Pretenţii. Decizia nr. 1966/2012. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1966/2012 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 01-10-2012 în dosarul nr. 1966/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 01 Octombrie 2012
Președinte - G. Țapliuc
Judecător M. S.
Judecător G. C.
Grefier A. M.
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1966/2012
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurent P. M. și pe intimat ASOCIAȚIA DE P.. BL. C2 B. .. 112 A, intimat T. I. C., intimat B. M., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 10.09.2012, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, pentru concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru 17.09.2012, 24.09.2012 și pentru astăzi, când,
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr.8509/04.05.2011 pronunțată de către Judecătoria Iași în dosarul nr._ s-au dispus următoarele:
„Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P. M., excepție invocată din oficiu.
Respinge acțiunea promovată de către reclamanta ASOCIAȚIA DE proprietari . .. 112 A, cu sediul în Iași, .. 112 A, ., ., în contradictoriu cu pârâtul P. M., domiciliat în Iași, .. 112 A, ., ., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge cererea de chemare în garanție formulată de către pârâtul P. M. în contradictoriu cu chemata în garanție B. M., cu sediul în Iași, .. 118, ., ..
Admite în parte acțiunea promovată de către reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI . .. 112 A în contradictoriu cu pârâtul T. I. C., cu domiciliul în Iași, .. 9, ., parter, .> Obligă pe pârâtul T. I. C. să plătească reclamantei 3698,95 lei, cu titlu de penalități de întârziere, aferente perioadei decembrie 2006 – decembrie 2009.
Respinge, ca fiind rămas fără obiect, capătul de cerere privitor la plata sumei de 2965,9 lei, cu titlu de cheltuieli de întreținere aferente perioadei decembrie 2006 – decembrie 2009.
Respinge capătul de cerere privitor la plata cheltuielilor de judecată, ca fiind neîntemeiat.”
Pentru a se pronunța în acest sens prima instanță a reținut:
La data de 15 februarie 2010, sub nr._, a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași cererea prin care reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI . .. 112 A i-a chemat în judecată pe pârâții T. I. C. și P. M., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâților la plata sumei de 2965,9 lei, cu titlu de debit neachitat la plata cheltuielilor de întreținere lunare aferente perioadei decembrie 2006 – decembrie 2009, și a sumei de 3698,95 lei, cu titlu de penalități de întârziere aferente perioadei decembrie 2006 – decembrie 2009.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, în fapt, pârâtul T. I. C. este proprietarul imobilului situat în Iași, .. 112 A, .. A, ., imobil în care locuiește, prin toleranța proprietarului, pârâtul P. M.. S-a mai susținut că imobilul menționat figurează în evidențele reclamantei cu restanțe la plata cheltuielilor de întreținere și a penalităților de întârziere, acestea din urmă fiind calculate în procent de 0,2% pe zi de întârziere, în baza hotărârii Adunării Generale a asociației reclamante.
Deși formulată prin avocat, cererea de chemare în judecată nu a fost motivată în drept.
La cererea de chemare în judecată au fost anexate înscrisuri (filele 4- 13).
Legal citată, pârâtul P. M. a depus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii, arătând că suma pretinsă cu titlu de cheltuieli de întreținere a fost achitată prin plățile făcute în aprilie și mai 2010. A susținut că procentul de penalizare de 0,2% aplicat de reclamantă este exagerat, că banii asociației au fost cheltuiți fără acordul proprietarilor, de către administratorul B. M., față de care a înțeles să formuleze o cerere de chemare în garanție pentru sumele de bani cerute ilegal.
Pârâtul T. I. C. și chemata în garanție B. M. nu au formulat întâmpinare și nici nu s-au prezentat în instanță pentru a-și preciza poziția procesuală.
În ședința publică din 4 mai 2011, instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P. M..
În cadrul cercetării judecătorești, instanța a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând prioritar excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P. M., invocată din oficiu, excepție de fond, absolută și peremptorie, instanța o apreciază a fi întemeiată, urmând a o admite, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între părțile din procesul civil și persoanele implicate în raportul juridic dedus judecății. Astfel, reclamanta trebuie să coincidă cu titularul dreptului afirmat, iar pârâtul, cu cel care este subiect pasiv (obligat) în raportul juridic respectiv. În cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare este obligatorie calea justiției, calitatea procesuală pasivă aparține celui care se poate prevala de acest interes, iar calitatea pasivă este a celui față de care se poate realiza interesul respectiv. Sarcina justificării calității procesuale active și a celei pasive în procesul civil revine reclamantului, iar instanța este datoare, odată sesizată, să verifice ambele calități.
