Uzucapiune. Decizia nr. 279/2013. Tribunalul MARAMUREŞ
Comentarii |
|
Decizia nr. 279/2013 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 22-05-2013 în dosarul nr. 9521/100/2012
cod operator 4204
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIE CIVILĂ Nr. 279/R
Ședința publică din 22 Mai 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. S.-T.
Judecător D. T.
Judecător D. W.
Grefier A. S.
Pe rol este soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorii D. M., G. L., B. D. Z., G. I., G. L., K. E. împotriva deciziei civile nr. 546/R/3.07.2012 pronunțată de Tribunalul Maramureș, având ca obiect uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă contestatorii D. M. și G. L., B. (fostă G.) I. și K. E., lipsesc contestatoarele B. D. Z., G. L., precum și intimații V. G., ., C. locală Coaș de aplicare a legilor fondului funciar, C. Județeană Maramureș de aplicare a legilor fondului funciar și T. E..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată depuse prin serviciul registraturii, din partea recurentei B. D. S. chitanțele nr. 3612/6.03.2013 în sumă de 0,15 lei reprezentând contravaloare timbru judiciar mobil și chitanța nr._/6.03.2013 în sumă de 10 lei reprezentând taxă judiciară de timbru. S-a mai anexat o procură specială autentificată sub nr.2077 din 17.08.2005 de către notar public F..
La solicitarea instanței, contestatoarea B. (fostă G.) I. se legitimează cu carte de identitate având CNP_ și arată că are cunoștință de formularea contestației, dar nu cunoaște conținutul acesteia. Este de acord cu contestația formulată.
Intimata K. E. se legitimează cu carte de identitate, CNP_ și arată că are cunoștință despre conținutul contestației în anulare formulată, este de acord și semnează în fața instanței contestația formulată.
Se prezintă pentru numita Kablitz Biller L. mandatar Gât Abigail care prezintă spre vedere instanței două procuri autentificate prin justifică reprezentarea în cauză a intimatei G. L.. Verificând procurile prezentate, cea autentificată sub nr. 2535/6 iulie 2006 autentificată de notar public M. Bal prin care numita Gât Abigali este mandatată să ridice de la Primăria Baia M. certificatul de căsătorie, să întreprindă formalitățile necesare, să ridice documente, să semneze orice acte în legătură cu certificatul de căsătorie, precum și procura din 27 martie 2006 nr. 1704 prin care mandatara este împuternicită să reprezinte pe G. L. la CEC SA pentru ridicare pensie, instanța constată că numita Gât Abigail nu are mandat de reprezentare în cauza de față.
Instanța pune în discuția părților împrejurarea că decizia civilă nr. 546/A/3 iulie 2012 a Tribunalului Maramureș a fost comunicată părților în luna august 2012, mai puțin în ceea ce o privește pe intimata G. L. în cazul căreia s-a întors la dosar dovada de comunicare, iar contestația a fost formulată la data de 3 decembrie 2012. În conformitate cu prevederile art. 319 alin. 2 Cod procedură civilă instanța invocă din oficiu excepția de tardivitate a contestației în anulare și pune în discuția părților excepția invocată în privința celorlați contestatori.
Contestatorii D. M., G. L., B. (fostă G.) I. și K. E. arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea contestației formulate.
Pe fond, contestatoarea D. M. arată că depune la dosar un script, extras registrul agricol și precizează că în zona vizată în prezentul litigiu nu există o identificare cu date de carte funciară a terenurilor, dar antecesorii lor au folosit terenul în litigiu.
Instanța reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra contestației în anulare de față, constată următoarele:
Prin contestația în anulare înregistrată pe rolul Tribunalului Maramureș în data de 3.12.2012 sub nr._, contestatorii D. M., G. L., B. (fostă G.) I., K. E., B. D. Z., G. L. au criticat Decizia civilă nr. 546/R din 3.07.2012, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._ .
În motivarea cererii formulate, s-a învederat Tribunalului că instanța de recurs a omis din greșeală să cerceteze în totalitate și raportat la starea de fapt motivele recursului. După cum rezultă din toate probele de la dosar, în zona în care este terenul în litigiu nu există cărți funciare, cu alte cuvinte raportat la starea de fapt suntem sub incidența Codului civil. Lipsa colilor funciare face imposibilă procedura prevăzută de Legea nr. 115/1938 sub aspectul probațiunii.
