Completare/lămurire dispozitiv. Decizia nr. 250/2014. Tribunalul MARAMUREŞ

Tribunalul MARAMUREŞ - Sentințe și decizii civile / 2016

Decizia nr. 250/2014 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 14-05-2014 în dosarul nr. 250/2014

cod operator 4204

ROMÂNIA

TRIBUNALUL MARAMUREȘ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr._

DECIZIA CIVILĂ NR. 250/R

Ședința publică din 14 Mai 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: D. T.

JUDECĂTOR: D. W.

JUDECĂTOR: A. S. T.

GREFIER: M. H.

Pe rol este pronunțarea asupra recursului formulat de recurenta . SRL, cu sediul procesual ales la cabinet de avocat H. I. în Baia M., ., județul Maramureș, precum și a re­cur­su­lui formulat de recurenta P. O. R. nr. 1 S., cu sediul în Să­cel, județul Maramureș, ambele împotriva sentinței civile nr. 1130/27.11.2013 pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare, precum și a recursului formulat de recurenta . SRL împotriva încheierii civile din 29.01.2014 pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr._, de îndreptare a erorii materiale și completare dispozitiv.

Se constată că dezbaterile în cauză au avut loc la termenul de judecată din 07.05.2014, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar pentru a da po­si­bi­li­ta­te părților să depună concluzii scrise s-a amânat pronunțarea pentru termenul de azi.

Instanța, în urma deliberărilor, a pronunțat decizia civilă de față.

TRIBUNALUL

Asupra recursului civil de față,

Prin sentința civilă nr. 1130/27.11.2013, pronunțată de către J.­că­to­ria Dragomirești în dosarul nr._ a fost respinsă excepția lipsei ca­li­tății procesuale active a contestatoarei . SRL și ex­cepția inad­misibilității contestației, ambele formulate de către intimata P. Or­to­doxă R. nr. 1 S..

A fost admisă în parte contestația la executare formulată de contes­ta­toa­rea . SRL în contradictoriu cu intimații P. O. R. nr. 1 S. și B. L. și în consecință s-a dispus anularea în parte a somației de executare emisă la 10.07.2013 în dosarul de executare silită nr. 33/2012 de B. C. A. în sensul ca poprirea să se facă până la concurența sumei de 112,39 lei reprezentând salariul realizat de către intimatul B. L. în perioada 25.10._12.

A fost obligată intimata P. O. R. nr. 1 S. să plătească contestatoarei suma de 500 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 05.08.2013 sub nr._, con­testatoarea . SRL în contradictoriu cu intimata Paro­hia O. R. nr. 1 S., a solicitat instanței ca prin sentința ce o va pro­nunța să dispună anularea somației de executare emisă la10.07.2013 în do­sa­rul de executare silită nr. 33/2012 al B. C. A..

De asemenea, contestatoarea a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

În motivarea cererii contestatoarea a arătat că a primit somația emisă de B.E.J. C. A. în dosarul execuțional nr. 33/2012-_, prin care a fost somată să achite creditoarei suma de 5.387,68 lei, reprezentând pretenții, cheltuieli de executare și suplimentare, sumă pe care debitorul B. Lu­cian o datorează intimatei.

Arătă că executorul judecătoresc a procedat la poprirea veniturilor de­bi­torului B. L. la 25.10.2012, poprire validată de Judecătoria Dra­go­mi­rești prin sentința civilă nr. 780/20.12.2012, pronunțată în dosarul nr. 852/ 224/2012.

Prin sentința civilă nr. 780/20.12.2012 pronunțată de Judecătoria Dra­go­mirești în dosarul nr._ a fost validată poprirea înființată la 25. 10.2012 pentru veniturile cuvenite debitorului B. L. pentru activitatea pres­tată până la data de 01.11.2012.

Imediat după comunicarea sentinței civile nr. 780/20.12.2012, debitorul B.­nar L. a plătit în contul executorului judecătoresc suma de 38 lei, re­pre­zentând „dosar nr._ ”, adică 1/3 din „veniturile cuvenite de­bi­to­ru­lui B. L. pentru activitatea prestată până la data de 01.11.2012”.

Astfel, sumele de bani cuvenite debitorului poprite și validate în temeiul sen­tinței civile nr. 780/20.12.2012, pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr._, pe care executorul își sprijină somația, au fost achi­ta­te.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 399 și urm Cod procedură civilă, art. 45 alin. 1 lit. f din OUG nr. 80/2013.

În probațiune, s-au depus înscrisuri.

Cererea a fost legal timbrată potrivit chitanței de la dosar.

Intimata P. O., legal citată, a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingea contestației ca inadmisibilă.

În motivarea întâmpinării intimata a arătat că, contestatoarea se sub­sti­tu­ie drepturilor și obligațiilor debitorului său B. L., neavând astfel ca­li­tate procesuală activă a promova contestație la executare. Terțul poprit poate doar să poprească sumele datorate debitorului sau să nu o facă, dacă acesta nu este angajatul său, încunoștințând despre aceasta executorul judecătoresc. Nu are calitatea de a contesta pe fond titlul executoriu.

În drept, nu s-a invocat dispoziții legale.

La termenul din 25.09.2013 instanța a apreciat cauza lămurită și a luat con­cluziile părților pe fond, fiind amânată pronunțarea la data de 03.10.2013 pen­tru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise.

Raportat la concluziile scrise depuse la dosar de către reprezentantul in­ti­matei, s-a constatat că aceasta invocă două excepții, respectiv inadmisi­bi­li­ta­tea contestației și lipsa calității procesuale active a contestatoarei de a promova a­ceastă contestație, excepții care au fost invocate și prin întâmpinarea depusă la dosar și care se impun a fi discutate cu părțile, înainte ca instanța să se pro­nun­țe asupra lor.

