Pretenţii. Decizia nr. 1685/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1685/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 04-07-2013 în dosarul nr. 1685/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 04 Iulie 2013
PREȘEDINTE – M. M.
JUDECĂTOR – A. C.
JUDECĂTOR – I. C.
GREFER – I. G.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1685/2013
Pe rol judecarea recursului declarat de către S. R. P. M. De Finanțe P. DGFLP Iași împotriva sentinței civile nr._/24.10.2011 pronunțată de Judecătoria Iași, intimați fiind M. I., B.-G. S. G. S.A, S. R. P. M. De Finanțe, având ca obiect pretenții despăgubiri.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.
Procedura este completă.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 21.06.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru 28.06-.2013 și apoi pentru azi, când,
TRIBUNALUL
P. sentința civilă nr._/24.10.2011, Judecătoria Iași a dispus următoarele:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a lui B. ca fiind neîntemeiata.
Admite excepția lipsei calității de reprezentant a DGFLP IASI pentru S. R. P. M. DE FINANȚE și respinge cererea de chemare in judecata formulată de reclamant in contradictoriu cu DGFLP IASI.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a DGFLP IASI ca rămasă fără obiect.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a STATULUI R. P. M. DE FINANȚE.
Admite acțiunea formulată de reclamantul M. I., cu domiciliul procesual ales in IASI, LA C.. AV. R. N., .. 13, jud. Iași in contradictoriu cu S. R. P. M. DE FINANȚE.
Obliga pârâtul S. R. P. M. DE FINANȚE să plătească reclamantului despăgubiri in cuantum de 10.826,31 lei pentru depozitul constituit la CEC in vederea achiziționării unui autoturism și transferat la B.-G. S. G. S.A.
Respinge cererea de chemare in judecata a altor persoane formulată de reclamant in contradictoriu cu pârâta B. G. S. G. S.A, prin sucursala Iași, cu sediul in Iași, .. 1A-2B jud. Iași ca fiind neîntemeiata.
Obliga S. R. P. M. DE FINANȚE la plata sumei de 1933,18 lei către reclamant compusă din: suma de 733,18 lei reprezentând taxa de timbru si timbru judiciar și suma de 1200 de lei reprezentând onorariu avocat.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței:
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între părțile din procesul civil și persoanele implicate în raportul juridic dedus judecății. Astfel, reclamanta trebuie să coincidă cu titularul dreptului afirmat, iar pârâtul, cu cel care este subiect pasiv (obligat) în raportul juridic respectiv. În cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare este obligatorie calea justiției, calitatea procesuală pasivă aparține celui care se poate prevala de acest interes, iar calitatea pasivă este a celui față de care se poate realiza interesul respectiv. Sarcina justificării calității procesuale active și a celei pasive în procesul civil revine reclamantului, iar instanța este datoare, odată sesizată, să verifice ambele calități.
În prezenta cauză, instanța retine ca reclamantul a solicitat in contradictoriu cu pârâții acordarea de despăgubiri pentru suma de bani constituit cu titlu de depozit la CEC, anterior anului 1989, în vederea achiziționării unui autovehicul.
Instanța retine ca pentru despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii si Consemnațiuni C.E.C.-S.A. in vederea achiziționării de autoturisme a fost emisă Ordonanța nr. 156/2007 care, la art. 1, prevede: Persoanele fizice care până la data de 15 februarie 1992 au efectuat depuneri de sume la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A., precum și cele care au transferat aceste sume după 22 decembrie 1989 în conturile Băncii Române pentru Dezvoltare - B.R.D. - S.A., în vederea achiziționării de autoturisme, au dreptul să obțină despăgubiri bănești dacă depozitele astfel constituite, existente în conturile active ale Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A., respectiv ale Băncii Române pentru Dezvoltare - B.R.D. - S.A., îndeplinesc condiția neafectării soldului inițial.
Textul de lege prevede posibilitatea acordării de despăgubiri persoanelor care au efectuat depuneri de sume la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A., precum și persoanelor ce au transferat aceste sume după 22 decembrie 1989 în conturile Băncii Române pentru Dezvoltare - B.R.D. - S.A. Așadar, art. 1 din O.U.G. 156/2007 stabilește cu titlu de principiu care sunt categoriile de persoane îndreptățite la despăgubiri.
