Fond funciar. Decizia nr. 289/2014. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 289/2014 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 28-05-2014 în dosarul nr. 289/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ cod operator 4204
DECIZIA CIVILĂ NR. 289/R
Ședința publică din data de 28 mai 2014
Instanța constituită din:
Președinte: P. G. G.
Judecător: Ț. D.
Judecător: P. M. B.
Grefier: O. V.
Pe rol este soluționarea recursului civil declarat de recurentul P. T. cu domiciliul procesual ales în Cluj N. Calea Dorobanților nr. 25 . împotriva sentinței civile nr. 1000 pronunțate la data de 8 aprilie 2014 de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică la prima strigare se constată lipsa recurentului P. T. și a intimatelor C. locală Săpânța de aplicare a legii fondului funciar și C. județeană Maramureș de aplicare a legii fondului funciar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că s-au depus la dosar, prin serviciul registratură, la data de 09.01.2014 întâmpinare din partea intimatei C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Maramureș; la data de 16.05.2014 note scrise din partea recurentului P. T. prin care solicită judecarea în lipsă.
Instanța lasă cauza la a doua strigare având în vedere lipsa părților.
La apelul nominal făcut la a doua strigare se constată lipsa recurentului P. T. și a intimatelor C. locală Săpânța de aplicare a legii fondului funciar și C. județeană Maramureș de aplicare a legii fondului funciar.
Având în vedere că se solicită judecarea în lipsă, instanța față de actele și lucrările dosarului reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil declarat de P. T. constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1000 pronunțată la data de 8 aprilie 2013 de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._ a fost admisă excepția tardivității și a fost respinsă acțiunea formulată de petentul P. T., în contradictoriu cu intimata C. locală Săpânța pentru stabilirea dreptului de proprietate privată și C. Județeană Maramureș pentru stabilirea dreptului de proprietate privată.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a fost depusă la data de 14 decembrie 2010 și înregistrată sub nr. 4009la C. locală pentru reconstituirea dreptului asupra terenurilor. Potrivit L. 247/2005, termenul până la care se puteau depune cereri a fost 30 noiembrie 2005. Cererea petentului fiind depusă și înregistrată la comisia locală la data de 14 decembrie 2010, este depusă în afara termenului prevăzut de lege. Dispozițiile legale prevăd o procedură prealabilă care nu a fost respectată și îndeplinită de către petent.
Din acest punct de vedere s-a invocat excepția tardivității introducerii cererii, excepție care a fost admisă în condițiile în care cererea a fost depusă peste termenul prevăzut de lege.
Instanța a mai reținut că actele depuse la dosar vizează alte reconstituiri, pentru care s-au eliberat titluri de proprietate sens în care s-a apreciat că acestea nu pot fi analizate, prioritate având verificarea existentei cererii și introducerea ei în termen.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs P. T. acesta solicitând admiterea recursului casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivarea recursului s-a arătat că din actele de la dosarul cauzei rezultă că cererea a fost formulată în termenul legal prevăzut de legea 18/1991, cererea nu este tardivă, excepția nefiind fondată.
S-a mai susținut că în temeiul aceleiași cereri de reconstituire, recurentului i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru alte suprafețe de teren.
În drept au fost invocate prevederile legii 18/1991, respectiv art. 3041 C.proc.civ..
La data de 30 septembrie 2013 la dosarul cauzei a fost depus un nou memoriu de recurs, în cuprinsul căruia s-a arătat că prin sentința civilă atacată instanța a ignorat procesul-verbal depunere în posesie, titlul de proprietate, contractul de vânzare-cumpărare din anul 1946, cererea de retrocedare a suprafeței de 18,70 hectare teren formulată la legea 18/1991.
De asemenea s-a arătat că la dosarul cauzei au fost depuse înscrisuri care nu au legătură cu prezenta cauză.