De asemenea s-a apreciat că se impune a fi introdus în cauză în calitate de intimat B. L., persoana care a avut calitatea de debitor la exe­cu­ta­re, care se impune a fi citat, astfel că instanța a apreciat că se impune repu­ne­rea cauzei pe rol, dispunând în acest sens la termenul din 03.10.2013.

S-a dispus amânarea cauzei pentru data de 23.10.2013, pentru a se e­mite a­dresă contestatoarei, căreia i s-a comunicat un exemplar din întâmpi­na­rea de­pu­să la dosar de către intimată pentru termenul din 25.09.2013, cu men­ți­u­nea să o studieze și să se pronunțe asupra celor două excepții de procedură in­vo­­ca­te, respectiv inadmisibilitatea contestației și lipsa calității procesuale active a con­testatoarei de a promova această contestație. De asemenea, s-a comunicat a­cesteia și faptul dacă înțelege să cheme în judecată în calitate de intimat și pe B. L., persoana care a avut calitatea de debitor la executare.

S-a dispus și comunicarea către intimatul B. L. a întâmpinării de­pusă la dosar de către P. O. R. S., cu mențiunea de a o stu­dia și a se pronunța asupra celor două excepții invocate, respectiv inadmi­si­bi­li­tatea contestației și lipsa calității procesuale active a contestatoarei . SRL de a promova această contestație.

Legal citat intimatul B. L. pentru termenele din 23.10.2013 și cel din 27.11.2013, acesta nu s-a prezentat la instanță și nu a depus întâmp­i­na­re.

Analizând întreg ansamblul probator prin prisma dispozițiilor legale în materie, instanța reține următoarele:

Examinând mai întâi excepția lipsei calității procesuale active a contes­ta­toarei . SRL, față de probele administrate și raportat la dreptul aplicabil, instanța urmează a o respinge.

Contestația se soluționează potrivit dispozițiilor vechiului Cod de pro­ce­du­ră civilă întrucât cererea de executare silită a fost înregistrată la B. la data de 28.03.2012.

Art. 399 Cod procedură civilă prevede că pot face contestație împotriva executării silite și a oricărui act de executare, cei interesați sau vătămați prin e­xe­cutare.

Dintre persoanele vătămate prin executare și care sunt îndreptățite să for­muleze contestație la executare fac parte și terții. În acest sens s-a pronunțat și Curtea Supremă de Justiție prin decizia civilă nr. 1080/24.03.1999.

Hotărârea judecătorească are putere relativă, întrucât produce efecte ju­ridice doar față de părțile care s-au judecat în contradictoriu. Aceasta nu pro­du­ce efecte față de terțele persoane care nu au participat la judecată. Tocmai de a­ceea art. 399 Cod procedură civilă a dat posibilitatea terților să-și apere drep­tu­rile și interesele, care pot fi vătămate prin punerea în executare a unei hotă­râri care a fost pronunțată într-un proces în care nu au avut calitatea de părți.

În cauza pendinte cele două părți sunt P. O. R. nr. 1 S. - în calitate de creditor și B. L. - în calitate de debitor.

Așa cum rezultă din actele depuse, executorul a cerut contestatoarei, în ca­litate de terț poprit, să execute întreaga sumă datorată de debitor, deși acesta - pe de o parte - nu mai are calitatea de angajat al societății, iar pe de altă par­te - perioada lucrată și pentru care se face reținerea este foarte mică, față de men­țiunea făcută în somație.

De aici reiese vătămarea care i se poate produce contestatoarei, care poa­te fi sancționată în situația în care nu va proceda la reținere potrivit dis­po­zi­ți­ilor legale în materie.

Așadar, dovedind o vătămare și având interes, are și calitate procesuală activă.

Contrar susținerilor intimatei terțul poprit poate să facă contestație la e­xecutare, prin dispozițiile vechiului Cod de procedură civilă nu este limitat doar la efectuarea sau nu a popririi și eventual la exprimarea poziției lui doar în ca­drul unui proces de validare a popririi. Această situație este prevăzută doar în noul Cod de procedură civilă, care nu se aplică în cauza de față.

Ca o consecință se va respinge și excepția inadmisibilității contestației la executare, care s-a fundamentat tocmai pe lipsa calității procesuale active a con­testatoarei, intimata apreciind că terțul poprit nu are legal dreptul a formula con­testație.

Pe fondul cauzei s-a reținut că prin sentința civilă nr. 902 pronunțată la data de 25.11.2010 în dosarul nr._ al Judecătoriei Dragomirești s-a admis în parte acțiunea civilă în revendicare imobiliară intentată de re­cla­man­ta P. Oortodoxă R. nr. 1 S., prin mandatari Mogagea I., M. I. și Ș. I., în contradictoriu cu pârâtul B. L., fiind o­bli­gat pârâtul să predea reclamantei în deplină proprietate și pașnică folosință i­mobilul de natură teren situat în . numit „M.” sau „Valea Carelor”, înscris în CF 2407, nr. top. 3634/4/2/2/2 în suprafață de 119 mp identificată între punctele 33-34-37-38 și de 883 mp identificată între pun­c­te­le 27-28-29-30-31-32 în anexa grafică-planul de amplasament și delimitare din completarea la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de ing. exp. Po­poviciu C. G., plan care face parte integrantă din dispozitivul sentinței.

S-a respins petitul privind demolarea casei de locuit și a anexelor gos­po­dărești amplasate pe suprafețele de teren de mai sus și a fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 1.600 lei cheltuieli de judecată.

