Revendicare imobiliară. Decizia nr. 318/2015. Tribunalul MARAMUREŞ

Acest text prevedea că „terenurile agricole fără construcții, instalații, a­me­najări de interes public, intrate în proprietatea statului și aflate în admi­nis­tra­rea primăriilor la data prezentei legi, se vor restitui foștilor proprietari sau moș­tenitorilor acestora, fără a se putea depăși suprafața de 10,00 ha de familie în echivalent agricol. Restituirea terenurilor se face la cerere în condițiile art. 10 din prezenta lege, prin decizia prefecturii la propunerea primăriei. Preve­de­rile art. 36 al. ultim se aplică în mod corespunzător”.

Acest text nu era aplicabil pentru a se dispune constituirea dreptului de pro­prietate în favoarea defunctului M. I., pentru suprafața de 1.571 mp, nefiind proprietatea statului la data la care s-a făcut propunerea de către Pri­măria comunei Budești, pentru emiterea ordinului nr. 3843/1995.

Textul vechi al Legii nr. 18/1991, aplicabil la acea dată, prevedea întru­ni­rea cumulativă a condițiilor ca terenul să fie fără construcții, să fie proprietate de stat și drept consecință a faptului că este proprietate de stat, se află în ad­mi­nis­trarea primăriilor ca unități administrativ teritoriale, la data la care era în vi­goare legea.

Afirmația pârâților din întâmpinare și reconvențională, făcută în sus­ți­ne­rea parțială a textului, că terenul a fost anterior apariției Legii nr. 18/1991, în pro­prietatea statului nu poate fi acceptată, nefiind în concordanță cu dispoziția nor­mei stabilite de legiuitor.

Din această perspectivă legală, constituirea dreptului de proprietate, prin ordinul atacat nr. 3843/1995, nu este legală, astfel că se va constata nu­li­ta­tea absolută a acestuia, în baza art. III, alin. 1, lit. „a” din Legea nr. 169/1997, mo­dificat prin Legea nr. 247/2005, persoana în favoarea căreia s-a emis nu era în­dreptățită la constituire.

M. I. și reclamanta M. I., așa cum s-a arătat, au cum­părat terenul de la B. P..

Prin decizia nr. 749/20.09.1978 a Consiliului Popular al Județului Ma­ra­mureș, Comitetul Executiv, s-a realizat schimbul de terenuri proprietate de stat, cu teren proprietate extratabulară a lui B. P. și P. G., con­form procesului verbal nr. 1153/12.09.1978, în vederea construirii unui .. Schimbul s-a realizat în baza art. 33, alin. 3 din Legea nr. 58/ 1974, B. P. și P. G. au predat în deplină proprietate suprafața de 580 mp teren intravilan și au primit în deplină proprietate și posesie o su­pra­fa­ță de 1.800 mp, teren înscris în CF nr. 1203 S., cu nr. top. 437/1, pentru Be­rinde P..

Art. 33, alin. 3 din Legea nr. 58/1974, prevedea că în vederea executării o­ricăror construcții sau lucrări prevăzute în schițele sau detaliile de siste­ma­ti­za­re ale localităților, Comitetele Executive ale Consiliilor Populare Județene sunt au­torizate, în conformitate cu prevederile legii să facă schimburi de terenuri pro­prietate de stat, aflate în administrarea unităților administrativ teritoriale, cu te­renuri proprietatea organizațiilor cooperatiste, a altor organizații obștești sau a persoanelor fizice. Terenurile care fac obiectul schimbului se evaluează pe ba­za normelor legale referitoare la evaluarea bunurilor expropriate, în măsura în ca­re din evaluarea terenurilor există o diferență de valoare, aceasta se va plăti în bani.

Din norma legală, în vigoare la acea dată, rezultă că schimbul s-a re­a­li­zat în condiții de legalitate, actele în care acesta s-a materializat, respectiv pro­ce­sul verbal nr. 1153/12.09.1978, fila 19 și decizia nr. 749/20.09.1978, sunt e­mi­se de organele competente la acea dată.

Pârâții B. G. și M. I., au arătat la dosarul de fond că schimbul intervenit între B. P. și Comitetul Executiv al comunei Bu­dești și actul de vânzare cumpărare dintre acesta și antecesorul re­cla­man­ți­lor, M. I., este lipsit de cauză potrivit art. 966 din Codul civil, în sensul lip­sei scopului imediat în ce privește terenul, care nu s-a realizat prin ne­pre­da­rea terenului.

Textul art. 966 din Codul civil prevede că obligația fără cauză sau fon­da­tă pe o cauză falsă sau nelicită, nu poate avea efect, astfel că nu sunt întrunite a­ceste condiții, cauza este licită, atât la schimbul de terenuri care s-a realizat în ba­za legii cât și cu privire la vânzarea cumpărarea terenului ce a făcut o­bi­ec­tu­lui schimbului.

