Fond funciar. Decizia nr. 466/2015. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 466/2015 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 28-10-2015 în dosarul nr. 466/2015
cod operator 4204
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIE CIVILĂ Nr. 466/A
Ședința publică din 28 Octombrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. T.
Judecător M. B. P.
Grefier A. S.
Pe rol este soluționarea apelului declarat de apelanta L. T. cu domiciliul în Vadu Izei nr. 473, jud. Maramureș împotriva sentinței civile nr. 246/10.02.2015 pronunțată de Judecătoria S. Marmației în dosarul nr._ având ca obiect fond funciar.
Se constată că dezbaterea apelului a avut loc în ședința publică din data de 14.10.2015, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera în temeiul art. 396 Cod procedură civilă a amânat pronunțarea pentru data de 28.10.2015 când a pronunțat prezenta decizie.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr. 246/10.02.2015 pronunțată de Judecătoria S. Marmației în dosarul nr._ s-a respins excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes a reclamantului.
S-a admis acțiunea înaintată de reclamantul U. V. în contradictoriu cu pârâții C. locală S. Marmației pentru aplicarea legii fondului funciar, C. județeană Maramureș pentru aplicarea legii fondului funciar, L. T. și A. V. și în consecință s-a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. 1974/15/12.03.2008 emis pe seama numitului A. I., în ceea ce privește terenul din locul numit Tiurtiuliș.
A fost obligată pârâta L. T. să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 1.500 lei.
P. a hotărî astfel, prima instanță a reținut că: prin acțiunea înregistrată sub dosar nr._ din 8 iulie 2014, reclamantul U. V., în contradictoriu cu C. L. de Aplicare a Legii Fondului Funciar S.-Marmației, C. Județeană Maramureș de Aplicare a Legilor Fondului Funciar și de Stabilire a D. de Proprietate Asupra Terenurilor, Lăschian T., A. M. și A. V. a solicitat să se constate nulitatea parțială a titlului de proprietate nr. 1974/15 din 12.03.2008, emis pe seama numitului A. I., antecesorul decedat al pârâților, cu privire la suprafețele de teren denumite "Turtiulis", în suprafață de 3436 mp, teren care anterior purta denumirea de "Coasta lui S.". Cu cheltuieli de judecată.
In fapt, titlul de proprietate emis pe seama defunctului, tată al pârâților, A. I., este greșit, deoarece cuprinde și parcele de teren pentru care nu sunt îndeplinite condițiile reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea titularului.
Astfel, A. I., are ca antecesor pe tatăl acestuia, A. G., acesta din urma fiind îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate.
A. G. a avut 7 copii, iar terenul acestuia a fost împărțit copiilor acestuia.
Așadar, în mod incorect Titlul de proprietate atacat a fost emis numai pe seama unuia dintre succesori, A. I. și cuprinde întreaga suprafață de teren care a aparținut antecesorului tuturor fraților, A. G., adică 7 parcele.
Dintre cele șapte parcele împărțite celor șapte frați, reclamantul a cumpărat, înainte de emiterea titlului de proprietate, două și anume: . de A. M. (care a înzestrat-o pe fiica sa și pe ginere, M. I., cu . acesta i-a vândut-o reclamantului (înscris datat 17.08.1993); . de Lucineț V. (care a transmis-o în proprietate fiicei acestuia, Teleptean I. căs. cu Teleptean V. și aceasta i-a vândut-o reclamantului (înscris datat 17.02. 1992).
Ca atare, Titlul de Proprietate atacat este emis corect numai pentru o . și anume aceea care a revenit titularului A. I..
Pe de altă parte, reclamantul are calitatea de pârât în dosar nr._, unde reclamanta L. T., pârâtă în prezenta cauză, a formulat cerere în revendicare împotriva reclamantului, pentru terenurile pe care le deține și care apar în titlul de proprietate .
In drept, invocă dispozițiile art. 46, 116 Legea fondului funciar, precum și art. 194 Noul cod procedură civilă.
Pârâta C. Locala de Aplicare a Legii Fondului Funciar S.-Marmației a depus întâmpinare la data de 8 august 2014 prin care arată că susținerile reclamantului se bazează pe faptul că antecesorul, respectiv tatăl titularului dreptului de proprietate, A. G., era îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate.
In fapt, A. I. (decedat) cu ultimul domiciliu în municipiul S. Marmației, ., județul Maramureș, a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991, prin cererea nr. 4800 din 11.03.1991, pentru suprafața de 4,40 ha, teren înscris în registrul agricol la data colectivizării pe seama acestuia, atestând acest drept prin adeverința nr. 4256/1996. Petentul, A. I., a fost validat pe Anexa 2A, poziția 353 cu suprafața de 4,02ha. teren agricol, aplicându-i-se procentul de reducere conform prevederilor art. 14 alin. (3) din lege.
