Succesiune. Decizia nr. 18/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 18/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 21-01-2014 în dosarul nr. 18/2014
Dosar nr. _
ROMÂNIA
TRIBUNALUL I.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 18A
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 21 IANUARIE 2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT D.:
PREȘEDINTE - A. D.
JUDECĂTOR - M. E.
GREFIER - M. R.
Pe rol judecarea apelurilor civile formulate de apelanții Ț. G., D. M., D. M., C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA, împotriva sentinței civile nr.5493/23.07.2013, pronunțata de Judecătoria Cornetu, in dosarul nr._, având ca obiect succesiune.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 07.01.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, fiind parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 14.01.2014, ulterior la data de 21.01.2014, pentru când, în aceeași compunere a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelurilor civile de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 11.06.2007 sub nr._ reclamanta Ț. G. a chemat în judecată pe pârâții D. M. și D. M. pentru ca prin sentința ce se va pronunța i) să se constate deschisă succesiunea de pe urma lui D. M. și D. D., autorii părților; ii) să se dispună ieșirea din indiviziune prin atribuire în natură sau, în subsidiar, prin atribuirea sultei corespunzătoare.
În fapt s-a arătat că în urma decesului lui D. M. au rămas ca moștenitori părțile din prezentul litigiu și mama acestora, respectiv D. D.. Masa succesorală se compune din ½ din terenul în suprafață de 480 mp situat în ., .. 10, jud. I.; cota de ½ din terenul în suprafață de 350 mp, situat în același sat, ., jud. I.; cota de ½ din casa situată în același sat, .. 10, jud. I..
De asemenea, conform certificatului de moștenitor nr. 591/1992 au mai rămas și alte bunuri.
La data de 14.03.1996 a intervenit și decesul lui D. D., conform certificatului de deces . nr._. Moștenitori au rămas părțile prezentului dosar.
În cadrul bunurilor supuse moștenirii a rămas și suprafața de 4 hectare din ., .> Se solicită și deducerea, în favoarea reclamantei a sumei de 5000 lei, reprezentând cheltuieli de înmormântare.
În drept se invocă C. civ.
Cererea este legal timbrată.
Pârâții, legal citați, au depus la dosarul cauzei o cerere denumită completatoare și precizatoare a acțiunii introductive (calificată drept cerere reconvențională), în care arată că reclamanta nu a indicat corect masa succesorală. Astfel, imobilul situat în strș Lt. M., nr. 10 nu intră cu totul în masa de împărțit, având în vedere că o cotă de 5/8 a fost înstrăinată lui D. M. de către D. D.. Cu privire la imobilul din ., o cotă identică a fost înstrăinată de către aceeași defunctă reclamantei. De asemenea, pe lângă aceste bunuri, din masa partajabilă mai face parte și terenul agricol de 2 ha situat în .> Prin încheierea interlocutorie din data de 05.12.2008 s-a stabilit că din masa partajabilă fac parte o casă cu 4 camere situată în ., .. 10, jud. I.; suprafața de de 4 ha extravilan situat în tarlaua 11, . raza comunei Dobroești, individualizată în titlul de proprietate nr._/1995, certificatul de acționar nr._/24.07.1996 emis de . certificatul de acționar nr._/24.07.1996 emis de aceeași societate.
La termenul din data de 19.01.2011, la solicitarea reclamantei, a fost introdusă în cauză și CNADNR.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, martori, interogatoriu, expertiza tehnică judiciară.
Prin hotărârea pronunțată la data de 15.06.2011 instanța a admis cererea principală, anulând cererea reconvențională formulată de primii pârâți.
În cauză au formulat apel D. M. și D. M., Tribunalul desființând încheierea interlocutorie din data de 05.12.2008 și sentința civilă apelată. S-a reținut că succesiunea după D. M. s-a deschis prin certificatul de moștenitor nr. 591/24.06.1992, ceea ce conduce la lipsa de interes a acțiunii sub acest capăt. S-a mai reținut că în mod greșit în masa succesorală a fost inclusă cota de ¼ din imobilul extravilan în suprafață de 4 ha. De asemenea, din masa partajabilă nu poate face parte nici imobilul din .. 10, neexistând acte din care să reiasă vreun drept de proprietate al defuncților asupra acestuia. Un ultim motiv de desființare constă în aceea că în mod greșit cererea reconvențională a fost anulată, deși nu s-a stabilit în concret taxa de timbru ce trebuia achitată.
Cauza a fost trimisă spre rejudecare, fiind înregistrată la data de 14.02.2013 sub nr._
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr.5493/23.07.2013, pronunțata de Judecatoria Cornetu, in dosarul nr._ a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta-pârâtă Ț. G., a fost admisă în parte cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți D. M. și D. M., a fost respinsă ca neîntemeiată cererea privind constatarea deschiderii succesiunii defunctului D. M., s-a constatat deschisă succesiunea defunctei D. D., s-a constatat că reclamanta Ț. G. și pârâții D. M. și D. M. au dreptul fiecare la o treime din masa succesorală, s-a dispus ieșirea părților Ț. G., D. M. și D. M. din indiviziune
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut următoarele:
În primul rând trebuie precizate regulile ce leagă prima instanță de fond în rejudecare. Astfel, conform art. 315 alin. 1 C. proc. civ. de la 1864 în caz de casare, hotararile instantei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum si asupra necesitatii administrarii unor probe sunt obligatorii pentru judecatorii fondului. Deși regula nu este edictată expres și în materia apelului, pentru identitate de rațiune reiese că norma citată trebuie aplicată prin analogie (cf. adagiului idem ratio, idem solutio esse debet). De altfel la aceeași soluție s-a oprit și Tribunalul I. în ultimul paragraf al motivării definitivei sale decizii.
D. consecință, cât privește cererea privind constatarea deschiderii succesiunii după defunctul D. M., aceasta va fi respinsă de către instanță, ca neîntemeiată. Soluția rezidă în faptul că deschiderea acestei moșteniri a fost constatată prin certificatul de moștenitor nr. 591/24.06.1992.
Cu privire la moștenirea celei de-a doua defuncte, potrivit art. 651 C. civ. de la 1864 succesiunile se deschid prin moarte, iar din cerificatul de deces . nr._, depus la dosar, decurge ca aceasta s-a stins din viata la data de 14.03.1996. În consecință actiunea este intemeiata sub acest aspect.
Mai departe instanța trebuie să stabilească din ce bunuri este compusă masa partajabilă. Chiar dacă în speță este vorba despre două succesiuni, având în vedere calitatea de soți a defuncților (cf. certificatului de moștenitor nr. 591/24.06.1992) instanța va stabili direct care sunt bunurile de împărțit (se va tine cont de faptul că din moștenirea de pe urma lui D. D. fac parte și un sfert din bunurile lăsate de D. M. – cf. aceluiași certificat de moștenitor).
