Pretenţii. Decizia nr. 1088/2012. Tribunalul IAŞI

Decizia nr. 1088/2012 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 04-05-2012 în dosarul nr. 1088/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA I CIVILĂ

Ședința publică din 04 Mai 2012

Președinte - M. M.

Judecător - F. S.

Judecător - A. C.

Grefier – M. Getuța

Decizia civilă nr. 1088

Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de recurenta DIRECȚIA S. V. ȘI P. SIGURANȚA A. IAȘI împotriva sentinței civile nr._/14.06.2011 a Judecătoriei Iași, intimat CABINET M. V. DR. O. G., având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde consilier juridic A. D. pentru recurent, consilier juridic Ț. B. B. pentru intimată.

Procedură legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință,

Prezenta cauză se ia în componența de față a completului având în vedere că d-na judecător F. S. a fost înlocuită de d-na judecător M. M. pentru incapacitate temporară de muncă.

Reprezentantul legal al recurentei depune la dosar ordinul de plată nr.100 din data de 03.05.2012 în cuantum de 239,90 lei și timbru judiciar în valoare de 3 lei.

Instanța constată complinit timbrajul.

Interpelații fiind apărătorii părților precizează că nu mai au alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cererea în stare de judecată și acordă cuvântul.

Reprezentantul legal al recurentei având cuvântul solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea sentinței, respingerea cererii de chemare în judecată formulată de Cabinet M. V. dr. O. G.. Fără cheltuieli de judecată.

Reprezentantul legal al intimatului având cuvântul solicită respingerea recursului, menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică. Fără cheltuieli de judecată.

Instanța rămâne în pronunțare.

TRIBUNALUL

Asupra recursului civil de față:

Prin sentința civilă nr._/14.06.2011 Judecătoria Iași a admis acțiunea formulată de reclamantul CABINET M. V. DR. O. G. în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA S. V. ȘI P. SIGURANȚA A. IAȘI și a obligat-o pe pârâta să plătească reclamantului suma de 6591,9 lei reprezentând contravaloarea serviciilor de identificare animal prestate în perioada mai-oct. 2010 și la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1510,18 lei reprezentând taxa judiciară de timbru și onorariu avocat.

P. a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, respectiv contracte prestări servicii nr._/25.09.2007 și_/25.09.2007 între părți s-au derulat în perioada 09.2007 – 12.2007 raporturi comerciale. Obligațiile stabilite în sarcina prestatorului (cabinetul medical reclamant) au fost reprezentate în principal de următoarele: identificarea animalelor din speciile bovine, porcine, ovine și caprine, identificarea și înregistrarea exploatațiilor în care sunt deținute animale, aplicarea crotaliilor auriculare sau a altor mijloace de identificare prevăzute de legislația în vigoare, înregistrarea efectivelor de animale identificate și crotaliate, înregistrarea mișcării animalelor și a evenimentelor suferite de acestea, corecția eventualelor erori semnalate în SNIIA în urma nerespectării termenelor de înregistrare. În raport de aceste servicii, a fost stabilită și o contraprestație: plata prețului pe baza decontului justificativ.

Acest document trebuie să poarte semnătura medicului veterinar, a medicului zonal, precum și a șefului direcției.

Ulterior perioadei de derulare a contractului, reclamantul a continuat să presteze activități specifice contractului, rămânând în posesia echipamentului constând în computer și terminal de conectare la baza de date națională. Această obligație de luare în primire a logisticii necesare și de menținere în stare de funcțiune a echipamentului este prevăzută de art. 9 din contract.

Mai mult, echipamentul este pus la dispoziție exclusiv de către achizitor, care conferă și licența de utilizare.

Continuarea prestării serviciilor, în perioada mai 2008 – octombrie 2008, rezultă din interpretarea coroborată a mijloacelor de probă precum și din atitudinea procesuală a pârâtei care la interogatoriul luat, a recunoscut ca reclamantul a prestat aceste activități in perioada indicata, dar fără a fi încheiat un angajament legal intre părți, identificarea si înregistrarea animalelor fiind obligatorie întrucât vaccinările se realizează numai pe animale crotaliate, identificate.