Împotriva aceste sentințe au declarat recurs reclamanta și pârâtul B.­nar L., soluționat prin decizia civilă nr. 591/R/2011 pronunțată la data de 21.09.2011 de Tribunalul Maramureș, prin care s-a respins ca nefondat.

Pentru că nu s-au realizat cele dispuse prin sentință, P. O. Ro­mână nr. 1 S., prin preot paroh D. I., a formulat cerere de exe­cu­tare silită la data de 28.03.2012, înregistrată la B. A. R. C., în dosarul execuțional nr. 33/2012.

Executorul a solicitat încuviințarea executării silite, astfel că prin în­che­ie­rea nr. 170/04.04.2012 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Dragomirești, cererea a fost admisă.

Ulterior, la data de 05.04.2012, a fost trimisă somație și copie de pe ti­tlul executoriu, totodată fiind întocmit și procesul verbal de stabilire a chel­tu­ie­li­lor de executare. Potrivit procedurii de comunicare actele au fost primite de către B. L. la data de 09.04.2012.

Prin adresele întocmite în dosarul execuțional nr. 33/2012, B. Amiș­cu­le­sei C. a adus la cunoștință Parohiei Ortodoxe nr. 1 S. și intimatului B.­nar L. că la data de 24.04.2012, ora 11,00, va proceda la punerea în po­sesie (la fața locului), potrivit sentinței civile nr. 902/25.11.2010 pronunțată de Judecătoria Dragomirești.

Din procesul verbal încheiat la data de 24.04.2012 de către B. C. A­mișculesei în dosar execuțional nr. 33/2012, reiese că reclamanta P. Or­to­doxă R. nr. 1 S. a fost pusă în posesie asupra suprafeței de teren po­tri­vit dispozitivului sentinței civile nr. 902/2010 a Judecătoriei Dragomirești.

Întrucât pârâtul B. L. nu și-a achitat și obligațiile privind achi­ta­­rea cheltuielilor de judecată și a celor de executare, prin somația emisă la da­ta de 11.05.2012 de B. C. A., a fost somat să plătească suma de 3.825,68 lei, în caz contrar se va proceda la executarea silită conform legii.

Prin adresa din 25.10.2012 B. C. A., întocmită în do­sa­rul execuțional nr. 33/2012 s-a adus la cunoștință pârâtului B. L. că s-a înființat poprire pe salariul său la terțul poprit . SRL.

Întrucât terțul poprit nu a adus la îndeplinire obligația, executorul jude­că­toresc a formulat cerere de validare a popririi, admisă prin sentința civilă nr. 780 pronunțată la data de 20.12.2012 în dosarul nr._ al J.­că­to­ri­ei Dragomirești, prin care s-a dispus validarea popririi înființată la data de 25.10.2012 pentru veniturile cuvenite debitorului pentru activitatea prestată până la data de 01.11.2012. S-a respins cererea privind aplicarea unei amenzi ter­țului poprit.

La data de 10.07.2013 s-a emis somație terțului poprit .-se în vedere acestuia să plătească 1/3 parte din salariul da­torat debitorului B. L. pentru activitatea prestată până la data de 01.11.2012, până la concurența sumei de 5.387,68 lei, sumă pe care acesta o da­torează creditoarei P. O. R. nr.1 S..

În cauza pendinte înregistrată sub nr._, terțul poprit . SRL a formulat contestație la executare, solicitând anularea so­mației emisă la data de 10.07.2013 în dosar de executare nr. 33/2012 al B. Că­tălin A. prin care s-a luat măsura popririi veniturilor sa­la­ri­a­le pe care debitorul B. L. le realizează, pentru suma de 5.387,68 lei.

Prin adresa de la fila 86 din dosar contestatoarea a arătat că intimatul B. L. a realizat în luna octombrie 2012 suma de 517 lei cu titlu de sa­la­riu, iar o treime din acesta este de 172,33 lei, iar în perioada 25.10._12 a realizat un venit în sumă de 12,39 lei.

Ca urmare, mențiunea din somația trimisă contestatoarei pentru întreg de­bitul este neîntemeiată, mai ales că prin sentința civilă nr. 780 pronunțată la da­ta de 20.12.2012 în dosar nr._ al Judecătoriei Dragomirești s-a fă­cut exact mențiunea duratei pentru care se poate face poprirea. Această si­tu­a­ție a fost cunoscută de către executor, care totuși a emis și a comunicat somația cu privire la întreg debitul.

Față de considerentele reținute și în temeiul art. 399 și urm. din Codul de procedură civilă, instanța a admis contestația în parte, conform dispozi­ti­vu­lui sentinței.

Prin încheierea ședinței Camerei de Consiliu din 15.01.2014 Judecă­to­ria Dragomirești a admis cererea formulată de petenta . SRL și a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în considerentele sen­tin­ței civile nr. 1130/27.11.2013 în dosar nr._ al Judecătoriei Dra­go­mi­rești, în sensul de a se trece corect la fila 5 alin. 7 din sentință: „Prin adresa de la fila 86 din dosar contestatoarea a arătat că intimatul B. L. a re­a­li­zat în luna octombrie 2012 suma de 517 lei cu titlu de salariu, iar o treime din a­cesta este de 172,33 lei. Pe perioada 25.10._12 a realizat un venit în sumă de 112,39 lei”, iar nu „Pe perioada 25.10._12 a realizat un venit în sumă de 12,39 lei”, cum din eroare s-a menționat. Fără cheltuieli de ju­decată.

Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată la instanță în data de 13.01.2014 în dosar nr._, petenta . SRL prin avocat H. I., a so­li­citat instanței să dispună îndreptarea erorii materiale strecurată în consi­de­ren­tele sentinței civile nr. 1130 pronunțată la data de 27.11.2013 în dosar nr._ al Judecătoriei Dragomirești, în sensul că greșit s-a reținut faptul că „Pe perioada 25.10._12 a realizat un venit în sumă de 12,39 lei”, corect fiind „un venit de 112,39 lei”, potrivit susținerilor contestatoarei din adresa de la fila 86 din dosar.