Art. 967 din Codul civil prevede valabilitatea convenției, cu toate că nu es­te expresă cauza. Cauza este prezumată până la dovada contrarie. De ase­me­nea art. 968 din Codul civil, definește cauza nelicită, când este prohibită de legi, sau când este contrarie bunelor moravuri și ordinii publice.

Pârâții nu au precizat motivul pentru care cauza este falsă sau nelicită, pen­tru a interveni nulitatea pe care o invocă. Scopul imediat, cum este definit de că­tre pârâți că s-ar circumscrie acesteia, nu poate constitui motiv de nulitate, ne­având legătură cu cauza.

În ceea ce privește critica pârâților privind actul de schimb nr. 1153/12. 09.1978, în sensul că ar conține eronat nr. top. 437/1, aceasta nu are nici un su­port real sau legal, fiind o simplă aserțiune.

Așa cum s-a arătat schimbul s-a realizat prin decizia nr. 749/20.09.1978 al Consiliului Popular Județean Maramureș și nu prin procesul verbal nr. 1153/ 12.09.1978. Prin această decizie s-a realizat și dezmembrarea terenului înscris în CF nr. 131 și 1203, în baza unei schițe de dezmembrare ce a fost anexată a­ces­tei decizii, care este vizată de OCOT Maramureș, organ competent să re­a­li­ze­ze înregistrarea schițelor de dezmembrare.

Argumentația pârâților cu referire de eroare de identificare se face pe ba­za unui antecontract de vânzare cumpărare încheiat la 08.10.1978, care nu a tran­smis dreptul de proprietate, fiind doar o promisiune bilaterală prin care păr­țile își asumă obligații viitoare cu privire la transmiterea dreptului de pro­pri­e­tate. Ori contractul în formă autentică încheiat la data de 1381/03.02.1993, a fost încheiat cu consimțământul pârâtului B. P., dat în fața notarului pu­blic, din care rezultă fără echivoc că transmite dreptul de proprietate asupra te­renului pe care l-a primit în schimb.

Față cele prezentate acțiunea revendicativă a terenului pentru care re­cla­mantele au solicitat predarea terenului, este întemeiată, doar împotriva pâ­râ­tu­lui M. N., care îl deține în prezent, fără drept ca urmare a const­a­tă­rii nulității absolute a ordinului de constituire, cu privire la predarea suprafeței de teren rezultată din măsurători de 1.640 mp.

Reclamanta M. I. este coproprietară tabulară împreună cu M.­­­nea I., decedat, pentru care au calitate procesuală activă reclamantele M. L. și M. V., în calitate de moștenitoare legale ale de­fun­c­tului, astfel că instanța apreciază îndeplinită regula unanimității persoanelor co­proprietare.

Cu privire la capătul de cerere formulat de reclamante privind con­s­ta­ta­rea nulității absolute a Ordinului prefectului nr. 3849/1995 emis pe numele de­fun­ctei M. I., din concluziile scrise formulate de apărătorul acestora se constată că nu se mai face vorbire, prin urmare această cerere nu este sus­ți­nu­tă, având în vedere și concluziile raportului de expertiză din care rezultă că te­renul ce face obiectul acestuia nu se suprapune cu terenul revendicat de re­cla­man­te.

Față de aceasta instanța a dispus respingerea cererii privind constatarea nu­lității absolute, față de lipsa interesului juridic a reclamantelor, la fel și față de contractul de vânzare cumpărare din 04.07.2002.

C. L. al Comunei Budești, nu are calitate procesuală pasivă, a­vând în vedere dispozițiile Legii 213/1998, la fel nici C. Județean Ma­ra­mu­reș, astfel că se va admite excepția, potrivit dispozitivului hotărârii.

Cererea reconvențională a pârâților pe considerentele precizate mai sus, în baza art. 120 din Cod procedură civilă, a fost respinsă în totalitate, la fel și cererea de chemare în judecată a altor persoane formulată de B. Ghe­orghe față de intervenienta B. M., raportat la actul încheiat la 04. 07.2002.

