Contestaţie la executare. Decizia nr. 1876/2012. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1876/2012 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 19-09-2012 în dosarul nr. 1876/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 19 Septembrie 2012
Președinte - C. A.
Judecător C. D.
Judecător Doinița T.
Grefier D. N.
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1876/2012
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de către recurent DIRECȚIA S. V. ȘI P. SIGURANȚA A. IAȘI în contradictoriu cu intimatul S. C. JUDEȚEANĂ A V. IAȘI, având ca obiect contestație la executare suspendare executare silită.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 14.09.2012, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, care face parte din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi când,
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr. 3891/20.02.2012 pronunțată de Judecătoria Iași a fost respinsă contestația la executare formulată de contestatoarea Direcția S. V. și pentru Siguranța A. Iași în contradictoriu cu intimatul S. C. Județeană a V. Iași. A respins ca neîntemeiată cererea de suspendare a executării silite formulată de către contestatoare.
Instanța de fond a constatat că, prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 19.12.2011 sub nr._, contestatoarea Direcția Sanitară V. și pentru Siguranța A. Iași a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța în contradictoriu cu intimatul S. C. Județeană a V. Iași să dispună anularea formelor de executare din dosarul de executare nr. 1239/2011 al B.E.J. M. L. și suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare.
În motivare, contestatoarea a arătat că poprirea instituită în temeiul sentinței civile nr. 1733/08.09.2010 a Tribunalului Iași este nelegală întrucât nu au fost avute în vedere prevederile Ordonanței de Urgență nr. 71 din 17.06.2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.
S – a mai susținut că prin continuarea executării silite s-ar ajunge la imposibilitatea menținerii echilibrelor bugetare și, în mod implicit, la nerespectarea angajamentelor asumate de ANSVSA inclusiv în ceea ce privește nivelul deficitului bugetar al D.S.V.S.A. Iași.
În drept, contestația la executare a fost întemeiată pe prevederile art. 399 – art. 401 Cod procedură civilă.
Intimatul S. C. Județeană a V. Iași, legal citat, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare și a cererii de suspendare a executării silite ca neîntemeiate și obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, intimatul a arătat, în esență, că obiectul titlului executoriu pronunțat de către Tribunalul Iași îl reprezintă obligarea contestatoarei la plata contravalorii tichetelor de masă salariaților, pentru perioade cuprinse între anii 2008 – 2010, ce se va actualiza cu indicele de inflație. Față de dispozițiile legale în materie, la nivelul anilor 2008 – 2010, tichetele de masă nu reprezentau drepturi salariale, ci facilită acordate de angajatori angajaților, motiv pentru care nu sunt incidente prevederile O.U.G. nr. 71/2009, act normativ ce face referiri stricte la punerea în executare a unor titluri executorii ce au ca obiect creanțe născute din drepturi salariale.
Intimatul a mai susținut că privarea creditorilor de posibilitatea de executare pe cale judiciară a creanțelor bugetare ar aduce atingere drepturilor acestora la un proces echitabil, încălcându-se astfel dispozițiile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Prin norma internă reprezentată de O.U.G. nr. 71/2009 se creează un dezechilibru în sensul că debitorul – statul, prin instituțiile sale bugetare este strict privilegiat în detrimentul persoanei creditoare, motiv pentru care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut în situații similare că statul, prin instituțiile sale, în calitate de debitor, nu poate invoca lipsa fondurilor ca motiv de neexecutare a hotărârilor judecătorești prin care s-au stabilit creanțe împotriva lor.
Referitor la cererea de suspendare a executării silite, intimatul a arătat că prin contestația la executare nu au fost indicate elementele care să justifice reținerea susținerii conform căreia contestatoarea ar fi prejudiciată prin continuarea executării silite.
Analizând susținerile părților coroborate cu ansamblul probelor administrate în prezenta cauză, instanța a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1733 din 08.09.2010 pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul Iași – Secția Civilă – Litigii de Muncă a admis acțiunea formulată de către S. C. Județeană a V. Iași, în numele și pentru membrii săi, și a dispus obligarea pârâtei Direcția Sanitară V. și pentru Siguranța A. Iași să plătească reclamanților contravaloarea tichetelor de masă începând cu data de 15.05.2008 până la data rămânerii irevocabile a hotărârii, sume ce se vor actualiza conform indicelui de inflație.
La cererea intimatului, a fost format dosarul de executare nr. 1239/2011 al B.E.J. M. L. având ca obiect aducerea la îndeplinire a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 1733/08.09.2010.