S-a dispus judecarea cererii în camera de consiliu, fără citarea părților.

Analizând cererea prin prisma dispozițiilor legale în materie, instanța reține următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1130 pronunțată la data de 27.11.2013 în dosar nr._ al Judecătoriei Dragomirești, s-a respins excepția lipsei cali­tă­ții procesuale active a contestatoarei . SRL și excepția i­nadmisibilității contestației, ambele formulate de către intimata P. Orto­do­xă R. nr. 1 S..

S-a admis în parte contestația la executare formulată de contestatoarea . SRL în contradictoriu cu intimații P. O. Ro­mână nr. 1 S. și B. L..

S-a dispus anularea în parte a somației de executare emisă la 10.07. 2013 în dosarul de executare silită nr. 33/2012 al B. C. A., în sen­sul ca poprirea să se facă până la concurența sumei de 112,39 lei, re­pre­zen­tând salarul realizat de către intimatul B. L. în perioada 25.10._12.

A fost obligată intimata P. O. R. nr. 1 S. să plă­tea­scă contestatoarei suma de 500 lei cheltuieli de judecată.

Analizând sentința civilă pronunțată în dosarul nr._ în șe­din­ța publică din data de 27.11.2013, având ca obiect contestație la executare, se constată că în considerentele acesteia fila 5 alin. 7, din eroare s-a trecut „Prin adresa de la fila 86 din dosar, contestatoarea a arătat că intimatul B.­nar L. a realizat în luna octombrie 2012 suma de 517 lei cu titlu de sa­lariu, iar o treime din acesta este de 172,33 lei. Pe perioada 25.10._12 a re­alizat un venit în sumă de 12,39 lei”, corect fiind “Prin adresa de la fila 86 din dosar, contestatoarea a arătat că intimatul B. L. a realizat în luna oc­tombrie 2012 suma de 517 lei cu titlu de salariu, iar o treime din acesta este de 172,33 lei. Pe perioada 25.10._12 a realizat un venit în sumă de 112,39 lei”, așa cum corect s-a reținut în dispozitivul sentinței.

Față de cele reținute și văzând dispozițiile art. 281 Cod procedură ci­vilă, conform cărora „erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și sus­­ținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale din ho­tărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere”, instanța a ad­mis cererea conform dispozitivului încheierii.

Prin încheierea ședinței publice din 29.01.2014 pronunțată în același dosar, Judecătoria Dragomirești a admis cererea formulată de contestatoarea . cu intimata P. Ortodocă Ro­mâ­nă nr. 1 S. și a dispus completarea dispozitivului sentinței civile nr. 1130/ 27.11.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Dra­go­mi­rești în sensul că a dispus restituirea către contestatoare a taxei de timbru în sumă de 38 lei, achitată prin chitanța din data de 25.01.2013, în cazul în care hotărârea nu rămâne irevocabilă.

În motivarea încheierii pronunțate în data de 29.01.2014 se rețin urmă­toa­rele:

Prin cererea înregistrată la instanță în data de 13.01.2014 în dosar nr._, petenta . SRL prin avocat H. I., a so­li­citat instanței să dispună completarea sentinței civile nr. 1130 pronunțată la da­ta de 27.11.2013 în dosar nr._ al Judecătoriei Dragomirești, în sen­sul de a se pronunța și asupra cererii de restituire a taxei judiciare de tim­bru.

Contestatoarea a învederat faptul că cererea de restituire a taxei judi­ci­a­re a timbru în caz de admitere a contestației a fost formulată prin însăși con­tes­tația la executare. Instanța a omis a reține cererea de restituire a taxei și a se pro­nunța asupra acesteia prin sentința civilă nr. 1130/27.11.2013.

De asemenea, contestatoarea a arătat că efectele acestei dispoziții de res­tituire a taxei judiciare de timbru, urmează să se producă la data rămânerii i­revocabile a hotărârii prin care s-a admis contestația la executare.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 2812 Cod procedură civilă.

Deși au fost legal citați, intimații P. O. R. S. nr. 1 și B. L. nu s-au prezentat la judecată.

Analizând cererea prin prisma dispozițiilor legale în materie, instanța a re­ținut următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1130 pronunțată la data de 27.11.2013 în dosar nr._ al Judecătoriei Dragomirești, s-a respins excepția lipsei ca­li­tă­ții procesuale active a contestatoarei . i­nadmisibilității contestației, ambele formulate de către intimata P. Orto­do­xă R. nr. 1 S..

S-a admis în parte contestația la executare formulată de contestatoarea . cu intimații P. O. Ro­mână nr. 1 S. și B. L..

S-a dispus anularea în parte a somației de executare emisă la 10.07. 2013 în dosarul de executare silită nr. 33/2012 al B. C. A., în sen­sul ca poprirea să se facă până la concurența sumei de 112,39 lei, re­pre­zen­tând salariul realizat de către intimatul B. L. în perioada 25.10._12.

A fost obligată intimata P. O. R. nr. 1 S. să plă­tea­scă contestatoarei suma de 500 lei cheltuieli de judecată.

Analizând sentința civilă pronunțată în dosar nr._ în șe­din­ța publică din data de 27.11.2013, având ca obiect contestație la executare, s-a constatat că instanța a omis a se pronunța și asupra cererii de restituire a taxei judiciare de timbru.

Față de cele reținute și văzând dispozițiile art. 2812 Cod procedură ci­vi­lă, conform cărora „Dacă prin hotărârea dată de instanța a omis să se pro­nun­țe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri co­nexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în ca­re se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri…”..

