Acţiune în constatare. Decizia nr. 620/2014. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 620/2014 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 17-12-2014 în dosarul nr. 620/2014
cod operator 4204
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.620/R
Ședința publică din 17 Decembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. S. T.
Judecător D. T.
Judecător D. W.
Grefier M. H.
Pe rol este pronunțarea soluției asupra recursului declarat de recurenta Federația Comunităților Evreiești din R.- C. Mozaic, cu sediul în București, .. 9-11, sector 3, împotriva sentinței civile nr. 592/4.03.2014, pronunțată de Judecătoria S. Marmației în dosarul nr._, având ca obiect acțiune în constatare.
Se constată că dezbaterile în cauză au avut loc la termenul de judecată din 3.12.2014, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise s-a amânat pronunțarea la data de 10.12.2014, apoi pentru termenul de azi.
În urma deliberărilor instanța a pronunțat decizia civilă de față.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
P. sentința civilă nr. 592 din 4.03.2014, pronunțată de Judecătoria S. Marmației în dosarul nr._, s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanta Federația Comunităților Evreiești din R. – C. Mozaic în contradictoriu cu pârâtul M. S. Marmației prin P..
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul M. S. Marmației prin P. solicitând ca, în urma probelor ce vor fi administrate, prin hotărârea ce o va pronunța: să constate dobândirea de către Federația Comunităților Evreiești din R. - C. Mozaic a calității de continuatoare de drept a fostei societăți de înmormântare Chevra Kadischa-Unitatea de Înmormântări Izraelite din S. Marmației; să constate dobândirea de către reclamantă a dreptului de proprietate, potrivit cadrului legislativ special - O.U.G. nr. 36/21.03.2002, Statutul F.C.E.R.-C. Mozaic - coroborat cu art. 1837 și art. 1890 cod civil (în vigoare până la 01.10.2012) asupra imobilului-teren cu destinația de Cimitir Evreiesc, situat în municipiul S. Marmației. .. 26, înscris în CF nr._ Sighet, nr. top 2146/l/a/2/3, în suprafață de 7104 mp, provenită din conversia pe hârtie a CF nr. 4192 Sighet.
Motivele de fapt și de drept ale cererii constau în aceea că în municipiul S. Marmației, fosta Chevra Kadischa-unitatea de înmormântări izraelite a dobândit prin donație - act din 11.05.1920 - un teren în suprafață de 7104 mp, pe care 1-a utilizat cu destinația de cimitir evreiesc în anul 1949, odată cu adoptarea, prin Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale nr. 589/01.06.1949 a statutului cultului mozaic, această organizație s-a dizolvat de drept, bunurile trecând în patrimoniul comunității evreiești locale (art. 46 din statut), cimitirul fiind utilizat în continuare, potrivit destinației, de către Comunitatea Evreilor S. Marmației, organizație locală de cult care face parte din Federația Comunităților Evreiești din R..
Asupra imobilului s-a exercitat o posesie utilă, fiind folosit - din anul 1949 și până în prezent - potrivit scopului inițial. În anul 2002, prin O.U.G. nr. 36/21.03.2002, s-a reglementat dreptul de proprietate al Federației Comunităților Evreiești din R. asupra lăcașurilor de cult, cimitirelor și altor bunuri destinate activităților Cultului Mozaic, aspect întărit și prin Cap. I Secțiunea a IV-a Patrimoniul cultelor, din Legea nr._ privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, coroborat cu art. 4 din Statutul Federației Comunităților Evreiești din R. - C. Mozaic, recunoscut prin H.G. nr. 999/2008, astfel cum a fost modificat și completat prin H.G. nr. 655/2010, potrivit dispozițiilor căruia „Federația este continuatoare de drept a Federației Uniunilor Comunităților Evreiești din R.. înființată în anul 1936, reorganizată în anul 1949 potrivit Statutului Cultului Mozaic aprobat prin Decretul nr. 589/1949, și a tuturor organizațiilor, societăților, asociaților, așezămintelor, fundațiilor și altele asemenea lor, evreiești/israelite care au funcționat pe teritoriul României anterior anului 1949 și care au desfășurat activități de cult, sociale, de învățământ, sănătate, cultură, sport, purtând diverse denumiri, precum: comunități israelite de rit oriental, sefard, ortodox, neolog, epitropii israelite etc."