Astfel, ținând cont de înscrisurile de la dosar, precum și de concluziile Tribunalului, care a arătat cum cota de ¼ din imobilul extravilan în suprafață de 4 ha și imobilul din .. 10 nu fac parte din succesiune, trebuie stabilit următorul conținut al masei partajabile:
- cota de ¾ din suprafața de de 4 ha extravilan situat în tarlaua 11, . raza comunei Dobroești, individualizată în titlul de proprietate nr._/1995;
- terenul în suprafață de 2 ha aflat în Ștefăneștii de Jos, jud. I. (cf. titlului de la fila 76 vol. I dosar inițial).
Având în vedere că toate părțile dosarului au calitatea de descendenți ai defuncților, decurge că fiecare are dreptul la 1/3 din moștenire (art. 669 C. civ. de la 1864).
Pentru stabilirea modului de împărțire se va ține cont de expertizele efectuate în primul ciclu procesual.
Astfel, terenul extravilan cu suprafața de 2 ha rezultată din titlul de proprietate nr._/10.03.2009 va fi împărțit conform raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de ing. B. I. D., câte un lot urmând a fi atribuit fiecăreia dintre părți.
Astfel, lotul nr. 1 va fi acordat reclamantei, lotul nr. 2 pârâtului D. M. și lotul nr. 3 pârâtului D. M.. În ceea ce privește creanța de 13.551,11 euro care este datorată de CNADNR moștenirii, și aceasta va fi împărțită la 3, câte 4517,036 euro fiecare.
Cât privește cota de ¾ din imobilul extravilan în suprafață de 4 ha situat în tarlaua 11, . raza comunei Dobroești, individualizată în titlul de proprietate nr._/1995, având în vedere că imobilul de 3 ha a fost anterior dezmembrat, primind numerele cadastrale 1190/1/1, 1190/1/2 și 1190/1/3, iar pentru primele două există acordul pârâților să le primească (cf. contractelor de partaj voluntar), acestea le vor fi acordate lor, iar ultimul reclamantei.
Având în vedere aceste concluzii reiese că sunt primite atât solicitările reclamantei, cât și cele ale pârâților din cererea reconvențională. Așadar cheltuielile de judecată vor fi compensate, cf. art. 276 C. proc. civ.
I. Împotriva sentinței civile nr.5493/23.07.2013, pronunțata de Judecătoria Cornetu, in dosarul nr._ a formulat apel C. Naționala de A. și D. Naționale din România SA, solicitând admiterea apelului, modificarea in parte a sentinței civile nr.799/18.04.2013, in sensul respingerii acțiunii împotriva CNADNR SA privitor la obligarea CNADNR SA de plata de despăgubirii in suma totala de_,11 euro, respectiv cate 4517,036 euro pentru fiecare parte.
Apelanta a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a companiei Naționale de autostrăzi si D. Naționale din România SA raportat la obiectul dosarului – succesiune, ieșire din indiviziune, excepția privind lipsa obiectului privitor la actul prin care CNADNR SA a fost obligata la plata de despăgubiri in suma totala de_,11 euro, respectiv lipsa hotărârii de stabilire a despăgubirilor si recipisei de consemnare a sumei, având in vedere prevederile Legii nr.255/2010 cu modificările si completările ulterioare, excepția privind competenta expertului topografic de a întocmi raportul de expertiza imobiliara având in vedere la prevederile art.14 din OG nr.2/2000 actualizata.
A mai arătat apelanta si ca raportul de expertiza extrajudiciara nu a fost avizat de OCPI I..
În drept, cererea se întemeiază pe dispozițiile art.115 si urm. C.proc.civ, Legea nr.255/2010, HG 53/2011 si cele menționate in cuprinsul prezentei.
II. Împotriva sentinței civile nr.5493/23.07.2013, pronunțata de Judecătoria Cornetu, in dosarul nr._ au formulat apel D. M. și D. M. solicitând admiterea apelului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței atacate prin înlăturarea a ¾ din cele 4 ha, menținerea partajării in natura, iar acțiunile sa rămână reclamantei.
In motivarea cererii, apelanții au arătat ca greșit s-a constatat deschisa succesiune a defunctei D. D., greșit s-a constatat ca masa succesorala rămasa după defuncta D. D. se compune din terenul de 2 ha extravilan cuprins in titlul de proprietate nr._/2009 și ¾ din terenul de 4 ha extravilan cuprins in titlul de proprietate nr._/1995, întrucât D. D. - mama tuturor părților a decedat la 14.03.1996, iar la data decesului nu avea nici o proprietate astfel ca nu exista posibilitatea deschiderii succesiunii mai ales ca descendentei erau succesori de drept in baza art.653 C.civ.
Mai mult, instanța de fond in mod greșit nu s-a pronunțata asupra certificatelor de acționar la . acțiunea principala și existente in posesia reclamantei.
Cât privește terenul de 2 ha extravilan înscris in Titlul de Proprietate_/2009 tot pe numele tatălui defunct al părților, acesta după opinia noastră urmează următorul statut: prin omologarea raportului de expertiza, accepta lotizarea făcuta de instanță, diferența de teren dintre terenul ce formează cele 3 loturi și titlul, este afectata șoselei București – Ploiești si despăgubirea nu se poate acorda in aceasta cauza deoarece terenul este in curs de expropriere si urmează calea speciala al Legii nr.33/1994, astfel ca soluția instanței de a obliga direct CNADNR la plata sumei de 4517,036 euro pentru fiecare parte încalcă legea speciala.
În drept, cererea se întemeiază pe dispozițiile art.304 ind.1 C.proc.civ.
III. Împotriva sentinței civile nr.5493/23.07.2013, pronunțata de Judecătoria Cornetu, in dosarul nr._ a formulat apel Titeica G. solicitând admiterea apelului, si pe cale de consecință partajarea bunurilor la care a făcut referire si asupra cărora instanța de fond nici nu s-a pronunțat.
În motivarea cererii, apelanta a arătat ca prin cererea înregistrată la data de 11.06.2007, sub nr._ a chemat în judecată pe pârâții D. M. și D. M. pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se constate deschisă succesiunea de pe urma lui D. M. și D. DU M., autorii noștrii, să se dispună ieșirea din indiviziune prin atribuire în natură sau, în subsidiar, prin atribuirea suitei corespunzătoare. A arătat că, în urma decesului lui D. M. (tatăl), au rămas ca moștenitori - pârâții și mama noastră - respectiv ,OOBRE OUMITRA, masa succesorală compunându-se din: 1/2% din terenul în suprafață de 480 mp - situat în satul Fundeni, .. 10, județul I.; ½ din terenul în suprafață de 350 mp, situat în ., județul I.; ½ din casa situată în .. 10, județul I., compusă din patru camere, bucătărie, anexe. De asemenea, conform suplimentului la certificatul de moștenitor nr. 591/1992, la care am făcut anterior referire, arăta că au mai rămas următoarele bunuri imobile supuse partajării: suprafața de 4 ha teren extravilan, situat în ., . baza titlului de proprietate nr._/1993 emis de Comisia pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenului
municipiului București și SAI; dreptul de proprietate asupra acțiunilor aferente suprafeței de 0,5 ha deținută de defunctul nostru tată la S.C."AGROGLlNA"S.A.; dreptul de proprietate asupra acțiunilor aferente suprafeței de 2 ha deținute de defunct la S.C."MOGOSOAIA"S.A., 1/2din toate aceste bunuri, formând cota de bun comun a soțului supraviețuitor, respectiv mama - D. D..