Cererea este legală și întemeiată din ambele puncte de vedere.

În primul rând, instanța nu s-a pronunțat asupra cererii de restituire a ta­xei judiciare de timbru în caz de admitere a contestației, care a fost formulată prin însăși contestația la executare, ci doar cu privire la plata onorariului avo­ca­țial.

Conform art. 45 alin. 1 din OUG nr. 80/2013 sumele achitate cu titlu de ta­xe judiciare de timbru se restituie când contestația la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă.

În al doilea rând, cerea de completare a dispozitivului a fost depusă în ter­men legal.

Față de considerentele reținute și în temeiul dispozițiilor legale pre­ci­za­te, instanța a admis cererea, potrivit dispozitivului.

Contestatoarea . SRL a declarat în termenul pre­vă­zut de art. 301 Cod procedură civilă 1865, recurs împotriva sentinței civile nr. 1130/27.11.2013, solicitând admiterea recursului și modificarea în parte a sen­tin­ței civile nr. 1130/27.11.2013 în sensul admiterii contestației și anulării în tot a somației de executare emisă la 10.07.2013 în dosarul execuțional nr. 33/ 2012 -_ al B. C. A. și menținerea celorlalte dis­po­ziții ale hotărârii atacate.

În motivele de recurs, recurenta-contestatoare a arătat următoarele:

Sentința civilă nr. 1130/27.11.2013 pronunțată de Judecătoria Dragomi­rești în dosarul nr._ este parțial greșită.

Judecătoria a admis în parte contestația la executare, omițând faptul că, la 25.01.2013, imediat după comunicarea sentinței civile nr. 780/2012, debitorul B.­nar L. a plătit în contul executorului judecătoresc suma de 38 lei, re­pre­zentând „dosar nr._ ”, adică 1/3 din „veniturile cuvenite de­bi­to­ru­lui B. L. pentru activitatea prestată în perioada 25.10.2012 - data po­pririi și până la 01.11.2012”.

Judecătoria a hotărât greșit dispunând ca poprirea să se facă până la con­curența sumei de 112,39 lei, reprezentând salariul realizat de către intimatul B.­nar L. în perioada 25.10._12.

În fapt, prin sentința civilă nr. 780/2012, pronunțată de Judecătoria Dra­gomirești în dosarul nr._ a fost validată poprirea înființată la 25.10.2012 pentru veniturile cuvenite debitorului B. L. pentru acti­vi­ta­tea prestată până la data de 01.11.2012.

Titlul executoriu obținut de intimata-creditoare împotriva recurentei îl con­stituie sentința civilă nr. 780/2012 care dispune: „Validează poprirea în­fi­in­ța­tă la data de 25.10.2012 pentru veniturile cuvenite debitorului pentru acti­vi­ta­tea prestată până la 01.11.2012”.

La 25.01.2013, imediat după comunicarea sentinței civile nr. 780/2012, de­­bitorul B. L. a plătit în contul executorului judecătoresc suma de 38 lei reprezentând „dosar nr._ ”, adică 1/3 din „veniturile cuvenite de­bitorului B. L. pentru activitatea prestată în perioada 25.10._12”.

Venitul realizat de către debitorul B. L. în luna octombrie 2012 a fost de 517 lei, așa cum rezultă din statul de plată întocmit de societate pentru această lună (184 lei avans și 333 lei rest de plată).

Pe perioada 25.10._12 (5 zile lucrătoare), venitul de­bi­to­ru­lui a fost în sumă de 112,39 lei (517 lei: 23 zile lucrătoare = 22,47 lei/zi x 5 zile lu­crătoare = 112,39 lei), iar 1/3 din venitul debitorului pe perioada 25.10._12 este în sumă de 37,46 lei (112,39 lei x 1/3 = 37,46 lei).

Au fost depuse documente justificative: statele de plată pe perioada sep­tem­brie-decembrie 2012 din care rezultă venitul debitorului pe lunile sep­tem­brie și octombrie și faptul că din luna noiembrie 2012 raportul de muncă al de­bi­torului cu contestatoarea a încetat.

Contestația la executare vizează anularea somației de executare emisă de către B. C. A. la 10.07.2013 în dosar de executare nr. 33/ 2012 - 233/_, având următorul conținut: „având în vedere sentința ci­vi­lă nr. 780/2012, pronunțată de Judecătoria Dragomirești – titlu executoriu, prin care, în urma validării, ați fost obligați să plătiți 1/3 din salariul datorat debi­to­ru­lui B. L., …, pentru activitatea prestată până la data de 01.11.2012, pâ­nă la concurența sumei de 5.387,68 lei, reprezentând pretenții…”.

Întrucât dispozițiile sentinței civile nr. 780/20.12.2012 au fost executate de bună voie la data de 25.01.2013, iar somația este făcută pentru sume pe care re­curenta nu le mai datorează debitorului B. L., somația emisă la 10. 07.2013 în dosarul de executare nr. 33/2012 – 233/_ de către B. Că­tă­lin A. este nelegală, abuzivă.

Executarea silită în continuare a terțului poprit, pentru sume ce exced validării, este făcută cu depășirea limitelor și prevederilor art. 460 alin. 4 Cod procedură civilă.

Prin somația emisă la 10.07.2013 în dosar de executare nr. 33/2012 –_ de către B. C. A. executarea silită împotriva so­ci­e­tății se face peste „limita sumei determinate expres în hotărârea de validare” - sentința civilă nr. 780/20.12.2012, cu încălcarea dispozițiilor art. 460 alin. 4 Cod procedură civilă.