P. O.U.G. nr. 36/21.03.2002 privind reglementarea dreptului de proprietate al Federației Comunităților Evreiești din R. asupra lăcașurilor de cult, cimitirelor și altor bunuri destinate activităților Cultului Mozaic, aprobată, cu modificări și completări, prin Legea nr. 598/04.11.2002, s-a stabilit caracterul de bun comunitar religios cu caracter sacru al cimitirului confesional, faptul că acesta reprezintă spațiul destinat înhumării potrivit delimitărilor legale existente, chiar dacă monumentele funerare inițiale nu mai sunt la locul lor și indiferent de vechimea lui sau de faptul de a fi sau nu deschis unor înhumări, dreptul exclusiv al reclamantei de a dispune prin reprezentanții legali sau autorizați ai Cultului Mozaic asupra cimitirelor evreiești. Posesia îndelungată și utilă exercitată de Comunitatea Evreilor din S. Marmației asupra Cimitirului Evreiesc în temeiul art. 18 din statutul cultului mozaic a fost continuată (prin joncțiunea posesiilor) de Federația Comunităților Evreiești din R..
În drept, s-a invocat art. 1890, 1837 Cod civil român, în vigoare până la 01.10.2011, O.U.G. nr. 36/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 598/04.11.2002, statutul cultului mozaic, aprobat prin Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a R.P.R. nr. 589/1949, Statutul F.C.E.R.-C. Mozaic, recunoscut prin H.G. nr. 999/2008, astfel cum a fost modificat și completat prin H.G. nr. 655/2010, cap. V din Legea nr. 489/2006, art. 111 Cod procedură civilă.
P. precizări s-a invocat în drept art. 111 Cod Procedura Civila, O.U.G 36/2002, aprobată cu modificări și completări-Legea nr. 598/04.11.2002, Statutul Cultului Mozaic, aprobat prin Decretul nr. 589/1949, art. 4 și 43 din Statutul F.C.E.R. - C. Mozaic recunoscut prin H.G. nr. 999/2008, astfel cum a fost modificat și completat prin H.G. nr. 655/2010, cap.V din Legea nr. 489/2006. În temeiul art.4 din statutului Federației Comunităților Evreiești din R. - C. Mozaic - recunoscut prin H.G. 999/2008, astfel cum a fost modificată și completată prin H.G. 655/2010, este continuatoarea de drept a tuturor organizațiilor, societăților, asociațiilor, așezămintelor, fundațiilor și alte asemenea lor evreiești/israelite care au funcționat pe teritoriul României, anterior anului 1949 și care au desfășurat activități de cult, sociale, de învățământ sănătate, cultură, sport purtând diverse denumiri, precum comunități israelite de rit oriental, sefard, ortodox, neolog, epitropii israelite.
Chevra Kadischa - unitatea de înmormântare S. Marmației a fost o asociație de cult, israelită, care se ocupa de respectarea ritualurilor de înmormântare, a funcționat anterior anului 1949, respectiv până la adoptarea statutului cultului mozaic prin Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a R.S.R. - statut în vigoare până la recunoașterea actualului statut al F.C.E.R. - CM prin H.G. 999/2008.
Posesia terenului în suprafață de 7104 mp. a fost continuă, neîntreruptă, netulburată, exercitată sub nume de proprietar și a avut permanent destinația de Cimitir evreiesc. Posesia este întărită și de prevederile Legii 489/2006 privind Libertatea Religioasă și Regimul General al Cultelor - C. Mozaic și Musulman, având un regim special în ce privește cimitirele, precum și de legislație specială în domeniu, respectiv Legea 598/2002 care a adoptat O.U.G. 36/2002 privind reglementarea dreptului de proprietate al Federației Comunităților Evreiești din R. în ce privește bunurile imobile sacre. Cimitirele evreiești sunt astfel de bunuri.
În drept s-a invocat art.4 din statutul F.C.E.R.- CM, Legea 489/2006, art.46, O.U.G. 36/2007 statutul cultului mozaic.
D. actele de la dosar, prima instanță a reținut că potrivit extrasului C.F. nr._ S. Marmației nr. top 2146/1/a/2/2 terenul în suprafață de 7104 mp, are ca proprietar tabular fostei societăți de înmormântare Chevra Kadischa-unitatea de înmormântări izraelite, cu înscriere în anul 1920, fila 4.
Conform contractului de donație, fila 32 terenul a fost donat fostei societăți de înmormântare Chevra Kadischa-unitatea de înmormântări izraelite din S. Marmației de Keszner Izidor la data de 11 mai 1920.
Potrivit dispozițiilor art.111 Cod de procedură civilă, partea care are interes, poate să facă cerere pentru constatarea existentei sau inexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului.
Nu se poate considera că o astfel de interpretare și aplicare a dispozițiilor art.111 Cod de procedură civilă este în contradicție cu prevederile art.6 din C.E.D.O., care reglementează dreptul la un proces echitabil, deoarece dreptul de acces la o instanță nu este un drept absolut, putând comporta unele limitări sau condiționări, care intră în marja de apreciere recunoscută statului în numeroase rânduri de instanța de contencios european, în materia drepturilor omului. Având în vedere că nu se aduce atingere substanței dreptului de acces la justiție, în condițiile în care reclamantei i se recunoaște de către legiuitor alte căi legale pentru valorificarea dreptului subiectiv pretins, pe care însă nu le-au urmat în mod culpabil, instanța apreciază că soluția pronunțată este în concordanță cu exigentele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pe cale jurisprudențială în materia art.6 din Convenție.