Din interpretarea prevederilor art. 8 coroborat cu prevederile art. 11 din Legea nr. 18/1991, republicată cu modificările și completările ulterioare rezultă că pot beneficia de prevederile Legii nr. 18/1991 membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta. Suprafața adusă în cooperativa agricolă de producție este cea care rezultă din: acte de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, etc.
Raportat la aspecte evidențiate mai sus, s-a apreciat ca neîntemeiată susținerea reclamantului, că nu sunt îndeplinite condițiile reconstituirii dreptului de proprietate, din moment ce registrul agricol din anii 1959 - 1962 evidențiază situația materială a titularului titlului de proprietate, A. I., în perioada premergătoare înscrierii în cooperativa agricolă de producție, sens în care s-a opus admiterii acțiunii.
In susținerea celor menționate mai sus, s-a anexat cererea privind reconstituirea dreptului de proprietate și adeverința nr. 4256/1996.
In drept, s-au invocat prevederile art. 205 din Codul de procedură civilă, Legea nr. 18/1991, republicată, modificată și completată, privind fondul funciar.
C. Județeană Maramureș de Aplicare a Legilor Fondului Funciar prin întâmpinare precizează că potrivit art. 8 alin (3) din Legea nr. 18/1991, modificată și republicată, reconstituirea dreptului de proprietate se face la cerere sub sancțiunea decăderii din termen, iar ulterior, conform art. 27 din același lege mai sus incidență și raportat la dispozițiile art. 5 lit. i din HG 890/2005, emiterea titlului de proprietate este condiționată de existența în prealabil a unei hotărâri de validare a dreptului de proprietate a comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Maramureș, precum și de punerea în posesie, respectiv întocmirea procesului verbal de punere în posesie de către comisia locală de fond funciar de la locul situării terenurilor.
In ceea ce privește modificarea/anularea titlurilor de proprietate de către C. județeană prin OCPI - Maramureș, în sensul excluderii suprafețelor înscrise, arată că în conformitate cu art. 36 alin. (1) din HG. nr. 890/2005, această operațiune se face pe baza documentațiilor înaintate de comisiile locale (care cuprind: anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie semnate de către titular și schițele terenurilor), după adoptarea unei hotărâri de validare sau rămânerea definitivă a unei sentințe judecătorești.
Mai mult, conform art. 27 alin. (1) din Legea nr. 18/1991 republicată cu modificările și completările ulterioare, „punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptățiți nu pot avea loc numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare prin măsurători topografice, fiind stabilite vecinătățile conform schiței de amplasament, și ulterior întocmirii documentelor constatatoare prealabile.
Prin urmare, actul pe care îl atacă reclamantul are la bază documentația întocmită de C. locală S. Marmației, care poartă răspunderea celor înscrise în acestea, inclusiv existența documentelor doveditoare în dosar.
In măsura în care, pe baza probelor ce se vor administra în cauză, se face dovada că suprafața de teren mai sus contestată și care figurează in titlul de proprietate nr._, a fost atribuită nelegal defunctului A. I., nu se opune admiterii cererii, solicitând, potrivit Cod procedură civilă să nu fie obligați la plata cheltuielilor de judecată.
In drept, invocă prevederile art. 205 din Codul de procedură civilă, Legea nr. 18/1991, republicată, modificată și completată, privind fondul funciar, H.G. nr. 890/2005, cu modificările și completările ulterioare.
Pârâta L. T. prin notele depuse la data de 16 septembrie 2014 arată că reclamantul nu menționează ce fel de nulitate ar considera că este incidentă în cauză, nulitate relativă ori absolută, nu menționează temeiurile juridice ale acțiunii sale, descrie în starea de fapt o situație de moștenire care nu este argumentată conform probelor invocând numai art. 194 Cod procedură civilă.
Avându-se în vedere faptul că nu s-au menționat temeiurile juridice ale acțiunii și dispozițiile care se consideră încălcate nu poate formula apărare calificată în cauză.
Nu a motivat în niciun fel (în fapt și în drept) petitele de nulitate, fără a arăta în concret dispozițiile legale.
Reclamantul a depus răspuns la întâmpinare arătând că prin titlul de proprietate nr._ emis pe seama lui A. I., s-a reconstituit dreptul de proprietate al acestuia pentru suprafața de teren de 4 ha și 0044 mp în locurile numite: TIURTIULIS-3 parcele: 1056 mp.; 2 ha si 2614 mp.; 1 ha si 2481 mp, GURDII-2 parcele: 1 ha 3256 mp și 657 mp.