La data de 14.03.1996, a survenit decesul mamei noastre - D. D., eu și frații mei pârâți, devenind singurii moștenitori. In cadrul bunurilor supuse succesiunii și ieșirii din indiviziune, se înscria și suprafața de 4 ha tarlaua 11, .> Ca o consecință a celor spuse mai sus, în acțiunea introductivă, a solicitat să se constate deschisă succesiunea de pe urma defunctei noastre mame D. D. și să dispună ieșirea din indiviziune asupra bunurilor imobile si mobile, la care am făcut referire . De asemenea, solicita ca să fie dedusă în favoarea mea, suma de 5.000 lei (roni) pe care singură a fost obligată s-o achit pentru cheltuielile de înmormântare, pomeni, parastase, etc., asupra căreia instanța nu s-a mai pronunțat.
In cauză s-au dispus și efectuarea a două expertize la care am făcut obiecțiuni, de care de care instanțele de până acum au ținut mai mult sau mai puțin cont.
Pârâtii nu au formulat nicio intampinare si nicio cerere reconventionala, potrivit prevederilor la fel de imperative ale art. 119 Cod procedură civilă.Mai mult decât atât, desi cererea reconventionala nu a fost timbrată, s-a discutat mult pe această cerere, într-un final ea fiind anulată conform acelorași cerințe legal imperative ale Legii nr. 146/1997, privind taxele judiciare de timbru.
La data de 12.06.2013, față de dispozițiile instanței din 10.04.2013, a formulat precizări.
A mai arătat ca instanța de fond in mod corect a admis cererea principală,, anulându-se cererea reconvenționala a pârâților reclamanți D. M. (fiul) și D. M., tribunalul I. ajungând la concluzia falsă că succesiunea după D. M. (tatăl) a fost lipsită de interes. De asemenea, s-a reținut că imobilul din .. 10, nu poate fi supus partajului pentru că nu ar exista acte de proprietate.
Insă, dacă nu existau acte de proprietate, cum s-a realizat succesiunea care cuprinde acest imobil (teren + construcție) reamintind că în petitul acțiunii, fila 2, alin. penultim, înainte de motivarea în drept se solicită să se constate deschisă succesiunea de pe urma defunctei noastre mame D. D. și să se dispună ieșirea din indiviziune asupra bunurilor imobile și mobile la care a făcut deja referire. Ori, instanța a respins deschiderea succesiunii după defunctul nostru tată - D. M., deși aceasta fusese deschisă conform certificatului de mostenitor. Pe cale de consecință si bunurile la care am făcut referire urmau să intre la partajare și ieșire din indiviziune, atât timp cât se emisese un certificat de moștenire, inclusiv în baza titlurilor de proprietate.
Pentru imobilul din .. 10, există un contract-un contract de vânzare cumpărare, donație sau altceva pentru o cota de 5/8 pentru cei doi frați pârâți, iar in acest caz nu se poate vorbi de lipsa unui titlu de proprietate, fără a mai lua in discuție si uzucapiunea de 30 de ani.
Atât timp cât speța noastră nu a fost supusă unei instanțe de recurs, respectiv Curtea De Apel București, hotărârea instanței de fond privind analogii, cu atât mai mult cu cât acestea nu se bazează pe actele și faptele din dosar, fără a mai lua în discuție și totala rea credință pârâților deveniți netemeinic și reclamanți in apel, așa cum rezultă din înscrisurile pe care vi le depunem și din care rezultă inclusiv dorința de îmbogățire fără justa cauză a lor.
A mai arătat ca în apel potrivit art. 294 Cod procedură civilă, părțile nu își pot schimba calitatea, așa cum s-a întâmplat în speța supusă judecății dumneavoastră, ei neîndeplinind cerințele exprese ale legii, având obligația ca în termen art. 134 Cod procedură civilă, să-și fi apreciat valoric pretențiile și să le timbreze, ceea ce nu au făcut, nici după 3 ani, de la începerea dezbaterilor.
In drept, cererea se întemeiază pe dispozițiile Art. 282 și următoarele Cod procedură civilă.
În dovedirea cererii, apelanta a solicitat proba cu înscrisuri.
La data de 23.10.2013, apelanta Titeica G. a depus la dosarul cauzei întâmpinare la apelul formulat de pârâții D. M. si D. M. solicitând admiterea parțiala a acestuia pentru certificatele de acționar la ICL Mobila si pe cale de consecință admiterea in totalitate a apelului sau așa cum a fost formulat.
In motivarea întâmpinării, intimata a arătat ca succesiunea a fost constatată legal. Cu privire la cele 2 ha de teren extravilan, cererea de introducere în masa succesorală a fost depusă chiar de către apelanții D. M. și D. M., noi achiesând la această situație, așa cum am precizat instanței de fond Cornetu, la termenul din 16 iulie 2013. Cu privire la cele 4 ha extravilan, invocate, tarlaua 11, . arătat că acestea nu fac obiectul partajului, așa cum am invocat în pag. 4 a apelului nostru. Referitor la afirmatia că la data decesului mamei noastre, aceasta nu avea proprietățile invocate, consider că este cel puțin hilară, știindu-se cum și când s-au emis titlurile de proprietate, cum au obținut cei 2 pârâți-apelanți terenuri prin falsuri si cu sprijinul Primăriei Dobroiesti, împotriva cărora s-au formulat inclusiv plangeri penale, cu atât mai mult, cu cât însăși "apelanții" în fila a-4-a a apelului lor, arată același lucru pe care noi l-am precizat anterior, inclusiv la partaj (în apelul nostru). Cu privire la suma de 4517,036 e, apelanții D. M. și D. M., consider că nu-și cunosc nici propriile interese, cu atât mai mult cu cât expertizele dispuse au stabilit, fără echivoc, că terenurile noastre ne-au fost luate fără nicio despăgubire sau poate există anumite interese legate de C.N.A.D.NR.
Cu privire la faptul că nu "trebuie" să rămânem în indiviziune, a arătat că, potrivit art. 728 Cod civil, nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune.
În drept, întâmpinarea se întemeiază pe dispozițiile art. 115 și următoarele Cod procedură civilă.
La data de 06.11.2013, apelanta CNADNR a depus la dosarul cauzei întâmpinare la apelul formulat de apelanta reclamanta Ț. G. și apelanții pârâți D. M. și D. M., solicitând respingerea apelului formulat de către apelanți și admiterea excepțiilor invocate de CNADNR SA.