Față de acestea, instanța a apreciat că acțiunea în constatare promovată de reclamantă este inadmisibilă în condițiile în care nu se solicită realizarea dreptului, astfel că a respins-o ca inadmisibilă potrivit art. 111 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Federația Comunităților Evreiești din R.- C. Mozaic, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate pentru motive de nelegalitate, trimiterea cauzei la instanța de fond pentru judecarea pe fond a cauzei.
În motivarea recursului s-a învederat Tribunalului că prima instanță nu a intrat în judecarea fondului, cererea fiind respinsă pe excepția inadmisibilității. Hotărârea pronunțată a fost dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 111 Cod procedură civilă.
În speță, recurenta-reclamantă a solicitat pe ambele capete de cerere constatarea existenței unor drepturi și nu realizarea acestora. Concret, la primul capăt de cerere, s-a solicitat constatarea calității de continuatoare de drept a Federația Comunităților Evreiești din R. în ce privește fosta societate de înmormântare Chevra Kadischa-Unitatea de Înmormântări Izraelite din S. Marmației. S-a specificat faptul că, potrivit art. 4 din Statutul Federației Comunităților Evreiești din R.- C. Mozaic, Statut recunoscut prin H.G. 999/2008, modificat și completat prin H.G. 655/2010, Federația este continuatoarea de drept a tuturor societăților, asociațiilor, așezămintelor, fundațiilor și altele asemenea lor, evreiești/israelite care au funcționat pe teritoriul României anterior anului 1949 și care au desfășurat activități de cult, sociale, de învățământ, sănătate, cultură, sport, purtând diferite denumiri. Societatea Chevra Kadischa-Unitatea de Înmormântări Izraelite din S. Marmației a avut statutul de asociație, a desfășurat activități de cult mozaic (înmormântări), a purtat denumirea de asociație israelită, așa cum prevede statutul și a fost desființată în anul 1949 odată cu . fostului statut al Cultului Mozaic.
Recurenta a susținut că, deoarece dreptul de a fi continuatoarea asociației respective există, este reglementat legal în statut, a fost interesată de aplicarea tezei I din art. 111 Cod procedură civilă.
Cu privire la capătul doi de cerere, constatarea dobândirii de către recurentă a dreptului de proprietate potrivit cadrului legislativ special OUG 36/2002, recurenta a învederat că interpretarea instanței de fond a textului art. 111 Cod procedură civilă a fost eronată. Recurenta este proprietara de drept a bunurilor imobile cu caracter sacru, așa cum este cimitirul confesional ce face obiectul cererii de chemare în judecată. De asemenea, acest drept de proprietate este reglementat prin legislație specială, respectiv OUG nr. 36/21.03.2002. S-a făcut trimitere și la art. 8 din vechiul Statut al Cultului Mozaic și s-a invocat posesia utilă exercitată de recurentă asupra cimitirului, dar aceasta nu constituie temeiul de drept al unei acțiuni în realizarea dreptului de proprietate, s-a dorit numai sublinierea situației de fapt a cimitirului.
Recurenta a precizat că s-a solicitat constatarea dobândirii dreptului de proprietate ca efect al legislației în materia reglementării dreptului de proprietate al Federației asupra bunurilor sacre, tocmai pentru ca, formal, acest aspect să fie opozabil terților, să corespundă mențiunilor din CF, cu actualul statut juridic al Cimitirului Evreiesc din S. Marmației, să nu existe piedici în ce privește exercitarea dreptului de dispoziție al recurentei pe aspecte legate de identitatea dintre proprietara-tabulară și proprietara de fapt și de drept a acestui bun imobil.
Intimatul M. S. Marmației a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
Intimatul a arătat că recurenta conform Ordonanței nr. 94/2004 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din R. avea posibilitatea de a se conforma acestui act normativ și a depune cerere Comisiei speciale în termen legal. Recurenta în mod culpabil nu a urmat căile legale pentru valorificarea dreptului pretins, astfel încât singura soluție legală ce putea fi pronunțată de instanța de fond era aceea de respingere a acțiunii ca inadmisibilă.
Recurenta a depus concluzii scrise.