Analizând cererea depusă de defunctul A. I. pentru reconstituirea dreptului de proprietate, s-a constatat că acesta a solicitat o suprafață de teren compusă din mai multe parcele,purtând denumirea: Peste Deal-29 ari;In Gurdii-7 ari arabil și 1 ha finețe; Acasa-1 ha; Pormezau finete-58 ari.
Aceste terenuri apar înscrise și în adeverința nr. 4256/1996,depusă la dosar. Titlul de proprietate emis pe seama defunctului reconstituie dreptul de proprietate al acestuia pe alte terenuri decât cele din Adeverința de proprietate și anume, pe terenul denumit TIURTULIS față de care susține nulitatea absolută a titlului de proprietate, având în vedere că acesta s-a emis în favoarea unei persoane care nu era îndreptățită să obțină dreptul de proprietate asupra acestui teren (invocând art.III al. 1 lit. a din Legea nr. 169/1997).
Intre cele două terenuri nu există identitate astfel că, Titlul de proprietate este lovit de nulitate absolută parțială raportat la suprafața de teren de 3436 mp.,denumită TIURTULIS, anterior purtând numele de COASTA LUI S..
Pârâta Lăschian T. prin întâmpinare precizează că față de motivul de nulitate invocat, menționează că reclamantul nu are capacitate procesuală activă în vederea atacării titlului de proprietate emis, chiar dacă este vorba de o nulitate absolută, acesta nu beneficiază de "interesul legitim " pentru a fi în măsură să promoveze o astfel de acțiune. Acesta ori antecesorii săi în drepturi, nu au solicitat spre reconstituire terenul în discuție și nu au un titlu de proprietate valabil pentru . nici nu au figurat în registrul agricol în perioada de referință, ori să fi intrat în CAP cu acest teren. Astfel reclamantului petent îi lipsește calitatea ceruta de lege în vederea atacării titlului de proprietate pentru . 3436 mp cu denumirea de "Turtuliș". Iar faptul ca, pe rolul instanței există un dosar cu obiect revendicare nu justifică o anume calitate a reclamantului.
Calea pe care ar trebui reclamantul sa-si reglementeze situația terenului este cu totul alta, din punct de vedere legal, acesta cumpărând terenul de la persoane care nu dețin un titlu de proprietate, ori acesta acțiune apare ca o acțiune oblică și astfel aceasta nu este admisibilă.
Terenurile reconstituie pe numele tatălui pârâtei, respectiv pe numele A. I.,au avut mai multe denumiri în perioada 1958-2014, astfel simplul fapt că la cooperativizare aceste parcele au avut altă denumire nu justifică promovarea unei acțiuni de acest gen. Antecesorul pârâtei a intrat în CAP cu suprafața de teren care de altfel a și fost validat și s-a reconstituit dreptul de proprietate pe aceste terenuri în mod legal, chiar reclamantul menționează faptul că terenul a avut și altă denumire.
Reclamantul depune la data de 10 februarie 2015 note de ședință față de întâmpinarea pârâtei invocând dispozițiile art. 208 al. 2 NCPC, prin care pârâta este decăzută din dreptul a mai propune probe și invoca excepții. Prin nedepunerea întimpinării în termenul legal de 25 zile de la comunicarea acțiunii, sancțiunea pe care a mai invocat-o ..
Cu referire la interesul legitim, arată că „interesul legitim" în cauză trebuie privit din perspectiva faptului că nulitatea invocată este o nulitate absolută instituită de legiuitor cu scopul de a ocroti un interes public, general, interes care, în speță, este acela de a înlătura din sfera juridică a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate emise în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri.
Evident că persoana care solicită constatarea nulității absolute trebuie să justifice și un interes personal și direct, legitim, născut și actual,ceea ce justific in prezenta cauza.
In acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, în considerentele Deciziei nr. 15 din 17 octombrie 2011, care pot fi reținute și în cauză, mutandis mutatis,a arătat că „stabilind că nulitatea actelor la care se referă alin. (1) poate fi invocată "și de alte persoane care justifică un interes legitim", art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, nu face altceva decât să transpună, într-un caz particular, acela al actelor emise cu încălcarea prevederilor legii fondului funciar, regula de drept comun potrivit căreia nulitatea absolută poate fi invocată de oricine are interes, respectiv fie de părțile actului juridic și avânzii-cauză ai părților, fie de terți, care se pretind prejudiciați prin actul atacat, fie de organele expres prevăzute de lege. Pe planul dreptului procesual, regula enunțată justifică legitimare procesuală activă în acțiunile în constatarea nulității absolute întemeiate pe dispozițiile art. III din Legea nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, în privința oricărei persoane care justifică un interes legitim, indiferent dacă aceasta a fost sau nu parte în procedura legii speciale a fondului funciar în care au fost emise actele atacate."