Conform art. 4 din același act normativ, Ministerului Economiei și Finanțelor îi revine responsabilitatea ducerii la îndeplinire a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, referitoare la emisiunea și răscumpărarea titlurilor de stat, iar conform alin. 2 întreaga responsabilitate pentru realitatea și corectitudinea sumelor reprezentând valoarea despăgubirilor, precum și pentru ducerea la îndeplinire a acțiunii de despăgubire efectivă a persoanelor fizice beneficiare ale acestora, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, revine Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A.
Așadar, în ceea ce privește plata despăgubirilor, actul normativ menționat, pe care reclamantul și-a întemeiat acțiunea, stabilește în sarcina Ministerului Economiei și Finanțelor responsabilitatea ducerii la îndeplinire a prevederilor ordonanței de urgență, referitoare la emisiunea și răscumpărarea titlurilor de stat, și în sarcina Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A., întreaga responsabilitate pentru realitatea și corectitudinea sumelor reprezentând valoarea despăgubirilor, precum și pentru ducerea la îndeplinire a acțiunii de despăgubire efectivă a persoanelor fizice beneficiare ale acestora, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.
Cu referire la excepția lipsei calității procesuale pasive a lui B., instanta va dispune respingerea acesteia ca fiind neintemeiata având in vedere ca, fiind chemata in judecata in calitate de intervenient fortat, nu se pune problema calității sale procesuale active sau pasive, astfel încât, raportat la considerentele de drept expuse mai sus, se constata ca ca actiunea formulata in contradictoriu cu aceasta este neintemeiata, având in vedere in acest context inclusiv si motivarea reclamantului in sensul ca se solicita chemarea sa in judecata doar pentru opozabilitate.
În ceea ce priveste pe numita DGFLP IASI, reclamantul solicitând chemarea in judecata a STATULUI R. P. M. DE FINANȚE prin DGFLP IASI, având in vedere ca nu s-a făcut dovada existentei unui mandat cu privire la prezentul dosar, care să fi fost dat de către S. R. P. M. DE FINANȚE către DGFLP IASI, va admite excepția lipsei calității de reprezentant a DGFLP IASI pentru S. R. P. M. DE FINANȚE P. DGFLP IASI și va respinge cererea de chemare in judecata formulată de reclamant in contradictoriu cu DGFLP IASI. Pe cale de consecinta, va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a DGFLP IASI ca rămasă fara obiect.
De asemenea având in vedere considerenele de drept expuse mai sus, va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a STATULUI R. P. M. DE FINANȚE.
Pe fondul cauzei, instanța reține că reclamantul a avut constituit un depozit in contul curent personal nr. 8000/_ pentru cumpărarea de autoturisme, deschis la sucursala CEC Iași, în valoare de_,05 ROL, suma ce a fost transferata de la CEC la B. SA in vederea constituirii avansului necesar obtinerii de credite. Acest fapt rezultă indubitabil din înscrisurile depuse la dosar ( filele 5 și 6 ds).
Reclamantul nu a beneficiat de credit, nu a retras suma depusă, nu a solicitat închiderea contului și nu a transferat suma într-un alt depozit
P. adresa nr. 828 din 12 octombrie 2009 a B.-GSD SA (fila 09), s-a comunicat Ministerului Finanțelor Publice numărul și numele persoanelor ce au avut depozite pentru achiziționarea de autoturisme transferate la B. și sumele actualizate pentru fiecare. Între aceste persoane figurează și reclamantul (fila 13),fiind stabilita suma de_,31 lei drept despăgubiri.
În drept,instanța reține că, potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C.-S.A. în vederea achiziționării de autoturisme, astfel cum a fost modificată și completată, persoanele fizice care până la data de 15 februarie 1992 au efectuat depuneri de sume la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A., precum și cele care au transferat aceste sume după 22 decembrie 1989 în conturile Băncii Române pentru Dezvoltare - B.R.D. - S.A., în vederea achiziționării de autoturisme, au dreptul să obțină despăgubiri bănești dacă depozitele astfel constituite, existente în conturile active ale Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A., respectiv ale Băncii Române pentru Dezvoltare - B.R.D. - S.A., îndeplinesc condiția neafectării soldului inițial.
În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, depozitele existente în conturile active care îndeplinesc condiția neafectării soldului inițial, conform alin. (1), sunt acele depozite constituite din sume reprezentând avansuri sau depuneri integrale în vederea achiziționării de autoturisme, existente în sold, fără dobânda aferentă și din care nu s-au efectuat retrageri.