Analizând sentința recurată, Tribunalul constată ca fiind incidente prevederile art. 304 pct. 5, art. 304 indice 1 și art. 312 alin. 5 teza I Cod procedură civilă 1865, sens în care se impune casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Raportat la prevederile art. 261 pct. 5 Cod procedură civilă 1865, hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților. Judecătorul este obligat să motiveze soluția dată fiecărui capăt de cerere, iar nu să răspundă tuturor argumentelor invocate de părți în susținerea acestor capete de cerere, dar doctrina a fost constantă în a sublinia importanța motivării unei hotărâri, arătându-se că motivele, considerentele hotărârii, constituie osatura acesteia, structura ei de rezistență. „Motivarea hotărârii, în sensul strict juridic al cuvântului, înseamnă arătarea în scris a rațiunilor care determină pe judecător să respingă sau să admită o cerere. Ea este o lucrare pur subiectivă și cuprinde în sine tot respectul justiției și tot meritul judecătorului” (I. D., Tratat de Procedură Civilă, vol. II, Ed. All B., pag. 198).
Îndatorirea de a motiva hotărârea, clar, convingător și pertinent, constituie, în același timp, o garanție pentru părți în fața eventualului arbitrariu judecătoresc și singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a putea exercita în mod real controlul judiciar. Motivarea hotărârii trebuie să fie făcută de instanța care s-a pronunțat în fond, prin înfățișarea considerentelor de fapt și de drept care au condus-o la soluția adoptată.
Jurisprudența a stabilit că o motivarea sumară și confuză echivalează deopotrivă cu o nemotivare, făcând imposibilă exercitarea controlului judiciar (a se vedea în acest sens C.S.J., Secția de contencios administrativ, Decizia nr. 723/2000, B.J.C.D., 2000 pag. 952; Decizia nr. 726/2000; Decizia nr. 1978/2000; C.S.J., Secția de contencios administrativ, Decizia nr. 2922/2000, B.J.C.D., 2000, pag. 953). În ipoteza în care hotărârea atacată cu recurs nu este motivată, ori motivarea este confuză și contradictorie, se poate aprecia în sensul că nu a fost judecat fondul cererii.
În speță, instanța de fond s-a rezumat în a reda în considerentele hotărârii conținutul prevederilor art. 111 Cod procedură civilă 1865, concluzii de jurisprudență CEDO, precum și faptul generic că “reclamantei i se recunoaște de către legiuitor alte căi legale pentru valorificarea dreptului subiectiv pretins, pe care însă nu le-au urmat în mod culpabil”, fără a răspunde în drept argumentelor evocate de reclamantă prin cererea depusă la dosar și care fundamentează pretențiile acesteia, exprimate prin cele două petite.
Astfel, reclamanta s-a referit la dispozițiile OUG nr. 36/2002, Legii nr. 489/2006, Legii nr. 598/2002, Statutului Cultului Mozaic aprobat prin Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a RPR nr. 589/1949, Statutului Federației Comunităților Evreiești din R.- C. Mozaic (HG nr. 999/2008, HG nr. 655/2010, art. 4 și 43), considerând că pretențiile sale pot fi analizate cu aplicarea dispozițiilor art. 111 Cod procedură civilă 1865, însă instanța nu a motivat de o manieră efectivă soluția sa de constatare a inadmisibilității valorificării cererilor în procedura art. 111 Cod procedură civilă 1865, prin raportare la actele normative invocate.
În considerarea acestor aspecte, controlul judiciar nu poate fi exercitat de o manieră rezonabilă, sens în care hotărârea recurată va fi casată integral și cauza se va trimite spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta Federația Comunităților Evreiești din R.- C. Mozaic, cu sediul în București, .. 9-11, sector 3, împotriva sentinței civile nr. 592 din 4.03.2014, pronunțată de Judecătoria S. Marmației în dosarul nr._, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 17.12.2014.
Președinte Judecători Grefier
S.-T. A. Ț. D., W. D. H. M.
Red.S.T.A./7.01.2015
Tred. M.H./8.01.2015 - 2 ex.
Judecător la fond: M. L. A.
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
., județul Maramureș
.
DOSAR NR._ Date cu caracter personal
Data emiterii: 8.01.2015Nr. operator 4204
CĂTRE,
JUDECĂTORIA S. MARMAȚIEI
Alăturat vă restituim dosarul cu numărul mai sus menționat, privind pe Federația Comunităților Evreiești din R.- C. Mozaic și M. S. Marmației prin P., având ca obiect acțiune în constatare, având în vedere că prin decizia civilă nr. 620/R din 17.12.2014 pronunțată în dosarul cu numărul de mai sus s-a admis recursul declarat de recurenta Federația Comunităților Evreiești din R.- C. Mozaic, cu sediul în București, .. 9-11, sector 3, împotriva sentinței civile nr. 592 din 4.03.2014, pronunțată de Judecătoria S. Marmației în dosarul nr._, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Președinte Grefier
S.-T. A.-A. H. M.
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 612/2014. Tribunalul MARAMUREŞ | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... → |
|---|