S-a susținut că instanța de recurs a omis a cerceta în întregime probele (expertiză, înscrisuri, martori, inclusiv poziția procesuală de neopunere a pârâților), fără a exercita rol activ, nici instanța de fond nici instanța de recurs nu au pus în discuție din oficiu o nouă încadrare în drept a stării de fapt. Atâta timp cât nu există coala funciară s-au putut raporta doar la pârâți care sunt antecesorii proprietarilor de la care defunctul G. A. tatăl contestatorilor a cumpărat acest teren, indiferent de categoria de folosință a acestuia. De la data dobândirii și până la deces terenul a fost folosit de G. A. și familia acestuia adică contestatorii și după decesul lui G. A. și până în prezent de contestatori.
Contestatorii au precizat că sunt în imposibilitate de a-și valorifica un drept de notorietate publică pe care l-au avut în zeci de ani, pe care 50 de ani de dictatură comunistă nu au reușit să-l confiște, au folosit în continuu terenul, acesta nefiind cooperativizat.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
În ședința puiblică din data de 22 mai 2013 instanța a invocat din oficiu excepția de tardivitate a contestației în anulare formulată de contestatorii D. M., G. L., B. (fostă G.) I., K. E. și B. D. Z..
Analizând această excepție, cu prioritate, în considerarea prevederilor art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, și raportat la contestatorii în privința cărora a fost invocată, Tribunalul reține următoarele:
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, exercitabilă împotriva hotărârilor irevocabile, astfel încât regimul său juridic este determinat prin dispoziții legale imperative stricte.
Din analiza prevederilor art.319 alin. 2 Cod procedură civilă rezultă că legea distinge, în ceea ce privește termenul în care se poate formula o contestație în anulare, între hotărârile susceptibile de executare silită și cele care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită. În primul caz, contestația se poate face oricând înainte de începutul executării silite, iar în timpul ei, până la împlinirea termenului stabilit de art. 401 alin. 1 lit. b sau c Cod procedură civilă. În a doua ipoteză contestația poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat la cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă.
Sunt instituite așadar două momente de la care se calculează termenul de 15 zile pentru introducerea contestației în anulare: cel subiectiv, al cunoașterii hotărârii de către contestator și cel obiectiv, de un an de la rămânerea irevocabilă a hotărârii. Aceste momente nu sunt alternative, legiuitorul a înțeles să disciplineze procesual formularea contestației în anulare, stabilind un termen de 15 zile de la cunoașterea hotărârii și doar dacă această luare la cunoștință nu intervine în termen de un an de la rămânerea irevocabilă, se va avea în vedere al doilea moment de calculare a curgerii termenului de 15 zile.
Decizia civilă nr. 546/R din 3.07.2012 a Tribunalului Maramureș nu este susceptibilă de executare silită, cuprinzând o soluție de respingere a recursului.
Contestatorii D. M., G. L., B. D. Z., G. I. și K. E. au luat cunoștință de această decizie în data de 21.08.2012 (D. M., B. D. Z.), respectiv 20.08.2012 (G. L., G. I., K. E.), hotărârea fiind comunicată la adresele indicate pe parcursul procesului (filele 26-30 dosar recurs).
Pe cale de consecință, calculat conform prevederilor art. 101 Cod procedură civilă, termenul de introducere a contestației în anulare pentru acești contestatori a expirat în data de 5 respectiv 6 septembrie 2012, iar contestația depusă în 3.12.2012 este tardivă, excepția invocată urmând a fi admisă.
În privința contestatoarei Grigan L., se reține că aceasta nu a recepționat decizia nr. 546/R din 3.07.2012 și ținând seama de cerința luării la cunoștință, prevăzută de lege, contestația în anulare formulată de aceasta este introdusă în termenul de un an de la pronunțare.