F. de motivele de apel arătate de către apelantul - reclamant Titeica G., si apelantii- parati D. M. si D. M., invocă excepția inadmisibilității modificarii de catre instanta de judecata a cuantumului despagubirilor acordate de C. N. De Autostrazi Si D. Nationale D. Romania Sa, avand in vedere urmatoarele argumente juridice: instanta de fond (Judecatoria Cornetu) nu era competenta material sa se pronunte pe cuantumul despagubirilor acordate de CNADNR SA avand in vedere prevederile art. 21, 23 si 25 alin. 1 din Legea nr.33/ 1994 coroborate cu prevederile art. 95 alin. 4 din NCPC. Solutionarea cererilor de expropriere este de competenta tribunalului judetean sau a Tribunalului București în raza căruia este situat imobilul propus pentru expropriere si se face cu participarea obligatorie a procurorului.
Prin Hotararea Guvernului nr. 953/2011 pentru completarea Hotărârii Guvernului nr._ privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată rămase de expropriat, situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică "Construcția auto străzii București-B., tronsonul București-Ploiești" a fost declansata procedura de expropriere a suprafetei de 6815 mp, proprietatea domnului D. M., pentru care C. N. de Autostrazi si D. Nationale din Romania S.A. s-a consemnat suma de 59.249,61 lei. Valoarea despagubirilor pentru suprafata expropriata ce rezulta din raportul de evaluare ce a stat la baza emiterii HG 953/2011 este in lei si nu in euro asa cum instanta de fond a stabilit prin Sentinta Civila nr. 5493/23.07.2013. iar hotararea de despagubire se ataca pe cale separata pe legea speciala, competenta fiind data unei instante de grad superior. respectiv Tribunalul. expertiza in astfel de situatii se face conform art. 25 din Legea nr.33/1994 de catre o comisie de experți compusă dintr-un expert numit de instanță, unul desemnat de expropriator și un al treilea din partea persoanelor care sunt supuse exproprierii.", in afara acestor dispozitii legale sentinta este nu pe legea speciala.
Prin cererea de chemare in judecata instanța a fost investita sa solutioneze partajarea unei succesiuni si nu o acțiune privind stabilirea cuantumului despagubirilor avand ca temei juridic legea speciala (Legea 33/ 1994 si Legii nr. 255/2010). Avand in vedere cadrul legal in materie de expropriere, arătam onoratei instanțe faptul ca, prin stabilirea. . partaj succesoral. a valorii despăgubirilor pentru o suprafata de teren expropriata conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 953/2011. Instanta de fond si-a depasit atributile legale. si s-a pronunțat pe un capăt de cerere ce nu avea competenta materiala a se pronunta.
Mai mult decat atat, instanta a ignorat participarea procurorului in astfel de situatii incalcand prevederile art. 23 alin. 1 din Legea nr. 33/1994.
A mai invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Companiei Nationale de
Autostrazi si D. Nationale din Romania S.A., aratand ca succesiunea se deschide de catre mostenitorii legali numai pentru cauza de moarte, iar partajarea bunurilor detinute de defunct se face intre succesorii legali in ordinea si in cote le stabilite de lege, or in prezenta cauza, CNADNR -SA nu poate avea calitate procesuala pasiva intrucat este reprezentantul Statului roman in materie de expropriere,( conform prevederilor Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local). C.NA.D.N.R. - S.A. poate avea calitate procesuala, fie pasiva, fie activa numai in ceea ce privește obiectul sau de activitate, reglementat de art. 9 alin.(l) din Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 84/2003 pentru înființarea Companiei Naționale de A. și D. Naționale din România - SA. prin reorganizarea Regiei Autonome "Administrația Națională a Drumurilor din Român "(I)C.NA.D.N.R. este administratorul autostrăzilor și drumurilor naționale, în condițiile contractului de concesiune prevăzut la art. 3, având drepturile, obligațiile și răspunderile ce îi revin în această calitate, potrivit reglementărilor interne și actelor juridice internaționale la care România este parte."
Or atâta timp cat obiectul cererii de chemare in judecata il reprezintă deschiderea unei succesiuni si ieșirea din indiviziune societatea noastră nu poate avea calitate procesuala pasiva.
In drept, întâmpinarea se întemeiază pe dispozițiile Codului de procedura Civila, ale Legii nr. 255/2010, ale HG nr. 53/2011, ale Legii nr. 33/1994.
La data de 14.10.2013, C. Naționala de A. si D. Naționale din România a depus la dosarul cauzei motive de apel solicitând admiterea apelului in sensul reținerii cauzei spre rejudecare si in principal admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a CNADNR SA, iar pe fond respingerea cererii ca nefondata.
În motivarea cererii, apelanta a arătat faptul ca este scutită de plata taxelor de timbru, potrivit dispozițiilor legale in vigoare.
F. de obiectul cererii de chemare in judecata reiterează excepția lipsei calității procesuale pasive a C.N.A.D.N.R. S.a., astfel ca succesiunea se deschide de catre moștenitorii legali numai pentru cauza de moarte, iar partajarea bunurilor deținute de defunct se face intre succesorii legali in ordinea si in cotele stabilite de lege, or in prezenta cauza, CNADNR -SA in calitatea sa de reprezentant al Statului roman in materie de expropriere, nu poate avea calitatea de parat deoarece nu sunt incidente dispozitiile legale in materie de succesiune si cu atat mai putin ..
Prin Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 84/2003 pentru înființarea Companiei Naționale de A. și D. Naționale din România - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome "Administrația Națională a Drumurilor din Român se stabileste la art. 2 alin. 2) ca " C.N.A.D.N.R. este persoană juridică română, de interes strategic național cât timp statul este acționar majoritar, care se organizează și funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, pe bază de gestiune economică și autonomie financiară, conform legilor în vigoare și statutului prevăzut în anexa nr. 1."
Art. 9 alin. " (l)C.N.A.D.N.R. este administratorul autostrăzilor și drumurilor naționale, în condițiile contractului de concesiune prevăzut la art. 3, având drepturile, obligațiile și răspunderile ce îi revin în această calitate, potrivit reglementărilor interne și actelor juridice internaționale la care România este parte."
Legea nr. 255 din 14 decembrie 2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, la art. 1 precizează următoarele: "prezenta lege stabilește cadrul juridic pentru luarea măsurilor necesare executării lucrărilor de construcție, reabilitare și modernizare a drumurilor de interes național, județean și local,( ... )."
Iar art. 2 alin 2 stabilește ca (2)Expropriator este statul român pentru obiectivele de interes național, județele pentru obiectivele de interes județean, iar municipiile, orașele și comunele pentru obiectivele de interes local.