Conform art. 2 din același act normativ, valoarea totală a despăgubirii însumează_,06 lei și reprezintă cumulul despăgubirilor calculate de Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. prin indexarea, de la data depunerii și până la data de 31 iulie 2007, a sumelor existente în cele 37.478 de depozite constituite conform art. 1, cu indicii prețurilor de consum comunicați de Institutul Național de S., din care se deduce dobânda legală bonificată de Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. pe perioada în care a fost acordată.
Potrivit art. 3 din O.U.G. nr. 156/2007, suma reprezentând despăgubirea prevăzută la art. 2 este asigurată de M. Economiei și Finanțelor prin emisiunea de titluri de stat de valoare nominală totală egală cu valoarea totală a despăgubirii. (2) Titlurile de stat prevăzute la alin. (1), emise cu data de 21 decembrie 2007 pe numele Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A., sunt nenegociabile, nepurtătoare de dobândă și au scadența la data de 30 octombrie 2008. (3) Valoarea nominală individuală a fiecărui titlu de stat este egală cu valoarea individuală a despăgubirii, calculată de Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. conform art. 2, pe numele fiecăruia dintre deponenți.
Conform art. 4, cu data emisiunii titlurilor de stat, Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. înregistrează în conturi deschise pe numele deponenților prevăzuți la art.1 obligația de plată la scadență a sumei reprezentând valoarea nominală individuală a titlurilor de stat, care este egală cu valoarea individuală a despăgubirii cuvenite fiecăruia dintre aceștia.
Instanța apreciază ca în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de acest text de lege, depozitul constituit de către reclamant îndeplinind condiția neafectării soldului inițial.
În consecință, instanța va admite acțiunea și va obliga pârâtul S. R. P. M. DE FINANȚE P. DGFLP IASI să plăteasca reclamantului despăgubiri in cuantum de 10.826,31 lei pentru depozitul constituit la CEC in vederea achizitionării unui autoturism și transferat la B.-G. S. G. S.A..
Reținând culpa procesuală a pârâtului la declanșarea și derularea prezentului litigiu, instanța, față de prevederile art. 274 din Codul civil, va dispune obligarea S. R. P. M. DE FINANȚE P. DGFLP IASI la plata sumei de 1933,18 lei către reclamant compusă din: suma de 733,18 lei reprezentând taxa de timbru si timbru judiciar și suma de 1200 de lei reprezentând onorariu avocat.
Împotriva acestei hotărâri a promovat recurs Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice solicitând respingerea acțiunii în contradictoriu cu acest pârât.
În motivarea cererii de recurs s-au arătat următoarele:
Instanța de judecată având în vedere solicitarea reclamantului, analizând actele și înscrisurile depuse la dosarul cauzei în mod greșit a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 4 alin. 1 din OUG nr. 156/2007 Ministerului Finanțelor Publice îi revine responsabilitatea ducerii la îndeplinirea prevederilor ordonanței astfel încât obligă S. român prin Ministerul Finanțelor Publice la acordarea de despăgubiri reclamantului în sumă de 10.826 și implicită și la plata cheltuielilor de judecată în vigoare de 1933,18 lei.
De asemenea instanța de judecată a greșit, întrucât în momentul pronunțării cu privire la cererea reclamantului nu a ținut seama de dispozițiile art. 4 alin. 2 din OUG nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. SA în vederea achiziționării de autoturisme potrivit căruia „întreaga responsabilitate pentru realitatea și corectitudinea sumelor reprezentând valoarea despăgubirilor, precum și pentru ducerea la îndeplinire a acțiunii de despăgubire efectivă a persoanelor fizice beneficiare ale acestora, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, revine Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. SA”.
Pentru aceste motive apreciază că instanța de judecată a interpretat greșit actul juridic dedus judecății schimbând natura și înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, în sensul că nu a ținut seama de faptul că reclamantul din proprie inițiativă și-a transferat depozitul de la CEC la B., astfel nemaifiind îndeplinită o condiție esențială pentru a beneficia de prevederile acestui act normativ.
P. urmare, având în vedere că soldul inițial a fost afectat (prin retragerea de către reclamant a sumei depuse), nu este îndeplinită condiția prevăzută de lege pentru ca acesta să poată beneficia de despăgubiri.