Analizând decizia atacată prin prezenta cerere, prin prisma motivului invocat de contestatoare, omisiunea instanței de recurs de a analiza toate motivele de recurs formulate, se rețin următoarele:
În cauza R. contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că unul dintre elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care implică, între altele, ca soluția dată în mod definitiv într-un litigiu să nu fie supusă unor revizuiri ulterioare. În virtutea acestuia principiu, niciuna dintre părți nu este abilitată să solicite supervizarea unei hotărâri definitive și executorii cu unicul scop de a obține reexaminarea cauzei și o nouă hotărâre în acest scop.
Instituirea căilor extraordinare de atac nu reprezintă o nesocotire a acestui principiu, câtă vreme ele pot fi exercitate pentru motive expres și limitativ prevăzute de lege, în termene și circumstanțe strict determinate.
În speță, s-au invocat practic prevederile art. 318 teza a II-a Cod procedură civilă, care deschid posibilitatea exercitării contestației în anulare speciale în ipoteza în care instanța de recurs, respingând sau admițând doar în parte calea de atac, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
Admisibilitatea contestației în anulare pentru acest motiv presupune omisiunea analizării unui motiv de recurs, invocat în termen; împrejurarea că instanța de recurs nu și-a însușit argumentația recurentului nu este echivalentă cu necercetarea motivului de recurs. De asemenea, neexaminarea tuturor argumentelor subsumate unui motiv de recurs ori gruparea acestora, urmată de analizarea și pronunțarea unitară asupra lor nu deschid calea contestației în anulare.
Prin recursul declarat în dosarul nr._ recurenții au arătat că în localitatea Între Râuri aparținând de localitatea Coaș nu există cărți funciare, terenul nu a fost al statului și nici cooperativizat, titlul de proprietate al comunei Coaș nu vizează terenul recurenților, fiind de notorietate că aceste terenuri au aparținut tatălui lor.
Instanța de recurs a analizat cererea prin verificarea întrunirii condițiilor uzucapiunii tabulare și extratabulare prevăzute de Decretul lege nr. 115/1958. Instanța de recurs a răspuns motivelor invocate de recurenți prin utilizarea unui raționament de sinteză, învederând că raportat la momentul începerii posesiunii, recurenții nu-și pot alege actul normativ după care să li se analizeze cererea.
Omisiunea cercetării motivului de casare sau de modificare, ca temei al contestației în anulare presupune efectiv neanalizarea, nepronunțarea asupra motivului respectiv. Instanța de recurs nu este obligată să răspundă tuturor argumentelor de fapt și de drept care susțin motivul de casare sau de modificare, ci poate să le analizeze global, printr-un raționament juridic de sinteză ori să analizeze un singur aspect considerat esențial, astfel că omisiunea de a cerceta un anumit argument sau o afirmație nu deschide calea contestației în anulare.
Raportat la aceste aspecte, statuarea instanței de recurs cu privire la aplicabilitatea temporală a Decretului lege nr. 115/1938, situației juridice din speță reprezintă o dezlegare generală în drept a problematicii cauzei, a cererii de uzucapiune, ce nu poate fi rediscutată pe calea contestației în anulare, cererea contestatoarei G. L. urmând a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DEDICE:
Admite excepția de tardivitate a introducerii contestației în anulare, invocată din oficiu, în privința contestatorilor D. M., domiciliată în Copalnic Mănăștur nr. 125A, județul Maramureș, G. L., domiciliat în Copalnic Mănăștur nr. 171, județul Maramureș, B. D. Z., domiciliată în R., ., județul Maramureș, G. I., domiciliată în Baia M., ., apt. 47, județul Maramureș și K. E., domiciliată în Baia M., ./54, județul Maramureș.
Respinge ca tardivă contestația în anulare formulată de acești contestatori în contradictoriu cu intimații V. G., domiciliat în Copalnic Mănăștur nr. 178, județul Maramureș, T. E., domiciliată în Copalnic Deal nr. 10, județul Maramureș, C. L. Coaș pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor, C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor Maramureș, ., împotriva deciziei civile nr. 546/R din 03.07.2012, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._ .
Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea G. L., domiciliată în Baia M., ./6 județul Maramureș, împotriva aceleiași decizii civile.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 22 mai 2013.
PREȘEDINTEJUDECĂTORI GREFIER
S.-T. A. Ț. D. W. D. S. A.
Red.STA/26.06.2013
Tred. A.S./26.06.2013 - 2 ex
← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 305/2013. Tribunalul... | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... → |
---|