Din dispozitivul sentinței civile nr. 1130/27.11.2013 rezultă că jude­că­to­ria a mai validat o dată poprirea venitului debitorului B. L., la nivelul su­mei de 112,39 lei, care reprezintă întreg venitul net al acestuia pe perioada va­lidată corect prin sentința civilă nr. 780/20.12.2012, cu încălcarea dispozițiilor art. 409 alin. 1 Cod procedură civilă, care limitează urmărirea veniturilor din salarii până la 1/3 din venitul lunar net.

Sentința civilă nr. 780/20.12.2012 este irevocabilă.

Or, 1/3 din venitul debitorului pe perioada 25.10._12 este în sumă de 37,46 lei și nu de 112,39 lei, (112,39 lei venit lunar net pe perioada validată x 1/3 = 37,46 lei). Această sumă a fost achitată la 25.01.2013.

Instanța de fond a fost investită și trebuia să constate suma validată prin sen­tința civilă nr. 780/2012, să constate că suma validată a fost achitată la 25. 01.2013, să anuleze în tot somația emisă la 10.07.2013 pe motiv că suma vali­da­tă prin sentința civilă nr. 780/20.12.2012 a fost achitată la 25.01.2013.

Instanța de fond nu a fost investită și nu trebuia să valideze încă o dată poprirea. Trecând peste aceasta, instanța a validat poprirea pe întregul venit al in­timatului B. L. realizat pe perioada 25.10._12, cu în­căl­carea dispozițiilor art. 409 alin. 1 Cod procedură civilă, care limitează ur­mă­rirea veniturilor din salarii până la 1/3 din venitul lunar net.

În conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, re­cu­renta solicită soluționarea cauzei și în lipsă.

În drept, art. 312, art. 304 pct. 9, art. 3041, art. 460 alin. 4, art. 409 alin. 1 Cod procedură civilă.

Contestatoarea . în termenul pre­vă­­zut de art. 281 indice 3 Cod procedură civilă 1865 coroborat cu art. 301 Cod pro­­cedură civilă 1865, recurs și împotriva încheierii civile pronunțată de către Ju­­decătoria Dragomirești în dosarul nr._ la data de 29.01. 2014, so­­licitând admiterea recursului și modificarea în tot a încheierii civile nr. 29.01. 2014, în sensul pronunțării și asupra cererii de restituire a taxei judiciare de tim­bru în sumă de 375 lei, în caz de admitere a contestației, iar hotărârea va ră­mâ­ne irevocabilă.

Prin motivarea recursului, recurenta-contestatoare a arătat urmă­toa­re­le: Prin contestația la executare ce face obiectul dosarului nr._ / 2013 recurenta a solicitat judecătoriei să dispună restituirea taxei judiciare de tim­bru în caz de admitere a contestației, iar hotărârea va rămâne irevocabilă.

Prin sentința civilă nr. 1130/27.11.2013 Judecătoria Dragomirești a o­mis a reține cererea de restituire a taxei și a se pronunța asupra acesteia.

În termen procedural recurenta a formulat cerere de completare a sen­tin­ței civile nr. 1130/27.11.2013, pronunțată în dosarul nr._, prin intermediul căreia a solicitat judecătoriei să se pronunțe și asupra cererii de restituire a taxei judiciare de timbru în caz de admitere a contestației, iar ho­tă­rârea va rămâne irevocabilă.

Prin încheierea civilă din 29.01.2014 s-a admis cererea de completare și s-a dispus completarea dispozitivului sentinței civile nr. 1130/27.11.2013, în sen­sul că s-a dispus restituirea în favoarea contestatoarei a taxei judiciare de tim­bru în sumă de 38 lei, achitată prin chitanța din data de 25.01.2013 (f. 4) în ca­zul în care hotărârea va rămâne irevocabilă.

Încheierea civilă din 29.01.2014 este greșită.

Suma de 38 lei achitată prin chitanța din data de 25.01.2013 reprezintă 1/3 din veniturile cuvenite debitorului B. L. pentru activitatea prestată în perioada 25.10.2012 - data popririi și până la 01.11.2012 și nu taxă judiciară de timbru.

La fila 6 din dosar se află fișa de calcul a taxei de timbru în valoare de 374,384 lei, contestatoarea fiind citată cu mențiunea de a achita suma de 374,384 lei (fila 12). Contestatoarea a achitat cu titlu de taxă de timbru suma de 20 lei și suma de 375 lei. Suma corectă ce reprezintă taxa judiciară de timbru este de 374,384 lei și nu 38 lei.

Taxa judiciară de timbru în sumă de 375 lei a fost achitată de către ad­mi­nistratorul contestatoarei cu chitanța nr. 1776/06.11.2013.

Nepronunțarea instanței asupra unui capăt de cerere principal sau ac­ce­so­riu se remediază pe calea cererii de completare, reglementată de art. 2812 Cod procedură civilă.

În conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, se solicită soluționarea cauzei și în lipsă.

În drept, art. 312, art. 304 pct. 9, art. 3041, art. 2812 Cod procedură civilă.

Împotriva sentinței civile nr. 1130/27.11.2013 a Judecătoriei Dra­go­mi­rești, în termenul prevăzut de art. 301 Cod procedură civilă 1865, a formulat re­curs și recurenta intimată P. O. nr. 1 S., solicitând admiterea re­­cursului, modificarea sentinței în sensul respingerii contestației la executare, cu 600 lei cheltuieli de judecată la fond și în recurs.

În motivele de recurs, recurenta-intimată P. O. nr. 1 S. a reținut următoarele: Instanța fondului a admis contestația la executare cu motivarea că „e­xe­cu­torul a cerut contestatoarei, în calitate de terț poprit să asigure întreaga sumă da­torată de debitor, deși acesta - pe de o parte - nu mai are calitatea de angajat al societății, iar pe de altă parte - perioada lucrată și pentru care se face reți­ne­rea este foarte mică, față de mențiunea făcută în somație (pag. 3 alin. 11 din sen­tință).