D. urmare, calitatea de proprietar extratabular al terenului justifică în mod cert calitatea sa procesual activă în cauză.
Cu referire la actele depuse de către C. de aplicarea a legilor fondului funciar, niciun document nu atestă legitimitatea emiterii titlului de proprietate atacat.
Adeverința nr. 4526/1996 cuprinde terenuri cu care a fost înscris în Registrul Agricol A. I., altele decât cel care face obiectul titlului de proprietate și anume: peste pod, In Gurgii și Pormezau, deci nu și Turtiulis.
Cererea formulată de A. I. nu se referă la terenul din cauză și nu s-a făcut dovada că ar fi purtat alt nume.
Hotărârea 7633/1995, Referatul nr. 6762/1995, Contestația, Extrasul CF, precum și Actul de dare în plată nu se referă la terenul în litigiu, ci la un altul în natură curți și construcții.
Din actele de la dosar instanța de fond a reținut următoarele: prin titlul de proprietate 1974/15 din 12.03.2008, emis pe seama numitului A. I., s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 4,0044 ha printre care și_ mp în locul numit Tiurtiuliș.
Titlul de proprietate a fost eliberat în baza actelor depuse la comisie și care sunt depuse la dosar de către C. L. de Aplicare a Legii Fondului Funciar S.-Marmației.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active, instanța a reținut că aceasta presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat; în speță este evident că această calitate procesuală activă aparține celui ce se poate prevala de un interes.
Reclamantul a invocat faptul că folosește o parte din terenul pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate lui A. I. reclamantul cumpărându-l de la M. I., ginerele lui A. M. care a fost frate cu A. I., iar o parcelă cumpărată de la Teleptean I. căs. cu Teleptean V. fiica lui Lucineț V..
P. faptul că folosește acel teren, reclamantul a fost acționat în judecată de pârâtă în dosar nr._ al Judecătoriei S. Marmației având ca obiect revendicare și unde are calitatea de pârât, astfel că dacă în acel dosar are calitate procesuală pasivă, în prezenta cauză are, corelativ, calitate procesuală activă, această calitate procesuală activă aparținând celui ce se poate prevala de un interes, or în speță interesul este dat de faptul că reclamantul folosește o parte din terenul cuprins în titlul de proprietate atacat.
Cu privire la lipsa de interes invocată, instanța a reținut că aceasta printre condițiile ce se cer întrunite cumulativ pentru a fi parte în proces – alături de calitate procesuală, capacitate procesuală și afirmarea unui drept pentru a realizarea căruia calea justiției este obligatorie – se numără interesul, în sensul de folos practic urmărit de cel care inițiază acțiunea civilă. Interesul trebuie să îndeplinească mai multe cerințe: să fie legitim, juridic; să fie născut și actual; să fie personal și direct.
În speță se invocă o nulitate absolută care poate fi invocată de orice persoană interesată, iar „interesul legitim" în cauză trebuie privit din perspectiva faptului că nulitatea a fost instituită de legiuitor cu scopul de a ocroti un interes public, general, interes care, în speță, este acela de a înlătura din sfera juridică a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate emise în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri.
Într-un sens mai restrâns, interesul în speță este dat de aceleași rațiuni care justifică și calitatea procesuală activă a reclamantului, respectiv faptul că se află în folosința terenului care a făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pentru A. I..
Constatând potrivit considerentelor de mai sus, că reclamantul are calitate procesuală activă, acesta are totodată și interes în a formula prezenta acțiune, astfel că instanța apreciază excepțiile invocate ca neîntemeiate și în consecință le va respinge.
Astfel, cu privire la cererea lui A. I., aceasta a fost formulată în numele său pentru terenurile Peste Deal, În Gurdii, Acasă și Pormezău, cererea înregistrată la data de 11 martie 1991 fiind o cerere de constituire a dreptului de proprietate .
Din referatul depus de pârâta C. L. de Aplicare a Legii Fondului Funciar S.-Marmației și din contestația lui A. I. a reieșit cu certitudine că s-a solicitat constituirea dreptului de proprietate, invocând faptul că a fost membru cooperator și i s-a atribuit lot de casă. În susținere a depus act de dare în plată care susține cele invocate și anume faptul că s-a solicitat constituirea dreptului de proprietate pentru suprafața atribuită ca lot în vederea construirii casei.
