Fond funciar. Decizia nr. 1962/2013. Tribunalul ILFOV

Decizia nr. 1962/2013 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 17-12-2013 în dosarul nr. 1962/2013

Dosar nr. _

ROMÂNIA

TRIBUNALUL I.

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ nr. 1962R

Ședința publică de la data de 17 decembrie 2013

Tribunalul constituit din:

PREȘEDINTE E. M. O.

JUDECĂTOR M. E.

JUDECĂTOR C. J.

Grefier C. D.

Pe rol judecarea recursului formulat de recurenții T. G., S. F., I. M. împotriva sentinței civile nr. 5380/22.11.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatele C. L. P. S. D. DE P. ASUPRA TERENURILOR DE PE LÂNGĂ PRIMĂRIA GRUIU, C. JUDEȚEANĂ I. P. S. D. DE P. ASUPRA TERENURILOR DE PE LÂNGĂ PREFECTURA JUDEȚULUI I., în cauza având ca obiect fond funciar.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică de la data de 10.12.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta decizie când tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la 17.12.2013, când în aceeași compunere a decis următoarele:

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 5380/22.11.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 31.05.2012 sub nr._, reclamantii T. G., S. F., I. M. în contradictoriu cu pârâtele C. L. P. S. D. DE P. ASUPRA TERENURILOR GRUIU și C. JUDEȚEANĂ P. S. D. DE P. ASUPRA TERENURILOR I. au solicitat obligarea pârâtele să initieze si să finalizeze reconstituirea drteptului de proprietate pentru suprafața de 5.891 mp. ca diferenta dintre cererea de reconstituire nr. 306/01.03.1991 formulată de autorul T. G. si suprafața efectiv reconstituită.

În motivarea cererii, reclamantii au arătat că, după apariția Legii nr. 18/1991, autorul lor T. G. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,97 ha, teren agricol, din care 1,4 ha se regăseau înscrisi în registrul agricol, iar pentru 5.000 mp. s-a depus titlul de proprietate(c.v.c. 1052/11.10.1947).

Reclamanții au mai arătat că cererea formulată de tatăl lor se referă la două categorii de terenuri, respectiv la 1,47 ha, terenuri evidentiate în Registrul agricol al comunei Gruiu si 0,5 ha singurul teren pentru care poseda actul de proprietate autentificat sub nr. 1052/11.10.1947, reconstituirea fiind incompletă avându-se în vedere ca Titlul de proprietate nr._/1995 este eliberat pentru o suprafața de 1, 3809 ha, suprafata totală la care este îndreptatit autorul lor fiind de 1,97 ha.

În drept, cererea a fost întemeiata pe dispozițiile art. 8-13 din Legea nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997, Legea nr. 1/2000 si Legea nr. 247/2005, iar, in susținere, au fost depuse: cererea de reconstituire nr. 306/01.03.1991, act de vânzare-cumpărare, proces-verbal de punere în posesie, titlul de proprietate nr._/1995, certificat de mostenitor nr. 11/2005, copii Ci, copii certificate de nastere si casatorie.

Pârâtele, desi legal citate, nu au formulat întâmpinare.

Instanta a solicitat si a obtinut relatii de la C. L. Gruiu, cu privire la modul de solutionare a cererii reclamantului.

Din adresa nr. 1543/2012, rezultă că autorului reclamanților i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru 1,47 ha, iar, ca urmare a aplicării coeficientului de corecție de 8%, titlul de proprietate a fost emis pentru suprafața de 1,3809 ha.

S-a mai depus un extras din registrul agricol, din care rezultă că, autorul reclamantilor figura în registrul agricol cu suprafața de 1,4 ha teren.

Prin sentința civilă nr. 5380/22.11.2012, instanța de fond a respins actiunea, ca neîntemeiată.

P. a dispune astfel, instanța de fond a retinut că, autorul reclamantilor a figurat în registrul agricol al comunei cu 1,47 ha teren pentru care s-a reconstituit la cerere, dreptul de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991.

Ca urmare a aplicării coeficientului de corecție, suprafața a fost diminuată, titlul de proprietate fiind emis pentru suprafata de 1, 3809 ha.

Față de cele retinute și în temeiul art. 53 din Legea 18/1991, prima instanță a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Instanța a avut în vedere faptul că reconstituirea s-a făcut pentru întreaga suprafață de teren cu care autorul reclamantilor figura în registrul agricol aceasta fiind diminuată cu 8%, Legea 18/1991 permitând acest lucru.

Reclamanții, nu au făcut dovada faptului că suprafața de 5.000 mp excede suprafaței de 1,47 ha ce se răgăseste în registrul agricol.

Autorul reclamantilor avea posibilitatea în cazul în care se considera îndreptățit, să ceară reconstituirea dreptului de proprietate pe cale judecătorească, el nefăcând însă niciun demers în acest sens, orice acțiune ulterioară, la 17 ani după eliberarea titlului neputând fi primită.