Somația contestată, din 10.07.2013, depusă de executorul judecătoresc și pe care recurenta o depune în copie glăsuiește: „… să plătiți 1/3 parte din sa­la­riul datorat debitorului B. L., domiciliat în ., ju­dețul Maramureș, CNP_, pentru activitatea prestată până la data de 01.11.2012, până la concurența sumei de 5.387,68 lei…”. Recurenta in­vocă și faptul că soțul judecătorului de la fond este văr primar cu debitorul.

În consecință, în opinia recurentei executorul judecătoresc a respectat cu sfințenie sentința ci­vilă nr. 780/2012, nu a încălcat nicio dispoziție legală, nu a cauzat absolut nicio vătămare, doar în imaginația instanței și în opinia recurentei soluția este nelegală și „nedreaptă pâ­nă la cer”.

În drept, se invocă dispozițiile art. 244 și următoarele Cod procedură ci­vi­lă.

În probațiune, actele existente la dosar.

S-a solicitat judecarea și în lipsă de la dezbateri.

Analizând sentința civilă nr. 1130/27.11.2013 a Judecătoriei Drago­mi­rești, precum și încheierea din 29.01.2014, pe baza motivelor de recurs for­mu­la­te de către recurenta-contestatoare și de către recurenta-intimată, precum și în con­formitate cu dispozițiile art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, tribunalul re­ține următoarele:

În ceea ce privește recursul declarat de către recurenta-contestatoare . civile nr. 1130/27.11.2013 a Ju­de­cătoriei Dragomirești acest recurs este fondat, pentru considerentele ce suc­ced:

Întrucât dispozițiile sentinței civile nr. 780/20.12.2012 au fost executate de bună voie la data de 25.01.2013, iar somația este făcută pentru sume pe care re­curenta nu le mai datorează debitorului B. L., somația emisă la 10. 07.2013 în dosarul de executare nr. 33/2012 – 233/_ de către B. Că­tă­lin A. este nelegală.

Executarea silită în continuare a terțului poprit, pentru sume ce exced validării, este făcută cu depășirea limitelor și prevederilor art. 460 alin. 4 Cod procedură civilă.

Prin somația emisă la 10.07.2013 în dosar de executare nr. 33/2012 –_ de către B. C. A. executarea silită împotriva so­ci­e­tății se face peste „limita sumei determinate expres în hotărârea de validare” - sentința civilă nr. 780/20.12.2012, cu încălcarea dispozițiilor art. 460 alin. 4 Cod procedură civilă.

Din dispozitivul sentinței civile nr. 1130/27.11.2013 rezultă că jude­că­to­ria a mai validat o dată poprirea venitului debitorului B. L., la nivelul su­mei de 112,39 lei, care reprezintă întreg venitul net al acestuia pe perioada va­lidată corect prin sentința civilă nr. 780/20.12.2012, cu încălcarea dispozițiilor art. 409 alin. 1 Cod procedură civilă, care limitează urmărirea veniturilor din salarii până la 1/3 din venitul lunar net.

Așa fiind, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă 1865, tribunalul va admite recursul exercitat de către contestatoare împotriva sentinței civile nr. 1130/27.11.2013, pe care o va modifica în parte, în sensul că va dispune a­nu­la­rea somației emise la data de 10.07.2013. Vor fi menținute restul dispozițiilor sen­tinței, care nu contravin prezentei decizii.

În ceea ce privește recursul declarat de contestatoare împotriva în­che­ie­rii civile din 29.01.2014 a Judecătoriei Dragomirești, acesta este nefondat și ur­mea­ză a fi respins, pentru următoarele considerente: Taxa judiciară de timbru datorată în fața primei instanțe de către contestatoare a fost în cuantum de 374,384 lei – fila 6 din dosarul de fond, stabilită conform art. 10 alin. 2 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

În dosarul Judecătoriei Dragomirești, contestatoarea a depus chitanța nr. 1398 atestând achitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei – fila 79 din dosarul Judecătoriei Dragomirești, așa cum menționează de altfel la fila 78 din dosar aceeași contestatoare.

Prin urmare, având în vedere că taxa judiciară de timbru achitată în do­sa­rul primei instanțe este de 20 lei – fila 79 - prima instanță a dispus în mod e­ro­nat restituirea pentru suma de 38 lei, menționată în recipisa de depunere nu­merar aflată la fila 4, având în vedere principiul non reformatio in pejus, re­cur­sul declarat de contestatoare împotriva încheierii din 29.01.2014 va fi respins în baza art. 316, 298, 296 teza finală pentru neagravarea situației în propria cale de atac.

Recurenta-contestatoare nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 374,384 lei, la dosarul primei instanțe neexistând decât chi­tanța pentru suma de 20 lei de la fila 79. Contestatoarea nici nu afirmă în fața instanței de fond că ar fi achitat o taxă judiciară de timbru mai mare, ci doar taxa judiciară de timbru de 20 lei - fila 78.

În dosarul de recurs, recurenta a depus fotocopia unei chitanțe nr. 1776/ 06.11.2013 pentru suma de 375 lei reprezentând „taxă judiciară de timbru”, dar nu a dovedit cu această copie xerox veridicitatea afirmațiilor potrivit cărora ar fi achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 374,384 lei în dosarul respectiv pentru dosarul nr._ .

Copia xerox depusă la dosarul de recurs la fila 15 nu reprezintă un mijloc de probă concludent în susținerea afirmațiilor din recurs, nu se indică numărul de dosar pentru care a fost achitată suma de 375 lei cu titlu de taxă de timbru, nu se depune chitanța în original la dosar.