În condițiile OUG nr. 156/2007 (modificată și completată) actul normativ indicat prin dispozitiv, S. român prin Ministerul Finanțelor Publice nu are nici o obligație de îndeplinit față de beneficiarii acestei legi, instanța de fond fiind într-o gravă eroare față de cele două persoane juridice între care nu există identitate, raportat la prevederile art. 25 și art. 37 din Decretul lege nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice și juridice, dar și față de dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, cu modificările și completările ulterioare și pe cale de consecință respingerea acțiunii în contradictoriu cu acest pârât.
În conformitate cu dispozițiile art. 25 din Decretul lege nr. 31/1954 „S. este persoana juridică în raporturile în care participă nemijlocit, în nume propriu, ca subiect de drepturi și obligații.
El participă în astfel de raporturi prin M. Finanțelor, afară de cazurile în care legea stabilește anume alte organe în acest scop”, iar prin art. 37 din același act normativ se stabilește că „S. nu răspunde pentru obligațiile organelor și celorlalte instituții de stat, ale întreprinderilor și organizațiilor economice de stat, precum și ale oricăror alte organizații …, dacă ele sunt persoane juridice. De asemenea, nici una dintre aceste persoane juridice nu răspunde pentru obligațiile statului”.
P. urmare în cauză nu se realizează identitatea impusă de legea procesuală civilă între partea care poate fi obligată în raportul litigios și cea care deține calitatea de pârât.
C. legal special care să permită acordarea acestor despăgubiri în regim nediscriminatoriu tuturor deponenților este stabilit de Guvernul României prin Ordonanța de Urgență nr. 156/19.12.2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – SA în vederea achiziționării de autoturisme care abrogă legea nr. 146/2007 așa cum este modificată prin OUG nr. 33 din 19 martie 2008, OUG nr. 113/2008 și aprobată prin Legea nr. 232/2008.
Astfel, art. 1 din actul normativ indicat mai sus dispune că: „persoanele fizice care până la data de 15.02.1992 au efectuat depuneri de sume Casa de Economii și Consemnațiuni CEC – SA în vederea achiziționării de autoturisme au dreptul să obțină despăgubiri bănești dacă depozitele astfel constituite, existente în conturile active, îndeplinesc condiția neafectării soldului inițial”.
În art. 3 al aceluiași act normativ se prevede că „suma reprezentând despăgubirea prevăzută la art. 2 este asigurată de M. Economiei și Finanțelor prin emisiunea de titluri de stat de valoare nominală totală egală cu valoarea totală a despăgubirii … pe numele casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. SA.
Cu data fiecărei emisiuni de titluri de stat, casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – SA înregistrează în conturi deschise pe numele deponenților prevăzută la art. 1 și obligația de plată la scadență a sumei reprezentând valoarea nominală individuală a titlurilor de stat, care este egală cu valoarea individuală a despăgubirii cuvenite fiecăruia dintre aceștia.
La data scadenței fiecărei emisiuni de titluri de stat, M. Economiei și Finanțelor procedează la răscumpărarea acestora, prin plata pe numele Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – SA a sumei reprezentând valoarea nominală totală a emisiunii de titluri de stat și că „persoanele care au dreptul la despăgubire conform art. 1 se pot prezenta la ghișeele Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – SA în vederea punerii la dispoziția acestora a sumelor cuvenite”.
Deci, în cauza de față cadrul procesual nu a fost corect stabilit inițial la instanța de fond dându-se o interpretare greșită a dispozițiilor legale în vigoare.
Referitor la plata cheltuielilor de judecată, învederează faptul că, potrivit prevederilor art. 274 alin. 1 din Cod procedură civilă, partea care a pierdut procesul poate fi obligată să suporte cheltuielile ocazionate de proces, însă prin aceasta trebuie ca partea care a pierdut procesul să se afle în culpa procesuală sau, prin atitudinea sa în cursul derulării procesului, să fi determinat aceste cheltuieli.
O altă condiție care trebuie îndeplinită pentru a se acorda cheltuielile de judecată, este ca partea care loe solicită să fi câștigat în mod irevocabil procesul, ori în situația de față nu se încadrează în această categorie.
În cazul instituției nu este îndeplinită nici una din aceste condiții, actele atacate de către reclamant fiind temeinic și legal întocmite.
De asemenea, solicită să se reducă onorariul de avocat, conform prevederilor art. 274 alin. 3 Cod procedură civilă, ținând cont de faptul că la stabilirea cuantumului cheltuielilor de judecată cuvenite se impune a se ține seama de gradul de complexitate a speței și de efortul concret al avocatului reclamantului.
