Validare poprire. Decizia nr. 1302/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1302/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 14-10-2015 în dosarul nr. 1302/2015
Acesta este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 14 Octombrie 2015
Președinte - P. T.
Judecător C. D.
Grefier F. L. I.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1302/2015
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe apelant DIRECȚIA G. A FINANȚELOR P. A JUDEȚULUI IAȘI -ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR P. IAȘI și pe intimat ., intimat ..S. T. SRL, intimat ..S. T. SRL (ÎN I. S.C. R. S. S.R.L.), având ca obiect validare poprire menținere.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 21.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 28.09.2015, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 05.10.2015, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 12.10.2015, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 14.10.2015, când:
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față .
Prin sentința civilă nr._/17.12.2014, Judecătoria Iași a hotărât următoarele:
„Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a terțului poprit ..
Respinge cererea de menținere a popririi formulate de creditorul DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR P. IAȘI – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR P. IAȘI cu sediul în Iași, .. 25 în contradictoriu cu debitorul ..S. T. SRL cu sediul în Iași, ., .. I și II, parter și cu terțul poprit . cu sediul în Iași, loc. Lețcani, DN 28, km. 61.
Desființează poprirea.
Pentru a se pronunța, astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a terțului poprit, instanța apreciază că aceasta este neîntemeiată, calitatea de terț poprit, care atrage în instanța de menținere (validare) calitatea procesuală pasivă, rezultă din raportul juridic tripartit de poprire, raport care a luat naștere prin înființarea popririi și care durează până la desființarea popririi, fie de creditor, fie de instanță.
În cauză, raportul de poprire a luat naștere din momentul înființării de către creditor a popririi, prin emiterea adresei de înființare a popririi și nu a fost desființat până în prezent.
Apărările invocate de terțul poprit, potrivit cu care nu datora sume debitorului poprit la momentul înființării popririi sunt apărări de fond care pot fi valorificate în cadrul analizării cererii de menținere a popririi.
Cu privire la fondul cererii de menținere a popririi, reține:
Conform art. 150 din O.G. nr. 92/2003, privind executarea silita a tertului poprit, „(1) Daca tertul poprit instiinteaza organul de executare ca nu datoreaza vreo suma de bani debitorului urmarit, precum si in cazul in care se invoca alte neregularitati privind infiintarea popririi, instanta judecatoreasca in a carei raza teritoriala se afla domiciliul sau sediul tertului poprit, la cererea organului de executare ori a altei parti interesate, pe baza probelor administrate, va pronunta mentinerea sau desfiintarea popririi.”
Instanta este obligata astfel sa analizeze atat situatia invocata de tertul poprit prin adresa comunicata organului fiscal cat si orice alte neregularitati privind infiintarea popririi, iar ulterior acestor verificari, raportat la dispozitiile art.150 al. 2 din O.G. nr.92/2003 privind caracterul de titlu executor al hotararii de mentinere a popririi, este obligata a verifica si caracterul cert, lichid si exigibil al creantei datorata de tert.
În prezenta cauză terțul poprit nu a înștiințat creditorul cu privire la faptul că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit și nici nu a invocat neregularități privind înființarea popririi anterior sesizării instanței. În instanța de menținere a popririi terțul poprit a invocat faptul că nu datora sume debitorului poprit la momentul înființării popririi și nici în prezent nu are datorii către debitorul ..S. T. SRL.
În drept.
Art. 149 alin. (1) din O.G. nr. 92/2003 prevede că „sunt supuse executãrii silite prin poprire orice sume urmãribile reprezentând venituri și disponibilitãți bãnești în lei și în valutã, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deținute și/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de cãtre terțe persoane sau pe care aceștia le vor datora și/sau deține în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente”.
Potrivit art. 149 alin. (5) din O.G. nr. 92/2003 „poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane fizice sau persoane juridice se înființeazã de cãtre organul de executare, printr-o adresã care va fi comunicatã terțului poprit, dispozițiile art. 44 cu privire la comunicarea actului administrativ fiscal aplicându-se în mod corespunzãtor. Totodatã, va fi înștiințat și debitorul despre înființarea popririi”.
Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că adresa de înființare a popririi a fost comunicată terțului poprit prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire (f.79).
