Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 667/2013. Tribunalul IAŞI

Decizia nr. 667/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 11-12-2013 în dosarul nr. 667/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA I CIVILĂ

Ședința publică din 11 Decembrie 2013

PREȘEDINTE – D. C.

JUDECĂTOR – D. I.

GREFIER – I. G.

DECIZIA CIVILĂ Nr. 667/2013

Pe rol fiind soluționarea apelului promovat de către N. C., N. G. împotriva sentinței civile nr._ din 25.10.2012 pronunțată de Judecătoria Iași, intimată fiind M. A. M., având ca obiect constatare nulitate act juridic absolută convenție; restituire sume.

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.

Procedura este completă.

Cauza a rămas în pronunțare în ședința publică din data de 29 noiembrie 2013, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru 06 decembrie 2013 și apoi pentru azi, când,

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr._/19.12.2012 Judecătoria Iași a respins plângerea formulată de petentă S.C. I. P. I. București S.A. împotriva încheierii de respingere nr._/16.08.2012 emisă de O.C.P.I. Iași și în contradictoriu cu intimata C. M..

Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut că Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară Iași a respins cererea petentei privind înscrierea dreptului de proprietate cu privire la imobilul adjudecat la licitație publică.

Potrivit art. 77 indice 1 alin. 6 Cod fiscal „pentru înscrierea drepturilor dobândite în baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de moștenitor, sau după caz a hotărârilor judecătorești și a altor documente în celelalte cazuri, registratorii de la birourile de carte funciară vor verifica îndeplinirea obligației de plată a impozitului prevăzut la alin. (1) și (3) și în cazul în care nu se va face dovada achitării acestui impozit, vor respinge cererea de înscriere până la plata impozitului.”

Actul de adjudecare nu este prevăzut în mod distinct în articolul mai sus menționat, fiind asimilat altor documente pentru care e obligatorie verificarea îndeplinirii obligației de plată a impozitului.

Petenta a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului prin efectul adjudecării, iar legiuitorul nu prevede scutiri de la plata impozitului.

Aceasta avea obligația de a verifica pasivul imobilului înainte de a participa la licitația publică, la care de altfel a participat în mod benevol.

Refuzul O.C.P.I. de a intabula imobilul nu afectează dreptul de proprietate dobândit.

Potrivit art. 1 din Protocolul Adițional la C.E.D.O. „orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea lucrurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauze de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.”

Prin urmare, dreptul de proprietate dobândit nu este afectat în vreun mod prin neintabularea imobilului, petentul asumându-și riscul de a adjudeca un bun grevat de obligații financiare.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, petenta S.C. I. P. I. București S.A., criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie; apelul a fost semnat, motivat, formulat în termen legal, timbrat ulterior conform dispozițiilor instanței de apel.

Se arată în motivare faptul că instanța de fond nu a aplicat dispozițiile legale corespunzătoare obiectului cererii și s-a bazat pe aprecieri neîntemeiate juridic.

Se arată faptul că prin refuzul înscrierii dreptului de proprietate în cartea funciară se împiedică exercitarea atributului esențial al dreptului de proprietate (dispoziția) apelanta neputând înstrăina imobilul.

De asemenea, instanța de fond a apreciat greșit faptul că apelanta petentă avea obligația de a verifica pasivul imobilului înainte de a participa la licitația publică, în cazul de față cererea de întabulare fiind respinsă raportat la dispozițiile art. 77 ind.1 Cod fiscal, însă cu ignorarea art. 151 ind. 7 din Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal. Astfel, instanța de fond a confundat plata impozitului cu plata debitelor (pasivului) imobilului.

Arată apelanta faptul că dispozițiile legale aplicabile în cauză sunt cele prevăzute de dispozițiile art. 151 ind. 7 din Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal conform cărora apelanta nu are obligația legală de a obține și prezenta decizia de impunere a debitorului (fostului proprietar) și cu atât mai puțin de a plăti impozitul stabilit prin acea decizie. Obligația prevăzută de legiuitor în cuprinsul dispozițiilor menționate mai sus a fost îndeplinită prin faptul că apelanta petentă a înștiințat organul fiscal despre transferul proprietății prin depunerea declarațiilor fiscale și a actelor aferente adjudecării conform art. 254 al.5 C.pr.fiscală. Obligația prezentării dovezii plății impozitului în cazul transferului proprietății aparține debitorului, respectiv proprietarului anterior.

De altfel, decizia de impunere se comunică doar contribuabilului, nu și adjudecatarului, fiind evident astfel că adjudecatarul nu este în măsură să o prezinte la BCPI și cu atât mai puțin nu are obligația de a o plăti. Apelanta petentă, în calitate de adjudecatar, nu poate avea calitatea de contribuabil în sensul legii.

Raportat la dispozițiile art. 77 ind.1 al.6 Cod Fiscal se arată faptul că transmitere proprietății imobiliare s-a realizat de la debitor la adjudecatar în cadrul procedurii executării silite, astfel încât persoana din patrimoniul căreia a fost transferat imobilul nu a obținut un venit rezultat dintr-un act la baza căruia să fi stat manifestarea sa de voință. Astfel, dispoziția menționată mai sus este aplicabilă numai în cazurile prevăzute de al.1 și 3 ale articolului menționat mai sus, nu însă și în cazul apelantei.

În final se invocă dispozițiile art. 1 din Protocolul Adițional la Convenția pentru Drepturile Omului și a Libertăților Fundamentale, arătându-se faptul că se creează o stare gravă de incertitudine cu privire la dreptul de a dispune de bunul său.