Titlul de proprietate atacat reconstituie dreptul de proprietate al lui A. I., însă, în afară de înscrisuri care justifică o eventuală constituire a dreptului de proprietate, nu se depune niciun înscris cu privire la îndreptățirea acestuia la reconstituirea dreptului de proprietate .
Toate înscrisurile așa cum s-a arătat mai sus, au făcut dovada calității de cooperator a lui A. I. și a faptului că a primit lot pentru construirea casei, însă nu s-a dovedit faptul că a formulat cerere de reconstituire sau dacă s-ar putea considera că cererea sa este de fapt o cerere de reconstituire, nu s-a făcut dovada că a avut teren care să fi fost preluat, suprafața acestuia și locul situării terenului.
Raportat la cele expuse mai sus, instanța a admis acțiunea reclamantului în temeiul dispozițiilor art. III din Legea 169/1997 modificată.
În temeiul dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă instanța a obligat pârâta L. T. să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 1.500 lei, reprezentând onorariu avocațial.
Împotriva sentinței civile nr. 246/10.02.2015 pronunțată de către Judecătoria S. Marmației în dosarul nr._, a formulat apel, în termenul legal, prevăzut de art. 468 Cod procedură civilă, L. T., solicitând admiterea apelului cu consecința anularii hotărârii de fond si trimiterea cauzei, spre rejudecare instanței de fond in temeiul disp.art.480 alin.3 Cod procedură civilă, întrucât instanța de fond nu a cercetat fondul cauzei in conformitate cu disp.art.425 pct.1, lit."b", art.425 pct.2 Cod procedură civilă raportat la art.22 pct.6-7 Cod procedură civilă.
In subsidiar, apelanta a solicitat in temeiul dispozițiilor art.480 al. (2) Cod procedură civilă admiterea apelului, anularea hotărârii instanței de fond, prin admiterea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului, raportat și la disp.art.476 pct.3 Cod procedură civilă, schimbarea in tot a hotărârii instanței de fond, in urma evocării fondului in conformitate cu disp.art.480 al.3 teza I Cod procedură civilă raportat la dispozițiile art.476-478 Cod procedură civilă, in sensul respingerii acțiunii reclamantului, reanalizarea obligării apelantei de a suporta cheltuielile de judecata integral față de toate părțile litigante.
P. petitele de la pct.1-2 de mai sus apelanta solicită a fi obligat reclamantul intimat U. V. de a achita cheltuieli de judecata la fond si in apel, iar pentru petitul 3 a se compensa cheltuielile față de apelantă si de a se acorda cheltuielile efectuate in apel. În drept, apelanta invocă dispozițiile art.453 pct.1 in raport de toate părțile litigante.
În motivarea apelului, apelanta arată că prin acțiunea inregistrata la Judecătoria S. Marmatiei sub nr._, s-a solicitat constatarea nulității parțiale a titlului de proprietate nr.1974/15/12.03.2008 emis pe numele A. I., pentru o suprafața de 3436 mp, teren care purta denumirea de "Coasta lui S." pe considerentul ca nu sunt indeplinite condițiile reconstituirii, indreptatit la reconstituire fiind tatăl titularului A. G., care a avut 7 copii.
Ulterior, reclamantul a completat acțiunea cu mențiunile privind incidența dispozițiilor legale pe care intelege sa le invoce, precizând inițial fara menționarea dispozițiilor legale (in drept:art.46 si 116, fara relevanta in cauza) textual terenul pentru care nu sunt indeplinite condițiile reconstituirii dreptului de proprietate, apelanta interpretând dispozițiile art.8-13 din Legea fondului funciar, interpretare rezultată si din remarca faptului ca, tatăl petentului era indreptatit la reconstituire.
Ulterior, s-a precizat la data de 14.10.2014 incidența art.III alin 1 lit."a"Legea nr. 169/1997, cu mențiunea nulității absolute pentru terenul "Tiurtiulis", fara a se comunica modificarea acțiunii tuturor pârâtilor, in sensul celor patru intimate, fiind formulate ca răspuns la întampinare cu referire la întampinarea intimatei C. locala de aplicare a legilor fondului funciar S. Marmatiei.
Apelanta a formulat intampinare, invocând lipsa calității procesuale active a reclamantului in promovarea acțiunii, iar prin notele de ședința reclamantul arata faptul ca nu a survenit modificarea de acțiune, ci menține acțiunea inițiala cu care a investit instanța.
Față de dispozitiile art.425 pct.1, lit."b", art.425 pct.2 Cod procedură civilă raportat la art.22 pct.6-7 Cod procedură civilă invocate apelanta arată că instanța a fost investită de reclamant cu constatarea nulității in parte a Titlului de proprietate nr. 1974/15 din data de 12.03.2008, pentru suprafața de 3436 mp la locul numit "Tiurtiulis", fără a se indica care dintre cele trei parcele menționate in titlul de proprietate vizează acțiunea formulată, din titlu reieșind existența a trei parcele de natură diferită însumând suprafața de 36.151 mp.