A. 3 stabileste " În aplicarea prevederilor prezentei legi, expropriatorul prevăzut la alin. (2) este reprezentat de:
a)Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine, prin C. Națională de A. și D. Naționale din România - S.A., respectiv Ministerul Transporturilor, după caz, direct sau prin C. Națională de D. Naționale - S.A. pentru lucrările de construcție de drumuri de interes național, Ministerul Transporturilor, prin C. Națională de Căi Ferate C.F.R." - S.A., pentru lucrările de construcție, reabilitare și extindere a infrastructurii feroviare publice, prin Societatea Comercială de Transport cu Metroul București "Metrorex"- S.A., pentru lucrările necesare dezvoltării rețelei de transport cu metroul și de modernizare a rețelei existente, prin aeroporturile de interes național, pentru lucrările de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare proprii, precum și pentru lucrările derulate în perimetrul de dezvoltare a aeroporturilor privind construcția de drumuri, de infrastructură feroviară publică, prin administrațiile portuare și/sau de căi navigabile, precum și instituțiile publice din domeniul de activitate al transporturilor navale, pentru lucrările de construcție, reabilitare și extindere a infrastructurii de transport naval, precum și pentru lucrările portuare de transport feroviar și rutier;" .
C.N.A.D.N.R. - S.A. are calitate procesuala fie pasiva fie activa numai in ceea ce priveste obiectul sau de activitate, iar in materie de expropriere, asa cum dispune legea speciala, respectiv Legea 255/2010 aratata mai sus, Expropriator este Statul R. prin CNADNR.
In art. 1 alin. (1) din Normele metodologice din 19 ianuarie 2011 de aplicare a Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local se precizează urmatoarele: "Prezentele norme metodologice au ca obiect reglementarea aplicării prevederilor Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, denumită în continuare lege, pentru lucrările prevăzute la art. 2 alin. (1) din lege."
ART 19( 1 )Plata despăgubirilor pentru imobilele expropriate se face în baza cererilor adresate de către titularii drepturilor reale, precum și de către orice persoană care justifică un interes legitim.
( ... )
(10)În cazul altor situații litigioase decât cele prevăzute la alin. (5) și (6), sumele aferente exproprierii se consemnează pe numele persoanelor aflate în litigiu, urmând a fi plătite în condițiile prezentei legi. (11)În cazul în care titularul sau unul dintre titularii dreptului real, aflați în concurs, nu este de acord cu despăgubirea stabilită, suma reprezentând despăgubirea se consemnează pe numele titularului sau, după caz, al titularilor. Despăgubirea va fi eliberată în baza cererii formulate în acest sens, însoțită de acte autentice sau de hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă de stabilire a cuantumului despăgubirii ori, după caz, de declarația autentică de acceptare a cuantumului despăgubirii prevăzute în hotărâre a de stabilire a despăgubirii.
In ceea ce privește partajarea succesorala, dispozitiile legale pe care ne sprijinim, in sensul ca instanta s-a pronuntat pe un cuantum de despagubiri ce nu a facut obiectul cererii de chemare in judecata si care este reglementat ..
Art. 7 din Legea 1lT. 225/2010 stabilește ca "După aprobarea indicatorilor tehnico-economici, a documentațiilor de urbanism și amenajare a teritoriului sau a documentațiilor topo-cadastrale, după caz, expropriatorul are obligația consemnării sumelor individuale reprezentând plata despăgubirii la dispoziția proprietarilor de imobile, individualizați conform listei proprietarilor, așa cum rezultă din evidențele Agenției Naționale de cadastru și Publicitate Imobiliară sau ale unităților administrativ-teritoriale, afectați de prevederile prezentei legi, precum și obligația afișării listei imobilelor ce urmează a fi expropriate și care fac parte din coridorul de expropriere, anterior notificării proprietarilor.
Art. 8 (1)Notificarea intenției de expropriere a imobilelor, precum și lista imobilelor ce urmează a fi expropriate se transmit prin poștă către proprietari. Lista imobilelor se face publică prin afișarea acesteia la sediul consiliului local respectiv și pe pagina proprie de internet a expropriatorului (2)În termen de 20 de zile calendaristice de la data notificării prevăzute la alin. (1), proprietarii imobilelor cuprinse în listă au obligația prezentării la sediul expropriatorului, în vederea stabilirii unei juste despăgubiri.
Art. 15 din legea 2551 2010, la alin. ) este prevăzut ca " Suma reprezentând despăgubirile se va consemna pe numele moștenitorilor aparenți, cu mențiunea că suma face parte din masa succesorală. Această sumă va fi eliberată la cererea expropriatorului, pe baza certificatului de moștenitor sau pe baza unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.
A.. (28) În cazul în care, ca urmare a procesului de identificare, rezultă că titularul dreptului este decedat, iar moștenitorii aparenți nu pot fi cunoscuți sau identificați, suma reprezentând despăgubirea se va consemna pe seama succesiunii, cu mențiunea că suma face parte din masa succesorală. Suma va rămâne consemnată până la stabilirea moștenitorilor, când se va proceda potrivit alin. (26) teza a doua, sau, după caz, până la împlinirea termenului prevăzut de lege pentru vacanța succesorală.
In materie de exproprieri legiuitorul a prevăzut si ipotezele in care s-ar afla o persona ce a fost expropriata si care nu este unicul moștenitor si ce trebuie sa faca expropriatorul in aceste situații, or putem constata cu ușurința ca legiuitorul a stabilit ca neînțelegerile dintre potențialii moștenitori se rezolva intre aceștia pe procedura speciala succesorala in care Statul prin CNADNR nu are ce căuta.
Expropriatorul are doar obligația de a consemna suma de bani pe seama succesiunii daca 1 s-a adus la cunoștința si sa indisponibilizeze suma numai după încheierea sub o forma sau alta a neînțelegerilor dintre moștenitori si in niciun caz nu a stabilit ca poate participa in vreo calitate alături de succesori .. cu reguli speciale de stricta aplicare si interpretare.
C.N.A.D.N.R - SA nu are calitate decât daca ne aflam in materie de expropriere, in alta situație aceasta nu are calitate procesuala pasiva, neexistând identitatea ceruta de lege intre titularul dreptului si cel de la care se pretinde.
Atâta timp cat legiuitorul a tranșat acesta problema a lamurii succesorilor si a masei succesorale pe dreptul comun si posibilitatea consemnării sumei pana la lămurirea situației intervenite, nu putem spune ca pentru opozabilitate . succesiunii poate sta Statul R. prin CNADNR, acesta neavând calitate de moștenitor .
Or, prezenta cerere nu are ca obiect contestarea despăgubirilor si nici drept temei Legea nr.255/2010 pentru a justifica calitatea procesuala pasiva a C.N.A.D.N.R S.A ca reprezentant al statului, in calitatea sa de expropriator.
In ceea ce privește capătul de cerere privind stabilirea despăgubirilor, acest capat de cerere este inadmisibil, avand in vedere lipsa Hotararii de despăgubire, si aratam mai jos dispozitiile legale din Legea_ care vin in sprijinul afirmatiei noastre.
Art. 20 "Hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii emisă în condițiile prezentei legi se comunică solicitantului, precum și celorlalți titulari ori, după caz, titulari aparenți, se afișează în extras la sediul consiliului local pe raza căruia se află situat imobilul expropriat și în extras pe pagina proprie de internet a expropriatorului".