A. LEGALITATEA INFIINTARII POPRIRII
Specificul popririi este determinat de caracterul tripartit al acestei operatiuni juridice procesuale, care, in principiu, presupune participarea indispensabila a trei parti: creditorul popritor (urmaritor), debitorul poprit (urmarit) si tertul poprit, intre aceste trei subiecte de drept stabilindu-se tot atatea raporturi juridice.
Dintre aceste raporturi juridice, doua preced infiintarea popririi, si anume: raportul de creanta, dintre creditorul urmaritor si debitorul urmarit, precum si raportul de creanta dintre debitorul poprit si tertul poprit, acesta din urma caracterizandu-se prin aceea ca tertul este dator fata de debitorul urmarit.
In temeiul popririi se naste si un al treilea raport juridic intre creditorul popritor si tertul poprit, ce ia nastere in cadrul procedurii de urmarire silita.
Si acest raport juridic este tot un raport de creanta, ce se creeaza prin adresa de infiintare a popririi si ulterior prin hotararea de mentinere a popririi ce constituie titlu executoriu, un raport de la creditor la debitor, in sensul ca tertul poprit devine debitor al creditorului popritor.
Analizând primele doua raporturi juridice obligaționale ce trebuie sa preexiste anterior înființării popririi, instanța constata ca nu se contesta de către nici o parte existenta raportului obligațional dintre creditorul popritor si debitorul poprit, raport juridic de natură fiscală, în temeiul căruia debitorul poprit datorează sume bugetului consolidat al statului. În orice caz, raportul juridic fiscal nu poate face obiectul cercetării instanței de menținere a popririi, pentru contestarea acestui raport legea prevăzând calea specifică a contestației în contencios administrativ
Cu privire la cel de-al doilea raport juridic obligațional, instanța constata ca acesta nu a fost dovedit de către creditorul popritor.
La dosarul cauzei a fost depus un bilanț contabil la 31.12.2013, depus de debitor la organul fiscal. Potrivit susținerilor creditorului popritor, la postul bilanțier „creanțe” apare suma de_ lei, iar această sumă reprezintă creanțe comerciale pe care debitorul le are de recuperat de la terțul poprit.
Analizând bilanțul contabil la 31.12.2013, instanța reține că acest înscris emană exclusiv de la debitorul poprit și nu poate constitui, în nici un caz, titlu de creanță împotriva terțului poprit.
În cuprinsul bilanțului contabil (f. 64) este, într-adevăr, menționată suma de_ lei, însă nu rezultă că această sumă, total sau parțial, ar fi datorată debitorului poprit de către terțul poprit ..
Astfel cum am arătat mai sus, bilanțul contabil nu poate reprenta titlu de creanță al debitorului poprit împotriva terțului poprit, bilanțul fiind un document contabil emis unilateral de debitorul poprit. Titlul de creanță ar putea fi reprezentat de un contract comercial încheiat cu terțul poprit sau de facturi acceptate ori necontestate de terțul poprit, însă, în cauză, debitorul nu a comunicat creditorului asemenea documente, astfel încât nu rezultă din nici un înscris administrat în cauză faptul că terțul poprit ar datora vreo sumă debitorului poprit.
Având în vedere că nu a fost dovedit faptul că terțul poprit datora sau datorează sume debitorului poprit, instanța va respinge cererea de menținere a popririi și, în consecință, va desființa poprirea.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Direcția G. Regională a Finanțelor P. Iași – Administrația Județeană a Finanțelor P. Iași considerând-o nelegală și netemeinică, raportat la situația de fapt prezentată și la probatoriul administrat în cauză, fiind pronunțată cu încălcarea normelor de drept material și cu interpretarea greșită a probelor administrate în cauză, având în vedere argumentele aduse în susținerea cererii de menținere a popririi.
Din verificările documentelor existente la dosarul de executare al debitorului . Iași, s-a constatat faptul că la data când au fost emise adresele de înființare a popririi către terțul ., exista un raport obligațional între debitoare și terțul poprit .Astfel, . Iași, în calitate de client la . Iași, avea de achitat suma de 20.189 lei, conform documentelor anexate la cererea de menținere a popririi.