Instanța prin hotărârea adoptată a constatat nulitatea parțiala a titlului de proprietate pentru tot terenul "Tiurtiulis", astfel a depășit mult limitele investirii încalcând fragrant dispozițiile at.22 pct.6 Cod procedură civilă.
In speță, nu poate fi vorba de vreo eroare/lamurire a dispozitivului, deoarece din contextul probator nu s-a dovedit pentru care dintre parcele s-a solicitat nulitatea, instanța conform considerentelor a motivat raportat la întreaga suprafață de la locul numit „Tiurtiulis" considerând ca titularul
reconstituirii a formulat cerere de constituire si nu de reconstituire a dreptului, iar in privința reconstituirii titularul nu ar fi indreptatit.
Considerentele hotărârii, în opinia apelantei, conduc evident la necercetarea fondului cauzei, printr-o analiză total superficială a probelor existente la dosarul cauzei, a incidenței dispozițiilor legale in materie de fond funciar, si o încercare de motivare pe fondul cauzei care nu respecta dispozițiile art.425 pct.1 lit."b" Cod procedură civilă.
Instanța confundă, în opinia apelantei, dispozițiile privind vechea reglementare la acordarea cheltuielilor de judecata precum si analizarea poziției procesuale a pârâtilor față de această solicitare, precum si analizarea cererii in funcție de art.453, art.455 raportat la 425 pct.2 Cod procedură civilă Cu privire la aspectele legate de necercetarea fondului apelanta arată că în situația analizării obiectului dedus judecații, instanța in baza rolului activ, asa cum este menționat in disp.art.22 pct.2 Cod procedură civilă trebuia sa aiba in vedere verificarea susținerilor reclamantului, printr-o proba tehnica, atat față de cererea inițiala (stabilirea cu exactitate a suprafeței de 3369 mp) cat si față de excepția soluționată in sensul folosinței de către reclamant a suprafețelor din titlu, in condițiile in care cererea de revendicare nefiind soluționată planul de amplasament si delimitare depus necontinand aceste date, oricum instanța nu are in vedere acest aspect la soluția pe fond, instanța fiind obligată a efectua verificări in condițiile disp.art.8-13 Legea 18/91 modificată, in sensul verificării legalității titlului prin prisma obiectului cererii.
Instanța trebuia sa puna in discuție, prin probe, folosința in perioada de referința ca proba obligatorie in astfel de spete, a suprafeței in litigiu, indiferent de denumirea parcelei la diferite momente in timp.
Obligarea reclamantului sa faca dovada vocației la reconstituirea a antecesorului reconstituirii(in persoana defunctului A. G.) asa cum susține, si a antecesorului sau in drepturi, avandu-se in vedere datele actelor sub semnătura privata depuse, acte încheiate dupa depunerea cererii de către titular, de notorietate fiind aspectul privitor la incidența dispozițiilor legii față de situație terenurilor, preluate de cooperativele de producție ori alte organe ale statului la nivelul anului 1990, obligație care incumba instanței si pentru soluționarea excepției invocate.
Instanța nu a reușit sa interpreteze, în opinia apelantei, cererea datată 11.03.1991, si nu a observat ca aceasta stă la baza reconstituirii, conform anexei 2A poz.353, mențiune pe coltul drept al cererii, iar la al. 3 din acesta se menționează "Înscriere in CAP".
In aceasta situație, concluziile instanței conduc indubitabil la necunoașterea diferenței dintre constituire si reconstituire in materie de fond funciar, toata motivarea instanței reflectă neîndreptatirea titularului la reconstituire. Oricum actele pe care se bazează considerentele hotărârii aparțin stabilirii regimului juridic unui teren care nu face parte din titlul atacat, nefiind cuprins in acest titlu vreun teren intravilan curți construcții, titlurile privind reconstituire si cele pentru constituire se emit independent.
Toate aceste neajunsuri, conduc la anularea hotărârii si trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, întrucât, în opinia apelantei, releva necercetarea fondului cauzei.
Raportat la petitul subsidiar pct. 2 pe langa criticile formulate mai sus, se face trimitere la adeverința 728/1990, care face dovada, în opinia apelantei, indreptatirii la reconstituire pentru suprafața de 4,74 ha.