În drept se invocă dispozițiile Lg. 7/1996 art. 50 al.3, 282 și urm. C.pr.civ., 151 ind.7, 151 ind.2 lit.a HG 44/2004, art. 4 anexa 4 Ordinul MEF și M.J. nr. 1706/1889/C/2008.

În dovedire se solicită proba cu acte. S-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

S-a anexat practică judiciară.

În cauză nu s-a formulat întâmpinare, nu s-au administrat probe noi.

Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel și a dispozițiilor legale în domeniu, instanța de control judiciar constată că cele două apelul declarat este întemeiat pentru următoarele considerente:

Suntem în prezența unei plângeri împotriva încheierii de respingere a întabulării unui imobil în cartea funciară în urma procedurii de adjudecare motivat de neplata sumei stabilită cu titlu de impozit în sarcina contribuabilului, textul de lege nedistingând dacă plata s-a efectuat de contribuabil sau de către o terță persoană. Se consideră faptul că petenta apelantă, în calitate de adjudecatar, trebuia să întreprindă diligențele necesare pentru stabilirea impozitului și emiterea deciziei de imputare.

Potrivit art. 516 pct. 8 C. pr. civ., actul de adjudecare reprezinta titlu de proprietate, care se va preda dobanditorului spre a servi ca titlu de proprietate si pentru a fi inscris in cartea funciara. Asadar, actul de adjudecare reprezinta inscrisul ce face dovada dreptului de proprietate al adjudecatarului asupra imobilului in litigiu, urmare procedurii de vanzare silite.

Potrivit art. 771 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, la transferul dreptului de proprietate si al dezmembramintelor acestuia, prin acte juridice intre vii asupra constructiilor de orice fel si a terenurilor aferente acestora, precum si asupra terenurilor de orice fel fara constructii, contribuabilii datoreaza impozit.

In aplicarea acestui text, art. 1512 din Norma metodologica de aplicare Legii nr. 571/2003, defineste notiunea de „contribuabil” ca fiind persoana fizica careia ii revine obligatia de plata a impozitului. In cazul transferului dreptului de proprietate sau al dezmembramintelor acestuia prin acte juridice intre vii, contribuabil este cel din patrimoniul caruia se transfera dreptul de proprietate sau dezmembramintele acestuia: vanzatorul, credirentierul, transmitatorul in cazul contractului de intretinere, al actului de dare in plata, al contractului de tranzactie etc.

Raportand dispozitiile legale anterior mentionate la situatia de fapt supusa judecatii, tribunalul retine ca apelanta, dobandind dreptul de proprietate asupra imobilului in litigiu ca efect al executarii silite a debitorilor, nu se circumscrie notiunii de „contribuabil” prevazuta de art. 77′ din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal si de art. 1512 din Norma metodologica de aplicare a Legii nr. 571/2003.

Nicio prevedere a legii cadru in materia inregistrarilor de carte funciara nu prevede obligativitatea pentru cel care depune o cerere de inscriere a unui drept in cartea funciara de a depune si chitanta de plata a impozitului de tranzactii astfel ca incheierea de respingere incalca dreptul fundamental de proprietate garantat de CEDO . Potrivit practicii CEDO statuata si in cauza Brumarescu s-a hotarat ca este excesiv a pretinde partii care justifica un drept de proprietate si a efectuat o . demersuri juridice pentru realizarea lui sa fie obligata sa promoveze noi actiuni pentru a putea exercita acest drept.

Conditionarea înscrierii dreptului de proprietate în cartea funciara de plata impozitului aferent transferului dreptului de proprietate este o conditie de natura sa restranga exercitarea dreptului fundamental de proprietate privata garantat de art 44 din Constitutie si art 1 Protocol 1 din CEDO tocmai datorita împrejurarii ca desi opozabil fara înscriere în conditiile dobândirii acestuia prin vânzare silita potrivit art 26 alin 1 din Legea 7/96 republicată, pentru înstrainarea dreptului de catre dobânditor este necesara înscrierea prealabila în cartea funciara.

Prin urmare, retinand ca inscrisul – act de adjudecare din data de 06 ianuarie 2011 144/2010 – indeplineste conditiile prevazute de art. 48 alin. (1) din Legea nr. 7/1996 pentru inscrierea in cartea funciara a dreptului de proprietate asupra imobilului mentionat, tribunalul apreciaza intemeiat apelul formulat, motiv pentru care, in temeiul dispozitiilor art. 296 C. pr. civ., va admite apelul, va schimba in tot sentinta apelata in sensul ca va admite plangerea, va dispune intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului situat in Iasi, ., .. D, ., jud. Iași, identificat cadastral cu nr. 937-C1-U96 înscris în C.F. nr._-C1-U4 in favoarea petentei S.C. I. P. I. BUCURESTI S.A, anulând astfel încheierea de respingere nr._ din 16 august 2012 data de OCPI Iași.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de petenta S.C. I. P. I. BUCURESTI S.A. impotriva sentintei civile nr._/ 19.12.2012 pronuntata de Judecatoria Iasi, sentinta pe care o schimba in tot.

Admite cererea formulata de petenta S.C. I. P. I. BUCURESTI S.A.

Dispune intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului situat in Iasi, ., .. D, ., jud. Iași, identificat cadastral cu nr. 937-C1-U96 înscris în C.F. nr._-C1-U4 in favoarea petentei S.C. I. P. I. BUCURESTI S.A.

Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare.

Pronuntata in sedinta publica azi 11.12.2013.

Președinte,

C. D.

Judecător,

I. D.

Grefier,

G. I.

RED/TEHNORED – D.I./D.I.

4 EX – 07.01.2014

JUD. FOND – T. B.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 667/2013. Tribunalul IAŞI