Mai mult, după eliberarea titlului de proprietate autorul reclamantilor putea introduce o nouă cerere, în temeiul Legii nr. 169/1997, Legii nr. 1/2000, Legii nr. 247/2005, lucru pe care însă nu l-a făcut.

Nu mai poate fi vorba de o finalizare a operațiunii de reconstituire a dreptului de proprietate așa cum solicită reclamanții, acest lucru fiind făcut încă din anul 1995 măsura dispusă de cele două comisii de aplicare a Legii nr. 18/1991 fiind irevocabilă.

Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamanții, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului I. la data de 11.01.2013, sub nr._ .

Au apreciat recurenții că motivarea în fapt și în drept a soluției s-a rezumat la o analiză superficială și total străină cauzei. Instanța a ignorat total actele depuse, raționamentele logice și sistematice pe care le-au făcut, refuzând practic să le analizeze și să le verifice, pronunțând o hotărâre nelegală și netemeinică.

Au arătat recurenții că hotărârea pronuntată este rezultatul unei lipse de analiză, al unei analize superficiale, a raportului juridic dedus judecătii, a probatoriului administrat și a normei de drept aplicabile, cuprinzând motive contradictorii sau străine de natura pricinii, fiind rezultatul unei evidente neîntelegeri a specificului cauzei, fiind de aceea și vădit lipsită de temei legal.

Din modul de redactare al considerentelor, unit cu refuzul implicit de verificare a raționamentelor logice pe care le-a înfățișat, rezultă că mai întâi s-a respins acțiunea și de abia apoi s-a încercat o palidă și neavenită justificare a soluției.

Acest mod de a proceda al instanței de fond nu se înscrie în ordinea firească a lucrurilor, normal era să se expună mai întâi ipoteza (situația premisă), apoi să se înfățișeze demonstrația pe baza analizei tuturor aspectelor și probelor administrate în cauză și semnificația acestora în raport de textele legale aplicabile și numai în final să se înfățișeze soluția de respingere a acțiunii.

Hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică și din punct de vedere al dreptului substanțial.

Astfel, s-a făcut dovada deplină a faptului că suprafața de 5.000 m.p. ce rezultă din actul de vânzare-cumpărare autentificat prin Procesul-verbal nr. 1052/20.10.1947 de Judecătoria Ocolului Fierbinți, excede în mod evident suprafețelor evidențiate în Registrul agricol pe anii 1956-1958.

Au mai arătat recurenții că instanța de fond reproșează autorului acestora faptul că acesta n-a făcut niciun demers judiciar pentru obținerea diferenței de teren pe cale judecătorească, timp de 17 ani. Cu referire la timpul scurs de 17 ani, nu există niciun text de lege care să cantoneze extinctiv sau punitiv, dreptul persoanei îndreptățite la accesul în justiție, singura condiție sub acest aspect fiind cea a formulării cererii în termenul de 90 de zile definit de Legea nr. 18/1991, ceea ce în cauză s-a realizat la 01.03.1991.

Nici reproșul că nu s-au formulat cereri în baza legilor ulterioare nu poate fi reținut, fiind contrazis printre altele, spre exemplu de cererea înregistrată sub nr. 521/29.11.2005 la C. L. Gruiu în care se face referire la terenul de 5.000 m.p. din actul de vânzare-cumpărare arătat mai sus și se specifică: "Vă rog să aprobați cererea de retrocedare a terenului respectiv, conform Legii nr. 247/2005 a Guvernului României din data de 4 august 2005".

Nu se explică și nu se argumentează în niciun fel afirmația instanței de fond din finalul considerentelor potrivit cu care finalizarea reconstituirii s-a făcut în 1995, în modalitatea dispusă de cele două comisii, acea măsură fiind irevocabilă.

Solicită recurenții, în principal, admiterea recursului și, pe fond, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

În subsidiar, au apreciat recurenții că se impune admiterea probei cu acte, cu referire la registrele agricole ale vecinilor din actul de vânzare-cumpărare, dar mai ales rezultă necesitatea efectuării unei expertize topo, care în raport de actele depuse să stabilească, acest lucru fiind posibil, dacă suprafața de 0,5 ha, în două locații, face sau nu parte din suprafața de 1,47 ha evidențiată în registrul agricol, stabilirea amplasamentelor celor două suprafețe în raport de vecinătățile acesteia și registrele agricole ale vecinilor acolo indicați.

Legal citate, intimatele nu au formulat întâmpinare.

Sub aspectul probatoriului, în cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri, sens în care recurenții au depus la dosar un set de înscrisuri, filele 38-46 dosar și s-a dispus emiterea unei adrese către C. locală Gruiu pentru a înainta cererea nr. 528/29.11.2005 și modul de soluționare a acesteia, să precizeze C. L. dacă recurenții au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul de 891 m.p. ce a reprezentat cota de reducere aplicată la nivelul comunei Gruiu și tabelul cu cetățenii pentru care s-a aprobat reconstituirea în baza Legii nr. 247/2005, în care recurenții figurau la poziția 28 din Anexa 23.