Față de denumirea generică a parcelei de la locul numit "Tiurtiulis", anexează titlul si procesul verbal al vecinului Vârsta V. cu privire la terenul "Gurgii"in suprafața de 5800 mp.categoria fânaț menționat la pct.5 din titlul teren extravilan, in care se menționează vecin A. I. iar pe procesul verbal in partea vest a parcelei se menționează "Gurdii" A. I.. "Valea Tiurtiulisului"pe partea de sud a parcelei, iar in procesul verbal al titularului reconstituirii A. I. la . de_ mp teren "Tiurtiulis" vecin fiind Vârsta M. (fiul lui Vârsta V.) si "Valea Tiurtiulisului", astfel reiese ca denumirea terenului este si "Gurdii" si "Tirtuilis", fiind foarte apropiate.
Denumirile terenurilor fiind preluate in ultima perioada raportat la pârâul care trece in zona, schimbarea cursului acestuia, formând valea"Tiurtiulis" anterior aceste denumiri provenind din natura terenului din zona ori alte denumiri înscrise in evidentele topografice prin maghiarizarea denumirii.
Față de petitul subsidiar pct. 1, apelanta apreciază că incidentă in cauza este admiterea excepției invocate, in primul rând reclamantul nu a făcut dovada calității sale față de folosința terenului in discuție "Tiurtiulis” nefiind făcută dovada identității parcelei din actul sub semnătura privata cu terenul din titlul de proprietate, iar instanța de fond a respins excepția fără sa facă minime verificări in acest sens. Chiar opinând la motivațiile analizate de instanța de fond in privința calității procesuale active, această excepție trebuia analizată pe baza de probe nu doar supoziții, însuși reclamantul nefacand dovada identității intre terenul "Coasta lui S." si terenul "Tiurtiulis", insa instanța de fond a preferat susținerea acestuia in detrimentul susținerii apelantei, incalcand astfel dispozițiile art.8 si art.20 Cod procedură civilă, în opinia apelantei.
Apelanta consideră că petentul reclamant nu are calitate procesuală activă, in vederea atacării titlului de proprietate emis, chiar daca este vorba de o nulitate absolută, acesta nu beneficiază de "interesul legitim " pentru a fi in măsura sa promoveze o astfel de acțiune. Acesta ori antecesorii săi in drepturi, nu au solicitat spre reconstituire terenul in discuție. Acesta ori antecesorii săi nu au un titlu de proprietate valabil pentru . nici nu au figurat in registrul agricol in perioada de referința, ori sa fi intrat in CAP cu acest teren. Astfel reclamantului petent ii lipsește calitatea ceruta de lege in vederea atacării titlului de proprietate pentru . 3436 mp cu denumirea de "Tiurtiulis".
Față de chestiunile privind acordarea de cheltuielilor de judecată numai in sarcina paratei, această chestiune infrange dispozițiile legale in materie, indiferent de analiza textului vechi, neaplicabil in speța cat si a textului nou prezavut de dispozițiile noi ale Codului de procedura civila.
Apelanta solicită cheltuieli de judecata in apel, față de petitul subsidiar.
In drept invocă dispozițiile 466-482 Cod procedură civilă privind soluționarea apelului.
Intimatul U. V. a depus întâmpinare solicitând respingerea apelului ca inadmisibil și în subsidiar ca neîntemeiat, cu cheltuieli de judecată – file 24-30.
Intimata C. locală de fond funciar S. Marmației a depus la dosar întâmpinare prin care arată că nu se opune admiterii apelului așa cum a fost formulat – file 47-48.
Analizând sentința civilă nr. 246/10.02.2015 pronunțată de către Judecătoria S. Marmației în dosarul nr._ pe baza motivelor de apel formulate, având în vedere susținerile părților și dispozițiile legale incidente, tribunalul constată că cererea de apel, sub aspectul solicitării de a se anula hotărârea atacată, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe este întemeiată, pentru considerentele ce succed:
În conformitate cu dispozițiile art.477 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța de apel va proceda la rejudecarea fondului în limitele stabilite, expres sau implicit, de către apelant, precum și cu privire la soluțiile care sunt dependente de partea din hotărâre care a fost atacată. Devoluțiunea va opera cu privire la întreaga cauză atunci când apelul nu este limitat la anumite soluții din dispozitiv ori atunci când se tinde la anularea hotărârii sau dacă obiectul litigiului este indivizibil (alin. 2).
Conform art. 479 alin. 1 Cod procedură civilă instanța de apel va verifica, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță. Motivele de ordine publică pot fi invocate și din oficiu.
Potrivit art. 480 alin. 3 Cod procedură civilă, în cazul în care se constată că, în mod greșit, prima instanță a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului și părțile au solicitat în mod expres prin cererea de apel sau prin întâmpinare anularea sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, instanța de apel va anula hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.