Prezenta acțiune are ca obiect obligarea pârâtului P. M. la plata unor sume de bani cu titlu de cheltuielilor de întreținere lunare restante aferente imobilului apartament nr. 5, situat în Iași, V. L. nr. 112 A, ., ., ., precum și a penalităților de întârziere aferente acestor cheltuieli. Atât cheltuielile de întreținere, cât și penalitățile de întârziere solicitate prin prezenta sunt aferente perioadei decembrie 2006 – decembrie 2009.
Titlul legal de plată al cotelor de întreținere îl reprezintă listele de plată, conform dispozițiilor art. 25 alin. (1) și ale art. 23 pct. A lit. b) din H.G. nr. 400/2003 (text de lege abrogat din ianuarie 2008 - dar în vigoare încă în decembrie 2006), membrii asociației având obligația de a achita sumele în 15 zile de la afișarea listei, respectiv posibilitatea de a contesta sumele stabilite în 10 zile de la afișare. În caz de neplată, proprietarii pot fi acționați în justiție de către asociația de proprietari (art. 31 alin. 2 din Regulamentul-cadru).
Conform art. 25 din HG nr. 1588/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, cotele de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, calculate pentru fiecare proprietar din condominiu, vor fi achitate de aceștia, după caz, în termen de maximum 20 de zile de la data afișãrii listei de platã, dată care trebuie să fie înscrisă în lista de plată respectivă. Asociația de proprietari poate calcula și percepe penalizări de întârziere pentru suma neachitată, în condițiile stabilite și aprobate de comitetul executiv al asociației de proprietari, în limitele stabilite de art. 49 alin. (1) din Legea nr. 230/2007 . Suma acestora nu poate depăși suma cotei restante la care s-a aplicat.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 46 din Legea nr. 230/2007, intrată în vigoare în august 2007, toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari.
Potrivit art. 50 din Legea nr. 230/2007, asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.
Din probele administrate în prezenta cauză și din susținerile unanime ale părților litigante, rezultă că proprietarul imobilului apartament pentru care se solicită plata cheltuielilor de întreținere și a penalităților de întârziere este pârâtul T. I. C., NU și pârâtul P. M., care are calitatea de detentor precar al imobilului respectiv. Astfel, în temeiul contractului de comodat (autentificat prin încheierea nr. 755 din 31 ianuarie 2007 de Biroul Notarului Public C. P.), T. I. C. și T. I. A., în calitate de comodanți, au pus la dispoziția comodatarului P. M. spre folosință gratuită, apartamentul nr. 5 situat în Iași, .. 112A, . A, .> Pârâtul P. M. nu este, deci, proprietarul apartamentului în discuție, ci titularul unui drept de creanță (de folosință) asupra acestuia.
Cum numai proprietarul apartamentului nr. apartamentul nr. 5 situat în Iași, .. 112A, . A, . acționat în justiție de către asociația de proprietari în caz de neplată a cotelor de întreținere aferente acestui apartament, rezultă că în prezenta acțiune pârâtulP. M., care nu este proprietar al acestui apartament, nu are calitate procesuală pasivă.
Împrejurarea că prin contractul de comodat intervenit între pârâții din prezenta cauză comodatarul s-a obligat să suporte cheltuielile de întreținere existente în momentul contractului, precum și orice alte taxe aferente apartamentului pentru perioada cât îl folosește nu conferă posibilitatea asociației de proprietari al cărui membru este proprietarul apartamentului, comodantul, iar nu comodatarul – pârât P. M., să îl acționeze în judecată pe comodatar. Asociația are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit, iar nu pe orice detentor precar al unui apartament, textul de lege fiind foarte clar și nelăsând loc la interpretări. În ipoteza în care proprietarul apartamentului plătește, către asociație, sume de bani cu titlu de cheltuieli de întreținere, respectiv penalități de întârziere, atunci el se va putea întoarce împotriva persoanei care a folosit apartamentul și s-a obligat să plătească cheltuielile de întreținere (eventual, în cazul de față, printr-o acțiune personală – ex contractu – derivată din contractul de comodat).
În consecință, instanța va respinge acțiunea formulată de către reclamantă în contradictoriu cu pârâtul P. M., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Având în vedere că cererea principală formulată în contradictoriu cu pârâtul P. M.urmează a fi respinsă, cererea de chemare în garanție formulată de către pârâtul P. M. în contradictoriu cu chemata în garanție B. M. urmează a fi respinsă ca lipsită de obiect.
Pe fondul cauzei, instanța reține că, în fapt, pârâtul T. I. C. este proprietarul imobilului apartament nr. 5, situat în Iași, V. L. nr. 112 A, ., ., fiind membru al asociației de proprietari reclamantă. În această calitate, pârâtul este obligat la achitarea sumelor aferente din cheltuielile de întreținere comune.