Art. 22 (l)Expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii prevăzute la art. 19 se poate adresa instantei judecătorești competente în termenul general de prescriptie, care curge de la data la care i-a fost comunicată hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, sub sanctiunea decăderii, fără a putea contesta transferul dreptului de proprietate către expropriator asupra imobilului supus exproprierii, iar exercitarea căilor de atac nu suspendă efectele hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii și transferului dreptului de proprietate.
A mai arătat ca obiectul cererii de chemare in judecata trebuie sa fie licit (sa nu vina in conflict cu legea), posibil (sa nu solicite instantei obligarea paratului la ceva ce nu s-ar realiza) determinat sau determinabil (in fata instantei se rezolva o neintelegere concreta, iar nu o problema de pricipiu) . Obiectul cereriii trebuie sa existe pentru a se putea stabili atat competenta instantei de judecata cat si faptul ca, in functie de acest obiect se fixeaza limitele judecatii, atrage o anumita constituire a instantei de judecata, determina cuantumul taxelor de timbru, influenteaza admisibilitatea sau nu a probelor.
A mai arătat ca in materie de expropriere instanta competenta sa judece este Tribunalul iar stabilirea cuantumului despagubirilor se face asa cum dispune art. 22 alin 3 din Legea 255/2010: "(3)Acțiunea formulată în conformitate cu prevederile prezentului articol se soluționează potrivit dispozițiilor art. 21-27 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în ceea ce privește stabilirea despăgubirii."
Legea 33/ 1994 stipulează la art. 21(I)Soluționarea cererilor de expropriere este de competența tribunalului județean sau a Tribunalului București în raza căruia este situat imobilul propus pentru expropriere.
Iar la art. 23 (1 )Soluționarea cererii de expropriere se face cu participarea obligatorie a procurorului. Si art. 25 Pentru stabilirea despăgubirilor instanța va constitui o comisie de experți compusă dintr-un expert numit de instanță, unul desemnat de expropriator și un al treilea din partea persoanelor care sunt supuse exproprierii." in afara acestor dispoziții legale sentința este nula.
Stabilirea cuantumului despăgubirilor acordate pentru suprafata de 6815 mp nu s-a facut cu respectarea prevederilor legale si nici nu a facut obiectul vreunei contestatii pe instanta de judecata de catre cei indreptatiti, astfel ca putem spune fara a gresi ca instanta de judecata nu poate trece peste principiul disponibilitatii, prevazut la art. 129 alin.(5) C. - art. 22 alin (6) NCPC" judecatorul trebuie sa se pronunte asupra a tot ceea ce s-a cerut, fara insa a depasi limitele investirii, in afara de cazurile in care in care legea ar dispune altfel"
Cele doua materii speciale, succesiunea si exproprierea nu se pot judeca impreuna deoarece sunt reglementate de dispoziții legale diferite iar exproprierea este reglementata de o lege speciala de la care partile nu pot deroga.
Or putem constata cu ușurința ca s-a dezbătut o succesiune iar instanța de judecata a dat o sentința civila cu incalcarea prevederilor legale, in sensul ca s-a pronuntat si pe cuantumul despăgubirilor pentru o suprafata ce nu a facut obiectul exproprierii, desi nu a fost investita in acest sens.
Instanta de fond a pronuntat o sentinta cu incalcarea legii de drept substantial, incalcare ce poate imbraca mai multe aspecte: aplicarea unui text de lege strain situatiei de fapt, ce vizeaza lipsa de temei legal a hotararii pronuntate. Or instanta s-a pronunta in materie de expropriere ce este reglementata de o lege speciala ce deroga de la dreptul comun, pronunatandu-se pe un capat de cerere ce nu exista; b.) extinderea normei juridice dincolo de ipotezele la care se aplica ori restrângerea nejustificata a aplicarii prevederilor legii, respectiv, aplicarea unor norme de drept comun la situatii pentru care exista o norma speciala, aplicarea unei norme speciale prin analogie la situatii ce nu cad sub incidenta sa, etc; c.) textului de lege corespunzator situatiei de fapt stabilirea mostenitorilor si partajul succesoral i s-a dat o interpretare gresita iar instanta de fond nu a pus in vedere reclamantilor sa-si precizeze in vreun fel cererea si cu privire si la cuantumul exproprierii.
Pe fondul cauzei, a învederat ca în conformitate cu anexa la Hotararea Guvernului nr. 953/2011 pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 381/2009 privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată rămase de expropriat, situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică "Construcția auto străzii București-B., tronsonul București-Ploiești" la pozitia 846 figureaza domnul D. M. caruia i-a fost expropriata suprafata de 6815 mp si pentru care s-a consemnat suma de 59.249,61 lei.
Valoarea despagubiri/or pentru suprafata expropriata ce rezulta din raportul de evaluare ce a stat la baza emiterii HG 953/2011 (anexat la prezenta) este in lei si nu in euro, asa cum instanta a stabilit prin Sentinta Civila nr. 5493/23.07.2013.
Prin stabilirea, . partaj succesoral, a valorii despagubiri/or pentru o suprafața de teren expropriata conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 953/2011, instanta de judecata si-a depasit atributia juridica, in sensul ca nici o dispozitie a legii nu permite unei instante judecatoresti ca, la cererea unei persoane ce pretinde ca-i apartine terenul expropriat, sa se substituie autoritatii executive si sa efectueze sau sa inlocuiasca prin hotarare judecatoreasca, procedura exproprierii, astfel cum aceasta este reglementata de normele speciale in materie.
In sprijinul afirmațiilor sta si Decizia nr. 565 din 7 februarie 2013 a Curții de Apel București care a statuat ca, în această materie, competentele instanței de judecată sunt limitate, în ipoteza în care este sesizată de persoana expropriată, exclusiv la cenzurarea cuantumului despăgubirilor acordate pentru imobilul ce-i aparține", astfel că prin introducerea CNADNR in cauza având ca obiect partajul succesoral, instanța si-a depășit puterea judecătoreasca cu care a fost investita.
In drept, cererea se întemeiază apelul pe dispozițiile art. 287 alin.2 Codul de Procedura Civila, Legea nr.255/2010, HG nr. 53/2011, Legea nr. 33/1994.
La data de 06.01.2014, apelanta Titeica G. a depus la dosarul cauzei întâmpinare la motivele de apel formulate de apelanta CNADNR solicitând respingerea apelului ca nefondat, iar daca afirmația cu privire la cei 5929,61 lei, se dovedește reala, solicita ca aceasta suma sa fie supusa partajării.
În motivarea întâmpinării, apelanta arătat ca CNADNR SA a uitat sa precizeze in motive faptul ca a intrat in posesia terenurilor proprietatea noastră fără a acorda nici o despăgubire. Deasemenea că CNADNR ar trebui sa transfere in cont suma datorata.
In apel, partile au inteles sa se foloseasca de probatoriul administrat in fata primei instante.