Examinând cuprinsul sentinței civile atacate, actele și lucrările dosarului, tribunalul constată întemeiate criticile din memoriul de apel vizând necercetarea corespunzătoare a fondului cauzei, echivalând cu necercetarea cauzei în sensul art. 480 alin. 3 Cod procedură civilă.
Instanța a fost investita de reclamant cu constatarea nulitățiiin parte a Titlului de proprietate nr.1974/15/12.03.2008, pentru suprafața de 3436 mp la locul numit "Tiurtiulis", fără a se indica dintre cele trei parcele menționate în titlul de proprietate, care vizează acțiunea formulată, din titlu reieșind existenta a trei parcele de natură diferita, însumând suprafața de 36.151 mp.
Prima instanță prin hotărârea adoptată a constatat nulitatea parțială a titlului de proprietate pentru tot terenul "Tiurtiulis".
Instanța conform considerentelor a motivat raportat la întreaga suprafața de la locul numit „Tiurtiulis".
Analiza considerentelor hotărârii conduce la concluzia necercetării fondului cauzei.
În conformitate cu dispozițiile art. 425 lit. b Cod procedură civilă, în considerentele hotărârii se vor arăta: obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.
Din modul de redactare a textului de lege, rezultă că art. 425 lit. b Cod procedură civilă este reglementat prin norme imperative, iar lipsa mențiunilor esențiale atrage nulitatea hotărârii.
Obligațiile judecătorului de a demonstra în scris de ce s-a oprit la soluția dată, pentru ce a admis susținerile unei părți și le-a respins pe ale celeilalte, pentru ce a găsit concludentă o probă și neutilă a altă probă, de ce a aplicat o anumită măsură de drept sau i-a dat o anumită interpretare, este o obligație esențială a acestuia.
Dreptul la un proces echitabil presupune motivarea corespunzătoare a hotărârii.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut constant în jurisprudența sa că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu poate trece drept efectiv decât dacă cererile și observațiile părților sunt în mod real ascultate, adică în mod concret examinate de către instanța sesizată.
Articolul 6 CEDO implică mai ales în sarcina instanței obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor de probă ale părților. (cauzele CEDO B. împotriva României, V. den Hurk împotriva Olandei, Helle împotriva Finlandei, cauza Albina contra României).
Neanalizarea motivelor invocate de părți echivalează cu nemotivarea hotărârii, ceea ce face imposibilă exercitarea controlului judiciar.
În conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, o hotărâre care nu este suficient motivată duce la concluzia că cererea pe care instanța a soluționat-o nu a fost examinată în mod echitabil și că au fost încălcate dispozițiile art. 6.1 din Convenție (Hotărârea C.E.D.O în cauza Albina contra României), modalitatea restabilirii dreptului la un proces echitabil, care să aibă în vedere toate susținerile părților fiind anularea în întregime a sentinței și trimiterea cauzei aceleiași instanțe pentru o nouă judecată.
Analizând dosarul primei instanțe rezultă că aceasta nu a solicitat Comisie locale de aplicare a legilor fondului funciar documentele analizate în etapa administrativ-jurisdicțională prevăzute de legile fondului funciar, fiind indispensabilă analiza acestora, raportat la obiectul cauzei.
Din considerentele sentinței atacate nu rezultă că prima instanță a avut în vedere care era obiectul real al cererii de chemare în judecată, astfel cum acesta a fost susținută.
Prima instanță nu a analizat în mod real susținerile părților prin raportare la dispozițiile art. 8-13 din Legea nr.18/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe baza documentelor etapei administrativ-jurisdicționale, ce nu au fost solicitate spre a fi analizate.
Raportat șa considerentele ce preced, în baza art. 480 alin. 3 Cod procedură civilă tribunalul va admite apelul, va anula sentința și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
În rejudecare, instanța de trimitere, cu observarea considerentelor ce preced, va proceda la analizarea tuturor susținerilor părților și la administrarea unui probatoriu adecvat, în vederea pronunțării unei soluții temeinice și legale.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de către apelanta L. T., domiciliată în Vadu Izei nr. 473, Maramureș, împotriva sentinței civile nr. 246/10.02.2015 pronunțată de către Judecătoria S. Marmației în dosarul nr._, pe care o anulează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Definitivă.
Pronunțată azi, 28.10.2015, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei instanței.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
D. Ț. P. M. B. S. A.
Red.DȚ/2.11.2015
Tred. A.S. / 03 Noiembrie 2015 - 8 ex
Judecător la fond: A. M. L.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 468/2015. Tribunalul MARAMUREŞ | Fond funciar. Decizia nr. 554/2015. Tribunalul MARAMUREŞ → |
|---|