Din înscrisurile depuse la dosar, instanța reține că pârâtul figura, la data introducerii acțiunii, cu o restanță la plata cotelor de întreținere, aferente perioadei decembrie 2006 – decembrie 2009, în cuantum de 2965,9 lei. D. fiind faptul că, după introducerea prezentei acțiuni, pârâtul a achitat acest debit (dovada existând la fila 78 din dosar), instanța urmează să respingă, ca fiind rămas fără obiect, capătul de cerere privitor la plata sumei de 2965,9 lei, cu titlu de cheltuieli de întreținere aferente perioadei decembrie 2006 – decembrie 2009.
În ceea ce privește capătul de cerere privitor la penalitățile de întârziere aferente perioadei decembrie 2006 – decembrie 2009, instanța reține că în speță sunt aplicabile prevederile art. 25 din Norma metodologică din 2 aprilie 2003 privind organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari si ale art.13 din O.G. nr. 85/2001, care statuează că în măsura în care proprietarii de apartamente nu plătesc cotele de întreținere care le revin potrivit listelor de plată, asociația poate aplica penalități de întârziere, dar numai în condițiile în care există o hotărâre a Adunării Generale a asociației în acest sens. Conform art. 25 din HG nr. 1588/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, asociația de proprietari poate calcula și percepe penalizări de întârziere pentru suma neachitată, în condițiile stabilite și aprobate de comitetul executiv al asociației de proprietari, în limitele stabilite de art. 49 alin. (1) din Legea nr. 230/2007 . Suma acestora nu poate depăși suma cotei restante la care s-a aplicat.
Art. 49 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, intrată în vigoare în august 2007, prevede că asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată. Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat.
Din înscrisurile depuse la dosar, instanța reține că penalitățile de întârziere pretinse în prezenta cauză au fost stabilite prin procesele verbale ale asociației reclamante depuse la dosar (din 31 octombrie 31 octombrie 2005, din 17 decembrie 2006).
Constatând că penalitățile de întârziere au fost legal stabilite și aplicate, instanța va admite capătul de cerere privitor obligarea pârâtului T. I. C. la plata penalităților de întârziere aferente perioadei decembrie 2006 – decembrie 2009, penalități ce sunt în cuantum de 3698,95 lei.
În ceea ce privește cererea reclamantei privitoare la plata cheltuielilor de judecată, instanța urmează a-l respinge ca fiind neîntemeiat, la dosar neexistând dovada achitării vreunei sume de bani cu titlu de onorariu avocat sau a suportării de către reclamantă a vreunei alte cheltuieli de judecată, art. 1169 din Codul civil stabilind în sarcina reclamantei proba unor astfel de cheltuieli.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termen legal reclamanta și pârâții.
Pârâții au criticat hotărârea primei instanțe cu privire la admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P. M., cu toate că are au încheiat contract de comodat în formă autentică, pârâtul P. M. fiind astfel titularul pasivului și nu s-a analizat apărarea în sensul că niciunul dintre pârâți nu face parte din asociație.
De asemenea, pârâtul T. I. C. a invocat și modul greșit de calcul al penalităților care pornesc în luna martie 2007 de la un debit de 1734 lei, și aplicarea în cauză a dispozițiilor legii 175/2010 în sensul scutirii de la plata penalităților.
Reclamanta a criticat hotărârea primei instanțe cu privire la greșita soluționare a capătului de cerere privind cheltuielile de judecată, în condițiile în care la dosarul cauzei se regăsește chitanța doveditoare.
În faza recursului s-a administrat proba cu înscrisuri.
Cu privire la recursurile declarate, părțile și-au exprimat poziția în sensul respingerii recursurilor adversarilor.
Analizând actele aflate la dosarul cauzei raportat la conținutul cererii de recurs și dispozițiile legale incidente, tribunalul reține considerentele ce succed:
Pârâtul T. I. C. este proprietarul imobilului apartament nr. 5, situat în Iași, V. L. nr. 112 A, ., ., .,
Potrivit art. 50 din Legea nr. 230/2007, asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care nu achită cotele de contribuție la cheltuielile de întreținere mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.
Din fișa individuală a pârâtului rezultă că în intervalul decembrie 2006 – decembrie 2009 aceasta nu a efectuat plăți, acumulând un debit de 2965,9 lei cu titlu de cheltuieli de întreținere, după introducerea prezentei acțiuni, pârâtul achitând acest debit (dovada existând la fila 78 din dosar), ceea ce în mod corect a impus respingerea acestui capăt de cerere ca fiind rămas fără obiect.
Având în vedere nerespectarea obligației de plată și procesele verbal al Adunării Generale ale Proprietarilor instanța reține că pârâtul datorează totodată penalități de întârziere de 0,2% la sumele restante, calculate potrivit mențiunilor din fișa individuală și listele de plată, cu respectarea prevederilor art.25 din HG nr.400/2003 și art.25 din Normele metodologice la Legea nr.230/2007 privind asociațiile de proprietari aprobate prin HG 1588/2007.