Analizând apelurile civile de fata, tribunalul constată următoarele:
Se constata ca prin decizia civila nr.145/A/27.11.2012 Tribunalul I. a dezlegat urmatoarele probleme:
- ca succesiunea defunctului D. M. a fost dezbătuta prin certificatul de moștenitor nr.591/24.06.1992 si certificatul de moștenitor suplimentar nr.639/24.05.1993;
- ca se impune stabilirea calității de moștenitori a parților de pe urma defunctei D. D. chiar daca de pe urma acesteia nu au ramas bunuri succesorale, aspect ce urma a fi solutionat de prima instanta cu ocazia rejudecarii;
- ca facand acte de dispozitie in timpul vietii (contract de donatie autentificat sub nr.4246/20.06.1995) nu mai face parte de masa succesorala ramasa de pe urma defunctei, cota sa indiviza de ¼ din terenul de 4 ha;
- ca nu se include in masa partajabila imobilul situat in ..10 intrucat s-a facut dovada dreptului de proprietate;
- ca in mod nelegal a fost anulata ca netimbrata cererea reconventionala formulata de paratul D. M., astfel ca in rejudecare prima instanta urmeaza a fi avuta in vedere cererea de completare a masei succesorale de pe urma celor doi defuncti.
- drept consecința a fost anulata atat sentinta de fond cat si încheierea de admitere in principiu pronuntata la data de 05.12.2008.
Cu ocazia rejudecarii, la data de 09.05.2013 reclamanta Titeica G. a depus cerere precizatoare atat sub aspectul cadrului procesual pasiv cat si al compunerii masei susccesorale (f.11-13). Paratii-reclamanti D. M. si D. M. au timbrat cererea reconventionala cu taxa judiciara in cuantum fix.
F. de masa succesorala constatată in cele doua certificate de moștenitor întocmite cu ocazia dezbaterii succesiunii defunctului D. M., in procedura notariala, tribunalul apreciază că se impune completarea masei succesorale cu dreptul asupra a 40 de acțiuni la MOBITEX București deținute in baza certificatului de acționar nr._/24.07.1996 (f,11 dosar primul fond), respctiv cu dreptul de proprietate asupra terenului de 2 ha inscris in TP nr._/10.03.2009 (teren atribuit pe raza localit Stefanestii de Jos in locul actiunilor detinute la SCAI Mogosoaia – f.86 si 216 -dosar primul fond). Astfel cum reiese din actele dosarului, in locul actiunilor la SCAI Mogosoaia, defunctului i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru terenul de 2 ha inscris in TP nr. TP nr._/10.03.2009. Nu același lucru se poate retine si cu privire la acțiunile detinute de defunct la AC AGROGLINA SA, aferente unei suprafete de 0,5 ha (f.10 dosar primul fond). Adeverinta respectiva nu atesta dreptul de proprietate asupra actiunilor, astfel ca nu pot fi retinute in compunerea masei succesorale ramasa de pe urma defunctului.
Cu privire la succesiunea defunctei D. D. se constata ca aceasta se compune din dreptul de proprietate asupra a 39 de actiuni la MOBITEX Bucuresti detinute in baza certificatului de actionar nr._/24.07.1996 (f.12 dosar primul fond) precum si din dreptul de proprietate asupra cotei indivize de 1/4 din terenul de 2 ha inscris in TP nr._/10.03.2009 (teren atribuit pe raza localit Stefanestii de Jos in locul actiunilor detinute la SCAI Mogosoaia). C. de ¼ a revenit defunctei in calitate de sotie supravietuitoare a defunctului D. M., in concurs cu descendentii: reclamanta Titeica Ghergheni si paratii D. M. si D. M..
Tribunalul constata ca sunt neintemeiate criticile apelantei Titeica G. întrucât cu privire la imobilul (casa si teren) din ..10 s-a reținut deja in primul apel ca partile nu au făcut dovada acestor bunuri cu acte de proprietate. Astfel, in rejudecare si in cursul judecatii celui de-al doilea apel nu au fost depuse înscrisuri care sa ateste dreptul de proprietate al defuncților soti D. nici asupra imobilului din ..10 . dar nici asupra imobilul teren de 350 mp din ., jud. llfov. Nu sunt suficiente istorice de rol fiscal si nici mentiunile din cuprinsul certificatelor de mostenitor intrucat niciunul dintre aceste acte nu face dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Este neîntemeiata si critica privind nereținerea unui alt teren de 4 ha extravilan situat in ., . TP nr._/1993 întrucât singurul teren de 4 ha dovedit cu acte de proprietate pentru care a fost reconstituit dreptul defunctului D. M., este terenul de 4 ha identificat in Titlul de Proprietate nr._/30.01.1995 situat in tarlaua 11, . dosar primul fond).
Cu privire la terenul de 4 ha, astfel cum s-a retinut prin decizia pronuntata in primul apel, se observa ca acesta nu face obiectul succesiunii defunctei intrucat autoarea partilor isi instrainase cota indiviza de ¼ din timpul vietii, iar intregul teren a facut obiectul partajului voluntar intre paratii D. M. si D. M. precum si numitii D. C. si D. V., ultimul dobandind prin donatie, de la Titeica G., cota parte indiviza a acesteia (f.262 dosar primul fond).
F. de aceste aspecte, tribunalul constata ca bunuri succesorale indivize supuse partajului sunt doar cele 79 de acțiuni si terenul de 2 ha din ..
Cu privire la acest teren se observa ca o suprafata de 6815 mp a fost expropriata pentru constructia autostrazii Bucuresti- Brasob tronsonul Bucuresti-Ploiesti ( poz.846 din anexa HG nr.953/2011 de completare a HG nr.381/2009 (f.77 dos apel) iar potrivit sustinerilor apelantei CNADNR pentru respectiva suprafața a fost consemnata o despăgubire de 59.249,61 lei (potrivit sustinerilor companiei f.77 dosar apel).
F. de aceste aspecte, tribunalul apreciaza intemeiata exceptia inadmisibilitatii capătului privind stabilirea despăgubirilor aferente exproprierii invocata de CNADNR intrucat potrivit dispozițiilor Legii nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, expropriatorul stabilește cuantumul despagubirilor iar expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii prevăzute la art.8 din lege poate cere instantei competente verificarea cuantumul despagubirii. Deci apelanta-reclamanta nu avea la dispozitie o actiune de drept comun, ci doar cea intemeiata pe Legea nr.33/1994, astfel ca solutia primei instante de stabilire a despagubirii in euro si de obligare a expropriatorului la plata acestei in cadrul unei actiuni de partaj succesoral este data cu incalcarea legii.
Este intemeiata si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei CNADNR in continuarea argumentelor deja expuse precum si a faptului ca nu justifica calitate . ca obiect dezbatere si partaj judiciar.
