestor cheltuieli. Singurele cheltuieli de judecată dovedite în cauză sunt cheltuielile de deplasare cu taxiul, acestea fiind în cuantum de 198,30 lei.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta I. I. L. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În mod greșit instanța de fonda admis excepția lipsei calității procesuale pasive a asociației de propretari, cu o motivare extrem de superficială conform căreia, chiar dacă s-a încheiay un contract la data der 22.07.1997, cea care a obținut autorizația de construire în baza căreia s-au montat antenele a fost pârâta O. Romania și nu asociația deproprietari.
Asociația are calitate procesuală pasivă întrucât dacă nu s-ar fi încheiat contractul de închiriere nr. 756/1997, pârâta . fi obținut autorizație de construcție și nu ar fi putut monta antenele. Mai mult asociația a susținut în numeroase rânduri că este necesară prelungirea contractului de închiriere în scopul obținerii fondurilor ce urmau a fi folosite pentru anveloparea blocului.
În ceea ce privește nerespectarea dispozițiilor legale atât în momentul amplasării antenelor cât și în luna noiembrie 2012 când acest contract a fost prelungit, instanța trebuie să aibă în vedere că legea impune în mod obligatoriu existența acordului tuturor proprietarilor de la ultimul etaj, deci și al recurentei.
Cele două pârâte au eludat și dispozițiile cuprinse în Anexa 1 pct.2,5,6 din Legea nr. 453/2001, potrivit cărora proiectul pentru executarea lucrărilor de construire trebuie să cuprindă și acordul vecinilor exprimat în formă autentică, pentru construcțiile amplasate adiacent construcțiilor existente, precum și în cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor învecinate.
Atât eliberarea autorizației de construcție cât și amplasarea antenelor s-a făcut cu ignorarea dispozițiilor legale privind calitatea în construcții.
Cât privește nocivitatea acestor antene și efectele distrugătoare asupra organismului recurenta arată că și în România ar trebui aplicat principiul Precauției, înscris în Tratatul Uniunii Europene – art. 130R al tratatului de la Maastrich – 07 februarie 1992), care stipulează că atunci când există elemente științifice suficiente,în absența unor certitudini sau probe absolute, ținând cont și de cunoștințele științifice și tehnice ale momentului, autoritățile trebuie să protejeze, înainte de toate cetățenii contra riscului și prejudiciilor cauzate de expunerea la câmpul electromagnetic,prin luarea de măsuri care să vizeze prevenirea unui risc de afectare gravă și ireversibilă a mediului/populației. S-a invocat și recomandarea 1999/519 a Consiliului Europei în privința asigurării unui nivel ridicat de protecție a tuturor persoanelor și animalelor prin măsurile privind câmpurile electromagnetice.
Interesul firmelor mari este de a diminua percepția populației referitoare la efectele radiației electromagnetice asupra omului. În realitate, operatorii de telefonie mobilă nu respectă legislația aplicabilă pentru amplasarea antenelor de telefonie mobilă.
Instanța de fond nu a făcut nici o referire la dispozițiile legale invocate de reclamantă.
P. încheierea din 17 martie 2014 instanța a calificat calea de atac ca fiind apelul, având în vedere obiectul acțiunii.
Apelul a fost legal timbrat cu 20 lei taxă judiciară de timbru.
În apel s-a administrat proba cu înscrisuri.
Examinând actele și lucrările dosarului raportat la motivele de apel invocate, probatoriul administrat în cauză și dispozițiile legale aplicabile, Tribunalul constată că apelul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași așa cum a fost precizată reclamanta a solicitat obligarea pârâtei . la demontarea antenelor GSM de pe blocul în care locuiește, situat în ., .. C5, ., Iași pe cheltuiala pârâtei sau să se dispună autorizarea reclamantei să demonteze antenele pe cheltuiala pârâtei. Totodată reclamanta a solicitat daune cominatorii 1500 lei/zi de la data rămânerii definitive a hotărârii, până la îndeplinirea obligației de către pârâtă și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Din probatoriul administrat în cauză rezultă că pârâta . . a amplasat pe terasa blocului în care este situat apartamentul proprietatea reclamantei, în anul 1997 o stație GSM, stație aparținând . acestei stații s-a făcut în baza unui contract de închiriere, încheiat la data de 22.07.1997, contract prelungit succesiv și în baza unei autorizații de construcție legal emise.