Chitanța în copie xerox de la fila 15 menționează data de 06.11.2013. Or, în fața primei instanțe, la fila 78, contestatoarea afirmă în scris că a achitat taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei și depune chitanța de la fila 79, care poartă nr. 1398, . din 10.09.2013. Ulterior, în dosar nu mai apare nicio mențiune despre vreo eventuală punere în discuție a tim­bra­ju­lui și nu se mai află depusă nicio chitanță privind taxa judiciară de timbru.

Așa fiind, recursul declarat împotriva încheierii din 29.01.2014 a J.­că­toriei Dragomirești va fi respins, recurenta nedovedind că ar fi achitat pentru do­sarul nr._, taxa judiciară de timbru pe care o solicită a fi res­ti­tu­i­tă în recurs.

De asemenea, având în vedere că pentru fondul cauzei taxa judiciară de tim­bru datorată de contestatoare era de 374,384 lei iar contestatoarea a făcut do­vada achitării doar a sumei de 20 lei cu titlu de taxă judiciară de timbru la fon­dul cauzei - fila 79 - în baza art. 39 din OUG nr. 80/2013 privind taxa ju­di­ci­a­ră de timbru, care arată că, în situația în care instanța investită cu soluți­o­na­rea unei căi de atac ordinare sau extraordinare constată că în fazele procesuale an­­terioare taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, va dis­pune obligarea părții la plata taxelor judiciare de timbru aferente, dispozitivul ho­tărârii constituind titlu executoriu, se va proceda la darea în debit a con­tes­ta­to­rului cu suma de 354,38 lei reprezentând taxă judiciară de timbru datorată și ne­achitată la fondul cauzei.

În ceea ce privește recursul declarat de recurenta-intimată P. O. nr. 1 S., acesta este nefondat pentru considerentele ce succed:

Analizând cererea de recurs formulată de recurenta P. O. nr. 1 S., se constată faptul că aceasta conține critici vizând modalitatea de redactare a considerentelor sentinței atacate și critici la adresa judecătorului.

În ceea ce privește contestația la executare, aceasta se impunea a fi admisă, pentru considerentele arătate în cele ce preced.

Criticile vizând presupusa relație de afinitate a judecătorului cu debitorul nu au fost dovedite, recurenta nu a depus la dosar și nu a propus administrarea vreunui mijloc de probă în dovedirea acestor afirmații din cererea de recurs. În fața primei instanțe nu s-a formulat nicio cerere de recuzare privind judecătorul care a pronunțat sentința atacată.

Raportat la considerentele mai sus expuse, în baza art. 312 alin. 1 Cod pro­cedură civilă 1865, tribunalul va admite recursul declarat de către re­cu­ren­ta-contestatoare . SRL împotriva sentinței civile nr. 1130/ 27.11.2013, pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr._ / 2013, pe care o va modifica în parte, în sensul că va admite contestația la exe­cu­tare formulată de contestatoarea . SRL în contradictoriu cu intimații P. O. R. nr. 1 S. și B. L. și va dispu­ne anularea somației de executare emisă la data de 10.07.2013 către contes­ta­toa­re în dosarul execuțional nr. 33/2012-_ ; vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței care nu contravin prezentei decizii; se va respinge re­cur­sul declarat de către recurenta . SRL împotriva încheierii civile din 29.01.2014; se va respinge recursul declarat de către recurenta-in­ti­mată P. O. R. nr. 1 S. împotriva sentinței civile nr. 1130/ 27.11.2013, pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr._ / 2013, fără cheltuieli de judecată în recurs.

Se va dispune darea în debit a contestatoarei . SRL cu suma de 354,38 lei reprezentând taxă judiciară de timbru datorată și ne­a­chi­ta­tă la fondul cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de către recurenta-contestatoare . SRL, cu sediul procesual ales la cabinet de avocat H. I. din Baia M., ., jud. Maramureș împotriva sentinței civile nr. 1130/27.11.2013, pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr. 892/ 224/2013, pe care o modifică în parte, în sensul că:

Admite contestația la executare formulată de contestatoarea . SRL în contradictoriu cu intimații: P. O. R. nr. 1 S. și B. L. domiciliat în S. nr. 687, jud. Maramureș și dispune anularea somației de executare emisă la data de 10.07.2013 către contestatoare în dosarul execuțional nr. 33/2012-_ .

Menține restul dispozițiilor sentinței care nu contravin prezentei decizii.

Respinge recursul declarat de către recurenta . SRL împotriva încheierii civile din 29.01.2014.

Respinge recursul declarat de către recurenta-intimată P. Orto­do­xă R. nr. 1 S. cu sediul în comuna S., ., jud. Ma­ramureș, împotriva sentinței civile nr. 1130/27.11.2013, pronunțate de către Ju­decătoria Dragomirești în dosarul nr._ .

Fără cheltuieli de judecată în recurs.

Dă în debit pe contestatoarea . SRL cu suma de 354,38 lei reprezentând taxă judiciară de timbru datorată și neachitată la fon­dul cauzei.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 14.05.2014.

PREȘEDINTEJUDECĂTORIGREFIER

Ț. DanielaWaltner DanielaStamate-T. AlinaHurezeanu M.

Red.Ț.D/02.06.2014

Tehnred. M.H./2 ex./04.06.2014

Judecător la fond: L. B.

← Acţiune în constatare. Decizia nr. 214/2014. Tribunalul MARAMUREŞ  Pretenţii. Decizia nr. 190/2014. Tribunalul MARAMUREŞ →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Completare/lămurire dispozitiv. Decizia nr. 250/2014. Tribunalul MARAMUREŞ