Bilanțul contabil la 31.12.2013 și Declarațiile informative 394 reprezintă documentele contabile depuse la organul fiscal de către . Iași și atestă raportul juridic obligațional dintre debitor și terțul poprit.
Adresele de înființare a popririi nr._ -_/27.01.2014 pentru suma de 20.189 lei au fost comunicate către terțul poprit, dar până la această dată, acesta nu a efectuat plăți în contul creanțelor fiscale și nici nu a înștiințat organul fiscal că nu datorează vreo sumă de bani debitorului.
Menționează că debitoarea . Iași, avea la data introducerii acțiunii, obligații fiscale la bugetul consolidat al statului în cuantum de 20.585 lei, motiv pentru care se impunea formularea unei cereri de menținere a popririi asupra debitului datorat de terțul poprit . Iași în cuantum de 20.189 lei.
Organul fiscal a transmis terțului poprit adresa de înființare a popririi din luna ianuarie 2014, astfel încât apreciază că instanța de judecată trebuia să sancționeze starea de pasivitate a terțului, atât față de organul fiscal, cât și față de proprii creditori.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
În apel, nu s-au administrat probe noi.
Analizând actele și lucrările dosarului, raportat la criticile formulate, tribunalul reține următoarele:
Potrivit disp. art.150 alin.1 din OUG nr.92/2003, dacă terțul poprit înștiințează organul de executare că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit, precum și în cazul în care se invocă alte neregularități privind înființarea popririi, instanța judecătorească în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terțului poprit, la cererea organului de executare ori a altei părți interesate, pe baza probelor administrate, va pronunța menținerea sau desființarea popririi.
Față de aceste dispoziții legale, se reține că instanța este obligată astfel să analizeze atât situația invocată de terțul poprit prin adresa comunicată organului fiscal cât și orice alte neregularități privind înființarea popririi.
Analizând raporturile juridice obligaționale ce trebuie să preexiste anterior înființării popririi, instanța reține că, în cazul înființării unei popriri, trebuie verificată îndeplinirea următoarelor cerințe: să existe raportul obligațional dintre creditorul popritor și debitorul poprit, dar și obligația terțului poprit de a plăti o sumă de bani către debitorul poprit.
Potrivit disp. art.460 alin.1 C. în vigoare la data începerii executării, dacă terțul poprit nu-și mai îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmărită a eliberat-o debitorului poprit, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmărită, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi.
În speță, apelanta Direcția G. Regională a Finanțelor P. Iași –Administrația Județeană a Finanțelor P. Iași nu a făcut dovada că la data înființării popririi terțul poprit . Iași datora suma de 20.189 lei debitoarei . .Astfel, alăturat cererii de chemare în judecată au fost depuse declarații informative privind achizițiile efectuate în anii 2010 și 2011, iar adresa de înființare a popririi datează din luna ianuarie 2014.
În mod corect, a reținut și prima instanță că din bilanțul contabil depus nu rezultă ca suma menționată la creanțe ar fi datorată debitoarei . Iași de către terțul poprit . .
Se reține și faptul că terțul poprit a susținut că, în momentul înființării popririi nu avea nici o datorie către debitoarea . Iași și a depus la dosarul de fond, în acest sens fișele partener pentru anii 2010,2011,2012 și 2013.
Față de acestea, se reține că sunt neîntemeiate susținerile apelantei potrivit cărora terțul poprit nu a comunicat dacă datorează vreo sumă debitoarei.
În consecință, nefiind dovedit faptul că terțul poprit ar fi datorat sume debitorului in momentul infiintarii popririi, tribunalul reține că în mod corect prima instanță a respins cererea de menținere a popririi.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art.296 C., tribunalul va respinge apelul ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de Direcția Generala Regionala a Finanțelor P. Iași – Administrația Județeana a Finanțelor P. Iași, împotriva sentinței civile nr._/17.12.2014 pronunțata de Judecătoria Iași, sentința pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 14.10.2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
T.P. D.C. I.L.F.
Red. T.P./Tehnored.M.G.
5 ex/ 27.01.2016
Jud. fond. T. G.
| ← Acordare personalitate juridică. Decizia nr. 1266/2015.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1145/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