Prin încheierea din ședința din camera de consiliu din 29.11.2011, Judecătoria Iași a încuviințat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă menționată mai sus și, ulterior, B.E.J. M. L. a emis somația din 05.12.2011, fiind totodată, înființată poprirea conform adresei din 05.12.2011.
Prin prezenta contestație la executare, contestatoarea Direcția Sanitară V. și pentru Siguranța A. Iași invocă aplicabilitatea prevederilor O.U.G. nr. 71 din 2009 privind plata unor sume prevăzute in titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.
Instanța a apreciat ca neîntemeiate contestația la executare și cererea de suspendare a executării silite și le-a respins ca atare, pentru următoarele considerente:
La data pronunțării sentinței civile nr. 1733 din 08.09.2010 de către Tribunalul Iași – Secția Civilă – Litigii de muncă, în conformitate cu dispozițiile art. 55 alin.1 din Legea nr. 571 din 2003 privind Codul fiscal, erau considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în naturã obținute de o persoanã fizicã ce desfãșoarã o activitate în baza unui contract individual de muncã sau a unui statut special prevãzut de lege, indiferent de perioada la care se referã, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordã, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporarã de muncã.
Din categoria veniturilor din salarii, erau excluse, printre alte sume, și cele reprezentând drepturile de hranã acordate de angajatori angajaților, în conformitate cu legislația în vigoare, conform dispozițiilor art. 55 alin.4 lit. b din același act normativ.
Față de cele reținute mai sus, instanța a constatat că suma reprezentând contravaloarea drepturilor de hrană acordate sub forma tichetelor de masă, la plata căreia a fost obligată contestatoarea prin sentința civilă nr. 1733 din 08.09.2010 a Tribunalului Iași, Secția Civilă – Litigii de Muncă, nu reprezintă drepturi salariale, astfel încât prevederile O.U.G. nr. 71 din 2009, invocate în susținerea contestației la executare, nu sunt aplicabile.
A mai reținut instanța că debitoarea nu a probat urgența ce ar justifica luarea măsurii suspendării executării silite, astfel cum impun dispozițiile art. 129 alin.1 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatoarea Direcția S. V. și pentru Siguranța A. Iași.
Recurenta a invocat dispozițiile O.U.G. 71/2009 și a susținut că din adresa_/3.11.2010 emisă de Ministerul Finanțelor Publice rezultă că tichetele de masă reprezintă salarii în natură de care beneficiază salariații.
Recurenta susține astfel că hotărârea primei instanțe este nelegală dacă sunt avute în vedere și dispozițiile art. 55 alin. 1 Legea 571/2003.
A solicitat admiterea recursului și a contestației și suspendarea executării silite.
Legal citat intimatul a solicitat respingerea recursului.
Intimatul a susținut, în întâmpinare, că cererea de suspendare a executării silite este nemotivată iar motivele recurentei sunt neîntemeiate.
În recurs a fost administrată proba cu acte.
Analizând sentința atacată în raport de motivele invocate cât și din oficiu, conform art. 3041 Cod procedură civilă, Tribunalul constată recursul neîntemeiat.
Instanța de fond a apreciat corect situația de fapt și de drept potrivit dispozițiilor legale în vigoare la data pronunțării hotărârii ce constituie titlu executoriu.
În susținerea motivelor de recurs se invocă o adresă emisă de Ministerul Finanțelor Publice care nu a fost depusă la dosar, motiv pentru care instanța nu poate aprecia asupra eficienței probatorii a acestui act.
Prin notele de concluzii și susținerile din ședința publică, intimatul a susținut că debitul a fost achitat la 14.08.2012 și a depus la dosar copia recipisei de operațiuni în contul curent al executorului judecătoresc M. L..
În raport de aceste considerente, apreciem recursul neîntemeiat. Consecutiv acestei concluzii va fi respins și cererea de suspendare a executării silite formulată de recurentă.
Conform art. 274 Cod procedură civilă, va fi obligată recurenta la plata cheltuielilor de judecată către intimat.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de suspendare a executării silite.
Respinge recursul declarat de Direcția S. V. și pentru Siguranța A. împotriva sentinței civile nr. 3891/ 20.02.2012 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o menține.
Obligă recurenta să plătească intimatului 700 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 19.09.2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A.C. D.C. T.D. GREFIER,
N.D.
Red: D.C.
Tehn. H.C.
Ex.2/15.01.2013
Judecător fond: E. C. B.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1886/2012. Tribunalul IAŞI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1875/2012. Tribunalul IAŞI → |
|---|