În baza art. 274 și 277 Cod procedură civilă pârâții M. N., Mol­­dovan P. și M. V., au fosti obligați la plata cheltuielilor de ju­de­cată, în sumă de 2.877 lei în toate ciclurile procesuale, reprezentând onorariu de avocat, taxă de timbru și onorariu de expert.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții-reclamanți Mol­do­van P., M. N. și M. V., solicitând a se dispune modi­fi­ca­rea în parte a acesteia, în sensul respingerii acțiunii reclamantelor de o­bli­ga­re a pârâtului M. N., a le preda în deplină proprietate și pașnică folo­sin­ță, terenul situat în satul S., de natură construcție, cu suprafața măsurată de 1.640 mp; respingerea acțiunii reclamantelor de constatare a nulității ab­so­lu­te a Ordinului nr. 3843/16.06.1995 emis de Prefectura județului Maramureș, pe numele pârâtului decedat M. I.. Admiterea acțiunii reconvențio­na­le formulată de antecesorul pârâților-reclamanți M. P., M. N. și M. V., completată și precizată; constatarea nulității absolute a procesului verbal de schimb nr. 1153/12.09.1978; constatarea nulității ab­so­lu­te a contractului de vânzare-cumpărare imobiliar, autentificat sub nr. 1381/ 03.02.1993; rectificarea situației tabulare cuprinsă în CF nr. 1203 S. nr. top. 437 și CF nr. 1983 Sîrbi nr. top. 437/1, radiindu-se dreptul de pro­pri­etate a­tes­tat pe seama pârâtului B. P., M. I. a lui P. și soția M. I­leana, de sub B1,2 și 3 din CF nr. 1983 Sîrbi nr. top. 437/1, desființarea cor­pu­lui funciar, precum și a înscrierilor de sub B6,7 și 8 din CF nr. 1203 Sîrbi nr. top. 437, cu repunerea în situația anterioară din CF nr. 1203 Sîrbi nr. top. 437, în favoarea Statului R.; a se constata dreptul de proprietate a antecesorului M. I., decedat la data de 28.09.2006, asupra terenului, în suprafață de 1.571 mp situat în ., locul numit „Din jos de . Ordinul nr. 3843/13.06.1995, emis de Prefectura județului Maramureș, înlăturarea constatării lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Lo­cal Budești precum și a Consiliului Județean Maramureș și înlăturarea dis­po­zi­ției de obligare a recurenților la plata în solidar, către reclamante, a sumei de 2.877 lei cheltuieli de judecată, cu obligarea reclamantelor, în solidar, la cheltuieli de judecată, la fond și în recurs.

În motivarea recursului s-a învederat Tribunalului că la .­­re a Legii nr. 18/1991, faptic terenul se afla în administrarea primăriei, schi­m­­bul intervenit între fostul Comitet Executiv al comunei Budești și B. Pe­tru, vizând un alt teren, anume terenul „Sub piatră”, fapt confirmat atât de re­clamante, pârâtul B. P. și ..

Într-adevăr textul art. 37 din Legea nr. 18/1991, nemodificată, cuprinde dis­pozițiile reproduse în sentință, însă aplicabilitatea acestor dispoziții legale trebuie privite prin raportare la valabilitatea actului de schimb încheiat între fostul Comitet Executiv al comunei Budești și pârâtul B. P., atestat prin procesul verbal nr. 1153/12.09.1978, precum și a actului de vânzare-cumpărare autentic, încheiat la data de 03.02.1993 sub nr. 1381.

În condițiile în care părțile implicate în actul de schimb sau urmașii acestora recunosc că obiect al schimbului l-a constituit terenul de la locul numit „Sub piatră”, iar la încheierea actului autentic s-a avut în vedere, de asemenea, acest teren, apreciază existența nulității absolute a actului de schimb precum și a actului autentic, pentru lipsa cauzei (art. 966 Cod civil) lipsind scopul imediat (obiectul schimbului și a actului de vânzare-cumpărare), cu privire la teren. Anume, părțile au avut în vedere cedarea și dobândirea prin schimb a te­renului de la locul numit „Sub Piatră” după cum la vânzarea terenului de către B. P. numitului M. I., cu soția, aceștia au avut în vedere a­celași teren situat în ., locul numit „Sub Piatră”, lo­ca­lizat în apropierea gospodăriei familiei M..

În ce privește calitatea procesuală pasivă a Consiliului L. Budești, precum și a Consiliului Județean Maramureș, în condițiile în care acestea sunt continuatoare în drepturi a fostului Comitet Executiv Budești și respectiv fostul Consiliu Popular al județului Maramureș, recurenții apreciază că acestea au calitate procesuală pasivă.

Instanța de fond, invocând dispozițiile art. 33 alin. 3 din Legea nr. 58/ 1974, argumentează realizarea schimbului cu pârâtul B. P., de către Co­mitetul Executiv al fostului Consiliu Popular Maramureș, prin decizia nr. 749/20.09.1978, iar nu prin procesul verbal din 12.09.1978. Cum legalitatea acestei decizii nu poate fi discutată și analizată în pre­zen­ta cauză, în temeiul dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 554/2004, înțeleg să in­vo­ce pe cale de excepție nelegalitatea dispoziției nr. 749/20.09.1978, solicitând se­si­zarea prin încheiere motivată a instanței de contencios administrativ și suspendarea prezentei cauze.