In consecință, chiar în absența unui contract în curs de derulare, pârâta D.S.V.S.A. Iași a beneficiat de prestarea de servicii de către cabinetul medical.

Cu privire la instituția invocată de reclamantă, respectiv îmbogățirea fără justă cauză, instanța de fond a reținut că aceasta are un caracter subsidiar, fiind susceptibilă de a fi uzitată doar în momentul în care partea nu are deschise alte căi legale.

Observând particularitățile cauzei, instanța de fond a apreciat că reclamanta se poate prevala de o atare îmbogățire, vizând și următoarele aspecte: patrimoniul pârâtei s-a mărit ca urmare a neefectuării unei prestații echivalente serviciilor primite, patrimoniul reclamantei s-a micșorat ca urmare a prestării activităților fără a primi plata serviciilor de identificare a animalelor. Între mărirea și micșorarea patrimoniului există o legătură ce nu trebuie interpretată ca fiind una cauzală, cele două fenomene fiind efectul unei cauze unice: prestarea de servicii de către reclamantă. Cu privire la condițiile denumite în doctrină „ juridice” ale îmbogățirii fără justă cauză, instanța de fond a constatat că nu există o cauză legitimă de mărire a patrimoniului direcției pârâte, aceasta nebeneficiind de un contract sau de servicii prestate cu intenția de a face o liberalitate ( intenție ce trebuie să fie lipsită de orice echivoc). Observând existența vădită a unui dezechilibru patrimonial, care nu are la origine un temei legal ( contract, executarea unei obligații naturale, hotărâre judecătorească), ci pare să se axeze mai mult pe o înțelegere tacită a părților, instanța de fond a apreciat că în prezenta cauză sunt îndeplinite condițiile îmbogățirii fără justă cauză. S-au avut în vedere deopotrivă și dispozițiile exprese ale contractului anterior care și-a încetat într-un mod neechivoc valabilitatea, referitoare la posibilitatea de prelungire a efectelor doar pe baza unor acte adiționale negociate de către părți, fapt ce înlătură posibilitatea cabinetului medical prestator de servicii de a se prevala de o răspundere contractuală.

F. de cele anterior expuse, instanța de fond a admis acțiunea astfel cum a fost precizată și a dispus obligarea pârâtei la plata sumei de 6591,9 lei reprezentând contravaloarea serviciilor de identificare animale, prestate în perioada mai – octombrie 2008.

Reținând culpa procesuală a pârâtei, în temeiul prevederile art. 274 Cod procedură civilă a obligat pârâta să plătească reclamantei cheltuielile de judecată reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar, cât și onorariu avocat.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta DIRECȚIA S. V. ȘI P. SIGURANȚA A. IAȘI, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele considerente:

În motivarea, recursului s-a arătat că durata contractului de prestări servicii este 01.05.2008 – 01.10.2008. Invocă recurenta dispozițiile art. 6 din contract și ale art. 6 alin. 3 din H.G. nr. 925/2006.

P. perioada 1.05.2008 – 1.10.2008 între medicii concesionari și D.S.V.S.A. Iași nu au mai existat raporturi juridice contractuale de prestări servicii încheiate în 2007 încetând să mai producă efecte prin ajungerea la termen și neprelungirea acestora. Perioada 1.05.2008 – 1.10.2008 este perioada fără contract. Începând cu data de 1.10.2008 în urma unei noi proceduri de achiziție s-au încheiat noi contracte de prestări servicii, contracte în vigoare până la data de 30.04.2009.

Potrivit art. 11 din H.G. nr. 331/2009 pentru realizarea atribuțiilor referitoare la programele prevăzute la art. 1 alin. 1-3 direcțiile sanitar veterinare și pentru siguranța alimentelor județene încheie contracte de servicii cu medicii veterinari de liberă practică în condițiile legii. Plata serviciilor se face ca urmare a deconturilor depuse, înregistrate la registratură și aprobate, însă atâta timp cât nu a existat un raport juridic era exclusă posibilitatea plății.