Cu toate acestea, raportat lista de plată de la fila 44 dosar fond se constată că pentru perioada cu care prima instanță a fost investită, respectiv decembrie 2006 – decembrie 2009, calculul penalităților pornește deja de la o suma de 2832,09 lei, debit care provine dintr-o perioadă anterioară celei solicitate, deși dispozițiile legale enunțate mai sus instituie regula că suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat.
Pentru acest motiv, Tribunalul apreciază ca întemeiat recursul declarat de recurentul T. I. C., în sensul că se va exclude din suma totală solicitată de 3698,95 lei reprezentând penalități, debitul anterior lunii decembrie 2006, ceea ce va conduce la obligarea pârâtului plata sumei de 1051,14 lei, pentru luna decembrie 2006 Tribunalul având în vedere regula că fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat, pentru această lună suma de plată fiind de 185,72 lei.
Cu privire la incidența dispozițiilor Legii 175/2010, Tribunalul apreciază nu se poate reține aplicabilitatea acestor dispoziții legale în condițiile în care textul de lege este aplicabil pentru proprietarii care efectuează plata cotelor de contribuție în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a legii, act normativ care a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 20 iulie 2010, din copiile chitanțelor de la fila 78 dosar de fond rezultând că plata a fost efectuată la datele de 09.04.2010 și 16.05.2010, deci anterior intrării în vigoare a textului de lege, aspect care conduce la excluderea pârâtului de la aplicarea beneficiului scutirii de la plata penalităților
Referitor la celelalte susțineri ale recurenților P. M. și T. I. Crtistian, Tribunalul le apreciază ca nefondate având în vedere considerentul că obligația plății cheltuielilor de întreținere revine proprietarului apartamentului, încheierea unui contract de comodat neavând efectul de a înlătura aplicarea dispozițiilor art. 50 din Legea nr. 230/2007 în sensul că, „asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care nu achită cotele de contribuție la cheltuielile de întreținere mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit”, și nici nu instituie condiția ca proprietarul să facă parte din asociația de proprietari.
De asemenea, Tribunalul constată nepertinente și susținerile cu privire la excepția lipsei calității de reprezentanta apărătorului reclamantei, având în vedere considerentul că la dosarul cauzei se regăsește delegația care face dovada mandatului, conform dispozițiilor art. 68 Cod procedură civilă.
Cu privire la recursul declarat de reclamantă, Tribunalul apreciază că este fondat, având în vedere dovada cheltuielilor de judecată efectuate în primă instanță, respectiv 500 lei și dispozițiile art.274 C.proc.civ, instanța va obliga pârâtul T. I. C. la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă.
Față de toate cele reținute, Tribunalul urmează a admite recursurile declarate reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI . .. 112 A, și pârâtul T. I. C. împotriva sentinței civile nr.8509/04.05.2011 pronunțată de către Judecătoria Iași în dosarul nr._, sentință pe care o va modifica în parte în sensul că va obliga pârâtul plata sumei de 1051,14 lei către reclamantă, reprezentând penalități de întârziere aferente perioadei decembrie 2006 – decembrie 2009 și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 le și va respinge recursul declarat de recurentul P. M. împotriva aceleași sentințe.
Având în vedere soluția reținută mai sus, se va obliga recurentul P. M. la plata către intimata B. M. a sumei de 1000 lei, către recurenta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI . .. 112 A a sumei de 400 lei și către recurentul T. I. C. a sumei de 157 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile formulate de reclamanta Asociația de Proprietari Bloc C2bis, ..112A și pârâtul T. I. C. împotriva sentinței civile nr.8509 din 04.05.2011 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o modifică în parte în sensul că:
Obligă pârâtul T. I. C. să plătească reclamantei suma de 1051,14 lei reprezentând penalități de întârziere aferente perioadei decembrie 2006 - decembrie 2009.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată la fond.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.
Respinge recursul formulat de P. M. împotriva aceleiași sentințe.
Obligă intimatul-recurent să plătească intimatei B. M. suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Obligă intimatul-recurent să plătească recurentei Asociația de Proprietari suma de 400 lei cheltuieli de judecată în recurs și recurentului T. I. C. suma de 157 lei cu același titlu.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 01.10.2012
Președinte, G. Țapliuc | Judecător, M. S. | Judecător, G. C. |
Grefier, A. M. |
A.M. 09 Octombrie 2012
Red. G.C.
Tehnored. G.C./M.M.D.
2 ex./20.12.2012
Jud. fond A. M.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1875/2012. Tribunalul IAŞI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 442/2012. Tribunalul IAŞI → |
|---|