Este apreciata ca fiind neîntemeiata si critica apelantei privind neacordarea sumei de 5.000 lei reprezentând cheltuielile de înmormântare, pastase, pomeni, etc întrucât nu s-a facut dovada suportarii respectivei sume in condițiile in care daca s-ar aplica sanctiunea dedusa din art.225 C.p.c., recunoasterile paratilor nu s-ar corobora cu alte probe.
Cu privire la sistarea stării de indiviziune, tribunalul va atribui in indiviziune partilor suprafata 7.277,72 mp (triunghi 9-6-11) din terenul de 2 ha situat in ., ./4 identificat in Titlul de Proprietate nr._/10.03.2009, suprafața avand dimensiunile si vecinatatile mentionate in raportul de expertiza tehnica judiciara in specialitatea topografie intocmit de expert B. I. D., dat fiind faptul ca aceasta suprafata este supusa exproprierii.
Respectiv va dispune sistarea starii de indiviziune cele 79 de actiuni ce urmeaza a fi atribuite apelantei-reclamante, si va mentine dispoziția primei instante privind sistarea starii de indiviziune asupra restului suprafeței din terenul de 2 ha si atribuirea celor trei loturi catre parti, sens in care va fi omologat raportul de expertiza tehnica judiciara in specialitatea topografie întocmit de expert B. I. D. cu privire la identificarea si lotizarea terenului de 2 ha (f.18-21 vol II dos nr._ Judecătoria Cornetu).
F. de aspectele reținute, tribunalul va admite apelurile declarate de apelanta CNADR si apelantii D. M. si D. M., si va respinge ca nefondat apelul declarata de apelanta Titeica G. avand in vedere ca majoritatea criticilor acesteia au fost respinse, urmand a fi schimbata in parte sentinta apelata.
Vor fi admise excepțiile inadmisibilității capătului privind stabilirea despăgubirilor aferente exproprierii si a lipsei calității procesuala pasive a paratei CNADNR, urmând ca aceste petite sa fie respinse in consecinta.
Vor fi menținute dispozițiile primei instanțe cu privire la: admiterea in parte a actiunii principale si a cererii reconvenționale, respectiv de respingere a cererii de deschidere a succesiunii defunctului D. M. si de admitere a deschiderii succesiunii defunctei D. D., de sistare a starii de indiviziune asupra restului suprafeței din terenul de 2 ha si atribuire a celor trei loturi catre parti astfel cum a dispus prima instanta, respectiv de compensare a cheltuielilor de judecata.
Urmează a constata ca fac parte din masa succesorala rămasa de pe urma defunctului D. GH. M. si: 1. dreptul asupra a 40 de acțiuni la MOBITEX București deținute in baza certificatului de acționar nr._/24.07.1996, 2. dreptul de proprietate asupra terenului de 2 ha inscris in TP nr._/10.03.2009.
Urmează a constata ca masa succesorala ramasa de pe urma defunctei D. D. se compune din: 1. dreptul asupra a 39 de actiuni la MOBITEX Bucuresti detinute in baza certificatului de actionar nr._/24.07.1996; 2. cota de 1/4 din terenul de 2 ha inscris in TP nr._/10.03.2009 (teren atribuit pe raza localit Stefanestii de Jos in locul actiunilor detinute la SCAI Mogosoaia).
Urmează a fi sistata starea de indiviziune asupra masei partajabile retinute in sensul aratat mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția inadmisibilității capătului privind stabilirea despăgubirilor aferente exproprierii.
Admite excepția lipsei calității procesuala pasive a paratei CNADNR.
Admite apelurile declarate de apelanții CNADNR cu sediul in sector 6, București, .. 401A, si apelanții-parați D. M. SI D. M. ambii cu domiciliul in ., .. 10, J. I..
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta-reclamanta TITEICA G. cu dom.ales la C..av.M. A., București, Al.Hobița, Nr.6, ., ., sector 2.
Schimba in parte sentința apelata in sensul ca:
Respinge acțiunea formulata de reclamanta in contradictoriu cu parata CNADNR ca fiind introdusa împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
Menține dispozițiile primei instanțe cu privire la: admiterea in parte a actiunii principale si a cererii reconvenționale, respectiv de respingere a cererii de deschidere a succesiunii defunctului D. M. si de admitere a deschiderii succesiunii defunctei D. D..
Constata ca fac parte din masa succesorala rămasa de pe urma defunctului D. GH. M. si: 1. dreptul asupra a 40 de acțiuni la MOBITEX București deținute in baza certificatului de acționar nr._/24.07.1996, 2. dreptul de proprietate asupra terenului de 2 ha inscris in TP nr._/10.03.2009.
Constata ca masa succesorala ramasa de pe urma defunctei D. D. se compune din: 1. dreptul asupra a 39 de actiuni la MOBITEX Bucuresti detinute in baza certificatului de actionar nr._/24.07.1996; 2. cota de 1 din terenul de 2 ha inscris in TP nr._/10.03.2009 (teren atribuit pe raza localit Stefanestii de Jos in locul actiunilor detinute la SCAI Mogosoaia).
Dispune sistarea stării de indiviziune asupra masei partajabile retinute.
Atribuie reclamantei in deplina proprietate dreptul de proprietate asupra a 79 de actiuni la MOBITEX Bucuresti detinute in baza certificatelor de actionar nr._/24.07.1996 si nr._/24.07.1996.
Atribuie reclamantei si paratilor D. M. si D. M. in indiviziune, in cote egale, dreptul de proprietate asupra suprafetei de 7.277,72 mp (triunghi 9-6-11) din terenul de 2 ha situat in ., ./4 identificat in Titlul de Proprietate nr._/10.03.2009, suprafata avand dimensiunile si vecinatatile mentionate in raportul de expertiza tehnica judiciara in specialitatea topografie intocmit de expert B. I. D..
Menține dispoziția primei instante privind sistarea starii de indiviziune asupra restului suprafeței din terenul de 2 ha si atribuirea celor trei loturi catre parti.
Omologhează raportul de expertiza tehnica judiciara in specialitatea topografie întocmit de expert B. I. D. cu privire la identificarea si lotizarea terenului de 2 ha (f.18-21 vol II dos nr._ Judecătoria Cornetu).
Respinge ca inadmisibil capătul privind stabilirea despăgubirilor aferente suprafeței de 7.277,72 mp supusa exproprierii.
Respinge ca neîntemeiat capătul de cerere privind obligarea paratilor la plata sumei de 5000 lei cheltuieli de înmormântare, etc.
Menține dispoziția primei instanțe privind compensarea cheltuielilor de judecata.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronunțata in ședința publica, azi 21.01.2014.
Președinte, A. D. | Judecător, M. E. | |
Grefier, M. R. |
pt grefier aflat in CO
Semneaza grefier sef sectie civila
Concept red. gref. M.R.
Red. Jud: D.A/ 6 ex.
Jud.fond: H. D. – Jud. B.
| ← Pretenţii. Hotărâre din 21-01-2014, Tribunalul ILFOV | Anulare somaţie de plată. Sentința nr. 254/2014. Tribunalul ILFOV → |
|---|