Relativ la culpa sa față de întârzierea cu care s-a semnat contractul pentru anul 2008 face trimitere recurenta la art. 10 din O.G. nr. 42/2004, H.G. nr. 525/2008, art. 8 din H.G. 130/2006 arătând că A.N.S.V.S.A. i-a înaintat în luna septembrie 2008, Ordinul președintelui A.N.S.V.S.A. nr. 77/8.09.2008 pentru aprobarea modelului cadru al documentației de atribuire a contractului de prestări servicii.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 și 304 ind.1 C.pr.civ. În dovedire s-a solicitat proba cu actele depuse la dosar și cu alte acte. S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Recursul a fost formulat în termen legal, motivat, semnat, legal timbrat.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul a solicitat respingerea recursului motivat de faptul că în afara raporturilor contractuale a asigurat activitatea sanitar veterinară de identificare a efectivului de animale, încurajat de către recurenta pârâtă. Acceptarea prestării acestor activități rezultă din faptul că i-a pus la dispoziție crotalii auriculare, pașapoarte pentru ovine, precum și toate formulare legale necesare desfășurării activității de identificare și înregistrare a bovinelor, ovinelor, caprinelor și suinelor, a avut acces la echipamentele electronice pentru a transmite informații în baza de date națională, inclusiv acces nerestricționat la softul adiacent operării informațiilor. Conduita pârâtei a format convingerea fermă ca serviciile prestate vor fi remunerate conform deconturilor aprobate.

Chiar dacă serviciile de identificare nu au făcut obiectul unui contract este de necontestat faptul că sunt îndeplinite condițiile îmbogățirii fără justă cauză.

În recurs nu s-au administrat alte probe.

Analizând actele și lucrările dosarului, dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, sentința primei instanțe prin prisma motivelor de recurs, dar și sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art. 304 ind.1 Cod procedură civilă, tribunalul va reține că recursul este neîntemeiat, față de următoarele considerente:

Între D.S.V.S.A. Iași și Cabinetul M. V. Dr. O. G. din Horlești, jud. Iași a fost încheiat contractul de servicii nr._/25._. Conform pct. 4 din contract, obiectul contractului constă în prestarea serviciilor de identificare a animalelor din speciile bovine, ovine, caprine, suine, identificarea și înregistrarea exploatațiilor în care sunt ținute sau deținute animalele, aplicarea crotaliilor auriculare, înregistrarea efectivelor de animale identificate și crotaliate în documentele de identificare tipărite și ulterior în baza națională de date, înregistrarea mișcării animalelor și a evenimentelor suferite de acestea, corecția eventualelor erori sau neconformități semnalate. Conform al.2 serviciile urmau a fi prestate pe teritoriul Circumscripției S. Veterinare de Asistență Vânători.

Conform pct. 6 din contract, durata acestuia a fost negociată pentru 4 luni de zile începând cu data de 25.09.2007 până la 31.12.2007, cu posibilitatea prelungirii lui prin act adițional pentru anul 2008. În aplicarea acestei prevederi contractuale la data de 28.12.2007 a fost încheiat actul adițional nr. 1 la contractul de servicii nr._/25.09.2007, potrivit art. 6.3, contractul prelungindu-se pentru o perioadă determinată, respectiv până la data de 30.04.2008. La acest moment, 30.04.2008, raporturile contractuale dintre părțile în litigiu au încetat.

Deși acordul de voință al părților a existat doar până la acest moment, reclamantul-intimat a continuat să presteze servicii sanitare – veterinare și în perioada 1.05.2008 – 1.10.2008 în beneficiul pârâtei D.S.V.S.A. Iași; în dovedirea acestei situații de fapt stau deconturile depuse în fotocopie la dosarul de fond. În nici un moment pârâta-recurentă nu a contestat acest aspect, chiar din cuprinsul cererii de recurs putându-se desprinde ideea confirmării lui.