Intimatul M. I. a solicitat prin întâmpinare respingerea recursului precizând că O.U.G. nr. 156/2007 stabilește categoriile de persoane îndreptățite la despăgubiri precum și cui îi revine responsabilitatea aducerii la îndeplinire a prevederilor acestei ordonanțe.
În ceea ce privește critica adusă cuantumului onorariului de avocat, aceasta este nefondată. Demersurile efectuate de avocat în prezentul dosar (îndeplinirea formalităților privind procedura prealabilă, introducerea precum și susținerea acțiunii), justifică onorariul.
În cauză, a formulat întâmpinare și B. G. S. G. S.A. invocând tardivitatea recursului promovat.
Pe fond, intimata a solicitat respingerea recursului.
Recurentul S. R. – prin Ministerul Finanțelor Publice a solicitat respingerea excepției tardivității precizând că ultima zi de depunere a recursului a fost data de 16.02.2012 iar recursul s-a depus la Judecătoria Iași la data de 14.02.2012, în termenul legal.
La termenul de judecată din data de 24.05.2013, intimata B. a precizat că nu mai susține excepția tardivității recursului promovat de S. R., apreciind că acesta este declarat în termen.
În recurs nu s-au administrat probe noi.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței recurate, motivele de recurs invocate și dispozițiile legale aplicabile, Tribunalul constată nefondat recursul promovat în cauză.
Astfel, în cauză sunt incidente dispozițiile O.U.G. nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A. în vederea achiziționării de autoturisme.
Potrivit art. 1 din acest act normativ: Persoanele fizice care până la data de 15 februarie 1992 au efectuat depuneri de sume la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A., precum și cele care au transferat aceste sume după 22 decembrie 1989 în conturile Băncii Române pentru Dezvoltare – B.R.D. – S.A., în vederea achiziționării de autoturisme, au dreptul să obțină despăgubiri bănești dacă depozitele astfel constituite, existente în conturile active ale Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A., respectiv ale Băncii Române pentru Dezvoltare – B.R.D. – S.A., îndeplinesc condiția neafectării soldului inițial.
(2) În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, depozitele existente în conturile active care îndeplinesc condiția neafectării soldului inițial, conform alin. 1, sunt acele depozite constituite din sume reprezentând avansuri în sold, fără dobânda aferentă și din care nu s-au efectuat retrageri.
Depozitul reclamantului a fost de_,05 lei ROL iar conform adresei B. (f. 7 dosar fond) suma ce se cuvine drept despăgubire conf. OUG 156/2007 este de_,31 lei.
Susținerea recurentei că depozitul inițial al reclamantului nu îndeplinește condițiile prev. de O.U.G. 156/2007 întrucât ar fi fost afectat prin transferare către B. nu poate fi reținut în nici un caz de către instanță. Astfel, actul normativ indicat mai sus prevede, fără nici o altă posibilitate de interpretare în sens contrar că de prevederile legii beneficiază și persoanele care au transferat aceste sume după 22.12.1989 în conturile Băncii Române pentru Dezvoltare – B.R.D. – S.A.
Așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond recurentul nu a beneficiat de credit, nu a solicitat închiderea contului și nu a transferat suma în alt depozit.
În ceea ce privește obligațiile ce incumbă Ministerului Finanțelor Publice acestea sunt stabilite de art. 3 din OUG 156/2007 care prevede că suma reprezentând despăgubire este asigurată de M. Economiei și Finanțelor. De asemenea art. 4 prevede că Ministerului Economiei și Finanțelor îi revine responsabilitatea ducerii la îndeplinire a prevederilor acestei ordonanțe, astfel că nu poate fi reținută afirmația că, în cauză, are calitate procesuală pasivă instituția C.E.C. și nu M. Finanțelor.
Față de toate aceste considerente, Tribunalul va respinge recursul menținând sentința recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr._/24.10.2011 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o menține.
Obligă recurentul să plătească intimatului M. I. suma de 600 lei cheltuieli de judecată în recurs (onorariu de avocat).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 04.07.2013.
Președinte, M. M. | Judecător, C. A. | Judecător, C. I. |
Grefier, G. I. |
Red. M.M.
Tehn. H.C.
2 ex./17.10.2013
Jud. fond: Z. I.
| ← Evacuare. Decizia nr. 1565/2013. Tribunalul IAŞI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 624/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