La dosar au fost atașate înscrisurile solicitate, filele 51, 52, 54, 55, 56, 81-83 dosar.

Analizând sentința civilă recurată prin raportare la motivele de recurs invocate, tribunalul reține următoarele:

Prin cererea nr. 306/01.03.1991 (fila 6 dosar fond), autorul recurenților reclamanți, T. G., a solicitat restituirea terenului arabil de 1,47 ha, iar, în privința terenului de 0,5 ha a invocat actul de proprietate nr. 1052/11.10.1947.

Urmare acestei cereri, prin titlul de proprietate nr._/30.11.1995 eliberat de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor I., s-a emis titlu de proprietate pentru suprafața de 1,3809 ha pe numele T. G. (fila 9 dosar fond).

Cu privire la critica recurenților referitoare la grețita soluționare a cererii în privința suprafeței de 0,5 ha teren, pentru care au invocat actul de proprietate nr. 1052/11.10.1947, tribunalul urmează a o respinge ca neîntemeiată, reținând că, potrivit art. 11 alin. 1 din Legea nr. 18/1991, suprafața adusă în cooperativa agricolă de producție este cea care rezultă din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidențele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori.

Raportând aceste dispoziții legale la situația de fapt dedusă judecății, tribunalul reține că, potrivit filei din registrul agricol aflat la fila 10 dosar fond, autorul recurenților reclamanți, T. G., figurează înscris cu suprafața de 1,47 ha, suprafață pentru care s-a eliberat titlul de proprietate nr._/30.11.1995, după aplicarea coeficientului de reducere de 6%.

Actul de vânzare-cumpărare nr. 1052/11.10.1947 aflat la fila 44 dosar recurs, de care se prevalează rceurenții reclamanți nu poate sta la baza unei soluționări favorabile cererii formulate de aceștia, întrucât, în ipoteza în care această suprafață s-ar mai fi aflat în patrimoniul autorului recurenților la data cooperativizării, ar fi fost evidențiată în mod corespunzător în registrul agricol.

Însă, din evidențele agricole de la data intrării în cooperativă rezultă că autorul recurenților reclamanți s-a înscris numai cu suprafața pe care o deținea la acel moment, respectiv 1,47 ha.

P. aceste considerente, tribunalul va respinge cererea ca nefondată sub aspectul suprafeței de 0,5 ha.

Referitor la suprafața de 891 mp., reprezentând cota de reducere de 6% aplicată la momentul eliberării titlului de proprietate nr._/30.11.1995, tribunalul reține că, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. 2 din legea nr. 18/1991, persoanele cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate, potrivit legii, în limita suprafeței de teren de până la 10 ha de familie și cărora li s-a aplicat cota de reducere, potrivit art. 14 alin. 3 din lege, pot formula cerere pentru suprafețele de teren care au constituit această cotă. Cererile se formulează în cazul în care cota de reducere a depășit procentul de 5%.

Potrivit adresei nr. 2576/14.05.2013 emisă de Primăria comunei Gruiu (fila 51 dosar recurs), rezultă că recurenții reclamanți nu au depus cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul în suprafață de 891 mp., reprezentând cota de 6%.

Prin urmare, tribunalul are în vedere faptul că reconstituirea s-a făcut pentru întreaga suprafață de teren cu care autorul recurenților reclamanți figura în registrul agricol, aceasta fiind diminuată cu cota de 6%, operațiune îngăduită de lege.

Prin urmare, tribunalul reține că, prin aprecierea întregului material probator administrat la dosarul cauzei, prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică.

P. toate aceste considerente, constatând legalitatea și temeinicia sentinței civile recurate și netemeinicia criticilor aduse acesteia, în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge recursul ca nefondat.

Fiind în culpă procesuală, în temeiul dispozițiilor art. 274 C. proc. civ., tribunalul va respinge cererea recurenților privind plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

P. ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul formulat de recurenții T. G., S. F., I. M. în contradictoriu cu intimatele C. L. P. S. D. DE P. ASUPRA TERENURILOR DE PE LÂNGĂ PRIMĂRIA GRUIU, C. JUDEȚEANĂ I. P. S. D. DE P. ASUPRA TERENURILOR DE PE LÂNGĂ PREFECTURA JUDEȚULUI I., ca nefondat.

Respinge cererea recurenților privind plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 17 decembrie 2013.

Președinte,

E. M. O.

Judecător,

M. E.

Pt.Judecător,

C. J., promovat Semnează Președinte Secție Civilă, I. S. F.

Pt. Grefier, aflat în CO

C. D., Semnează Grefier Șef Secție Civilă, D. I.

Red. judecător fond C. A./Judecătoria B.

Red. jud. E.M.O.

Thn. red. C.D./2 ex./2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Decizia nr. 1962/2013. Tribunalul ILFOV