Prestarea de servicii sanitare veterinare în perioada 1.05. – 1.10.2008 rezultă și din procesul verbale de conciliere din 09.02.2011, aflat la dosarul de fond la filele 11,12. Contravaloarea serviciilor prestate este dovedită de reclamant cu deconturile depuse în copie xerox – filele 9,11 dosar fond. Subliniază instanța de control judiciar că nici contravaloarea acestor servicii sanitare veterinare nu este contestată în cauză.

Învestind instanța de judecată cu cererea formulată reclamantul a înțeles să solicite obligarea pârâtei la plata sumei de 6591,9 lei reprezentând contravaloarea serviciilor sanitare – veterinare prestate în perioada 1.05.2008 – 1.10.2008 în beneficiul pârâtei fundamentat pe îmbogățirea fără justă cauză.

Îmbogățirea fără justă cauză este faptul juridic prin care patrimoniul unei persoane este mărit pe seama patrimoniului altei persoane fără ca pentru aceasta să existe un temei juridic. Din acest fapt juridic se naște obligația pentru cel care își vede mărit patrimoniul său de a restitui în limita măririi către cel care și-a diminuat patrimoniul. Acestuia din urmă i se recunoaște posibilitatea intentării unei acțiuni în justiție prin care pretinde restituirea prin actio de in rem verso.

Instituția îmbogățirii fără justă cauză are un caracter subsidiar, fiind susceptibilă de a fi uzitată doar în momentul în care partea nu are deschise alte căi legale. Observând particularitățile cauzei, instanța de control judiciar apreciază că, în mod corect, instanța de fond a considerat faptul că reclamanta se poate prevala de o atare îmbogățire; astfel patrimoniul recurentei-pârâte s-a mărit ca urmare a neefectuării unei prestații echivalente serviciilor primite, patrimoniul intimatei-reclamante s-a micșorat ca urmare a prestării activităților fără a primi plata serviciilor de identificare a animalelor. Între mărirea și micșorarea patrimoniului există o legătură ce nu trebuie interpretată ca fiind una cauzală, cele două fenomene fiind efectul unei cauze unice: prestarea de servicii de către intimata - reclamantă.

În speță nu există o cauză legitimă de mărire a patrimoniului direcției recurente-pârâte, aceasta nebeneficiind de un contract sau de servicii prestate cu intenția de a face o liberalitate ( intenție ce trebuie să fie lipsită de orice echivoc). Observând existența vădită a unui dezechilibru patrimonial, care nu are la origine un temei legal (contract, executarea unei obligații naturale, hotărâre judecătorească), ci pare să se axeze mai mult pe o înțelegere tacită a părților, instanța de control judiciar apreciază că în prezenta cauză sunt îndeplinite condițiile îmbogățirii fără justă cauză. Se vor avea în vedere deopotrivă și dispozițiile exprese ale contractului anterior, care și-a încetat într-un mod neechivoc valabilitatea, referitoare la posibilitatea de prelungire a efectelor doar pe baza unor acte adiționale negociate de către părți, fapt ce înlătură posibilitatea cabinetului medical prestator de servicii de a se prevala de o răspundere contractuală.

P. considerentele expuse mai sus, în baza art. 312 Cod procedură civilă, văzând dispozițiile art. 304 ind.1 Cod procedură civilă și având în vedere că, în cauză, nu este incident nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 cod procedură civilă sau alte motive de ordine publică, instanța va respinge recursul declarat de către pârâta Direcția S. V. și pentru Siguranța A. Iași, urmând să mențină sentința civilă nr._/14.06.2011 pronunțată de Judecătoria Iași.

P. ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de Direcția S. V. și pentru Siguranța A. Iași împotriva sentinței civile nr._/14.06.2011 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 04.05.2012.

Președinte Judecător Judecător Grefier

M.M. F.S. A.C. M.G.

Redactat: A.C.

2 ex/20.06.2012

Judecător de fond: Diuță Toam A. M., Judecătoria Iași

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Decizia nr. 1088/2012. Tribunalul IAŞI