Așa cum în mod corect a reținut instanța de fond, reclamanta nu a făcut dovada susținerilor sale din cererea de chemare în judecată.
Astfel, nu s-a făcut dovada prejudiciilor materiale pretins a fi suferite prin amplasarea antenelor, dovadă care îi incumbă în conformitate cu dispozițiile art. 1169 Cod procedură civilă. Pe de altă parte, pentru repararea prejudiciului material suferit reclamanta are la îndemână acțiunea în răspundere civilă delictuală.
Tribunalul constată că susținerile apelantei privind nerespectarea legislației la încheierea contractului de închiriere și la emiterea autorizației de construcție în baza căreia au fost amplasate antenele ar fi putut fi analizate doar în condițiile în care s-ar fi invocat nelegalitatea acestor acte, ori reclamanta a renunțat la cererile privind anularea contractului de închiriere și a autorizației de construcție.
În cererea privind obligarea pârâtei la demontarea antenelor nu poate fi analizată nici susținerea apelantei că nu și-a dat acordul la încheierea de către asociație a contractului de închiriere.
Așa fiind, atâta timp cât pârâta a amplasat stația GSM antenele în baza unui contract de închiriere și a unei autorizații de construcție valabile, acțiunea reclamantei este neîntemeiată.
Nici susținerea privind efectul nociv al radiațiilor acestor echipamente asupra sănătății apelantei nu au fost dovedite . Din înscrisurile depuse la dosar instanța reține că toate echipamentele amplasate de . respectă Ordinul nr. 1193/2006, pentru aprobarea Normelor privind limitarea expunerii populației la câmpuri electromagnetice de la o Hz la 300 GHz, o transpunere a recomandării Consiliului Europei 1999/519/CE din 12 iulie 1999, prin care se recomandă ca statele membre să adopte un cadru de restricții de bază și niveluri de referință ale emisiilor de unde electromagnetice.
Măsurătorile efectuate în imobilul tip . reclamanta sunt de 700 de ori mai mici decât nivelurile de referință prevăzute de ordinul 1193/2006, valorile fiind mai mici pentru expunerea ocupațională. Aceste concluzii sunt desprinse din Referatul tehnic de interpretare a buletinului de măsurări de câmpuri electromagnetice efectuate în apartamentele din blocul C1-5 scara C5, situat pe bulevardul Independenței, nr. 33, pentru verificarea conformității cu reglementările legale privind expunerea umană și protejarea sănătății populației generice, întocmit de Centrul Regional de sănătate publică Iași, avizat sub nr. 1011/05.03.2013. Măsurătorile efectuate la data de 27 februarie 2013, în apartamentele nr. 29 și 32 din acest imobil, au evidențiat valori cuprinse între_ W/m² și_ W/m².
Faptul că aceste măsurători nu au fost făcute și în apartamentul apelantei nu poate conduce la înlăturarea acestor probe, reclamantei revenindu-i obligația de a dovedi că în apartamentul său situația este alta decât cea demonstrată de măsurători.
Excepția lipsei calității procesuale active a pârâtei Asociația de Proprietari a fost corect soluționată de instanța de fond, raportat la obiectul acțiunii, întrucât asociația nu are nici un drept asupra antenelor GSM și nu nu poate demola antenele GSM, constuite în temeiul unui autorizații a cărei beneficiar este pârâta .>
Față de aceste considerente, tribunalul în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, va respinge apelul formulat de păstrând ca legală și temeinică sentința Judecătoriei Iași.
În temeiul disp. art. 274 Cod procedură civilă apelanta, aflată în culpă procesuală urmează a fi obligată la plata cheltuielilor de judecată către intimată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta I. I. L. împotriva sentinței civile nr._ din 09.10.2013 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, sentință pe care o menține.
Obligă apelanta să plătească intimatei . suma de 182,38 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă.
Cu recursa în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.06.2014.
.
Președinte, M. S. | Judecător, G. C. | |
Grefier, A. M. |
Red. S.M/S.M 5ex..
18.12.2014
Judecător fond – M. N.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1072/2014. Tribunalul IAŞI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 988/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