La data de 16 mai 2014, recurentul pop T. a depus la dosarul cauzei concluzii scrise.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs, instanța reține următoarele:
În cuprinsul cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul P. T., prin avocat, acesta a chemat în judecată C. locală de aplicare a legii fondului funciar Săpânța și C. Județeană de aplicare a legii fondului funciar Maramureș solicitând instanței de judecată obligarea pârâtelor Comisii să emită titlul de proprietate pentru suprafața de 0,15 hectare de teren situate în intravilanul localității Săpânța, urmând ca reclamantul să fie pus în posesie.
În motivarea cererii s-a arătat că la data de 14 decembrie 2010 reclamantul a depus o cerere având numărul de înregistrare 4009 adresată Comisiei locale de aplicare a legii fondului funciar prin care s-a solicitat ca reclamantul să fie pus în posesie. Din actele de proprietate încheiate în anul 1946 de bunicul și tatăl reclamantului s-a arătat că rezultă că acesta este proprietar asupra unei suprafețe de teren de 0,57 hectare teren, însă în realitate suprafața ce poate fi identificată în teren este de doar 0,42, motiv pentru care s-a solicitat să fie pus în posesie pentru suprafața de 0,15 hectare.
Având în vedere petitul cererii de chemare în judecată, precum și motivele cererii se constată că reclamantul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate. Cererea la care face referire reclamantul-recurent, înregistrată sub nr. 4009/14.12.2010 a fost depusă la fila 57 din dosarul Judecătoriei.
Analizând această cerere se constată că reclamantul a arătat „rog instituțiile abilitate ale statului să ne restituie întreaga suprafață care este scrisă în contractul de vânzare-cumpărare”, arătând că doar suprafața de teren de 0,40 hectare de teren a fost reconstituită anterior. Solicitarea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru întreaga suprafață de 0,57 hectare a fost formulată și în cuprinsul cererii din data de 8 decembrie 2010 înregistrată sub nr. 3948.
Obiectul cererii îl constituie astfel cum arată recurentul-reclamant în cererea formulată de avocat, reconstituirea dreptului de proprietate urmare a cererii formulate în 14 decembrie 2010 sub nr. 4009. În prezenta cauză nu au fost analizate alte cereri formulate de reclamant anterior, cererea de chemare în judecată vizând doar solicitarea depus în data de 14 decembrie 2010.
Potrivit art. III din Titlul VI privind modificarea și completarea L. nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor L. fondului funciar nr. 18/1991 și ale L. nr. 169/1997, din cuprinsul legii 247/2005, „Persoanele fizice și persoanele juridice pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferențele de suprafață ce pot fi restituite conform prezentei legi, până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv.”
Depunerea unei cereri la data de 14 decembrie 2010 încalcă prevederile arătate anterior, fiind formulată cu depășirea termenului prevăzut de lege.
Din cuprinsul susținerilor recurentului P. T. cuprinse în memoriul de recurs nu rezultă că cererea înregistrată sub nr. 4009 la data de 14.12.2010 ar fi fost formulată în termenul arătat anterior.
Astfel simpla susținere din memoriul de recurs potrivit căreia s-a respectat termenul de depunere a cererii este contrazisă chiar de susținerile din cererea de chemare în judecată din cuprinsul căreia rezultă că cererea a fost depusă la C. Locală la data de 14 decembrie 2010.
Reținând considerentele mai sus arătate, instanța consideră recursul declarat nefondat astfel că în temeiul art. 312 raportat la prevederile art. 304, cu aplicarea prevederilor art. 3041 C.proc.civ., acesta va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE L.
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de P. T. cu domiciliul procesual ales în Cluj N. Calea Dorobanților nr. 25 . împotriva sentinței civile nr. 1000 pronunțate la data de 8 aprilie 2014 de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28 mai 2014.
Președinte Judecători Grefier
P. G. G., Ț. D., P. M. B. O. V.
(concediu de odihnă, semnează (concediu odihnă, semnează
Președintele Tribunalului Maramureș) grefier șef secție)
Red./dact. M.B.P./10.07.2014
2ex.
Judecător la fond: M. L. A.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 435/2014. Tribunalul MARAMUREŞ | Obligaţie de a face. Decizia nr. 286/2014. Tribunalul MARAMUREŞ → |
|---|