Intimata M. L. a formulat întâmpinare prin care a solicitat a se dispune respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată. Prin note de ședință intimata a susținut că în dreptul civil se admite că există două elemente care compun cauza actului juridic și anume scopul mediat (causa remota) și scopul imediat (causa promixa), denumit scopul obligației; acesta este stabilit pe categorii de acte juridice civile, iar în cazul actului juridic de față, acest scop constă în intenția Consiliului local Budești de a realiza schimbul de terenuri în discuție. Nulitatea invocată prin întâmpinare de către recurent este o nulitate re­la­tivă. Pe de-o parte, recurenta este terț față de contractul de schimb criticat, deci nu are interes în a o invoca, nefiind vătămată de această nulitate. Pe de altă parte arată și faptul că schimbul s-a efectuat, C. L. Budești be­ne­fi­ciind de terenul preluat de la antecesorul ei, iar sub aspectul existenței drep­tu­lui ei de proprietate, faptul că nu a folosit niciodată acest teren nu are rele­van­ță, dreptul de proprietate nestingându-se prin neuz.

Prin încheierea ședinței publice din data de 28.06.2012 s-a admis ce­re­rea cererea de sesizare a instanței de contencios administrativ în vederea so­lu­țio­nării excepției de nelegalitate a Deciziei nr. 749/1978 emisă de fostul Con­si­liu Popular Județean Maramureș, invocată de către recurenți prin cererea de re­curs formulată,

În baza art. 4 din Legea nr. 554/2004 s-a suspendat judecarea re­cur­su­lui de­clarat de pârâții Mol­do­van P., M. N., M. V., îm­po­triva sentinței ci­vile nr. 3013 din 23.11.2011 pronunțată de Judecătoria Si­ghetu Marmației, până la soluționarea irevocabilă a excepției de nelegalitate a de­ciziei nr. 749/1978 emisă de fostul Consiliu Popular Județean Maramureș.

Prin sentința civilă nr. 692 din 04.02.2015 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._ excepția de nelegalitate și acțiunea precizată au fost respinse.

Analizând sentința recurată, prin prisma criticilor evocate prin me­mo­ri­ul de recurs, Tribunalul reține următoarele:

Reflectarea tabulară în CF nr. 1983 Sîrbi a drepturilor lui M. I. I. P. și soția M. I. n. Haiducean asupra imobilului teren în su­­pra­fa­ță de 1.800 mp identificat cu nr. topo. 437/1 s-a realizat încă din anul 1993, în ba­za încheierii nr. 232.

Așadar, la data eliberării Ordinului P. nr. 3843 din 13.06.1995, în favoarea lui M. I. pentru terenul situat în Budești, în locul numit „Din jos de . 1571 mp arabil, terenul era proprietatea ta­bu­la­ră a unor persoane fizice, nicidecum a Statului, pentru a se putea face a­pli­ca­rea prevederilor art. 37 din Legea nr. 18/1991 (forma în vigoare la data emiterii or­­dinului). Ca atare, în mod corect s-a constatat nulitatea absolută a acestui ordin, la cererea proprietarei tabulare și a succesoarelor proprietarului înscris în cartea funciară.

Considerațiile de genul că „faptic” acest teren se afla în administrarea pri­măriei și ca atare emiterea Ordinului prefectului ar fi fost valabilă nu pot fi pri­mite, în contextul în care situația de carte funciară este opozabilă atât Pre­fec­tului județului Maramureș, cât și beneficiarului actului administrativ, potrivit prin­cipiului publicității imobiliare și, mai mult, nu a fost rectificată deși înșiși titularii dreptului de proprietate asupra parcelei cu nr. topo. 437/1 au promovat un litigiu având un astfel de obiect.

Se reține că potrivit concluziilor raportului de expertiză efectuat în ca­u­ză de expert tehnic judiciar K. T., .. 437/1 înscrisă în CF 1983 Sîrbi se suprapune peste terenul din Ordinul nr. 3843/1995 emis pe numele pârâtului inițial, M. I., pentru suprafața de 1.571 mp în locul numit „Din jos de .> În dosarul nr. 1519/2003 al Judecătoriei Sighetu Marmației recla­man­te­le M. I., M. L. și B. V. au solicitat, în con­tra­dic­to­riu și cu pârâtul B. P., rectificarea de carte funciară, a se radia dreptul de proprietate din CF nr. 1983 S. nr. topo. 437/1, să se constate că obiectul contractului autentic de vânzare-cumpărare imobiliară nr. 1381 din 03.02.1992 în­cheiat cu B. P. în calitate de vânzător l-a constituit terenul înscris în CF 199 nr. top. 429 și 1526 nr. topo. 430 și nu cel cu nr. top. 437/1, cu con­se­cin­ța înscrierii dreptului lor de proprietate asupra nr. topo. reale.