Fond funciar. Decizia nr. 747/2012. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 747/2012 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 01-11-2012 în dosarul nr. 747/2012
4204
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 747/R
Ședința publică din 01.11.2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: P. M. B.
JUDECĂTORI: P. G.
H. D. M.
GREFIER: M. R.
Pe rol fiind pronunțarea soluției în cererile de recurs formulate de reclamanta Chindriș I. cu domiciliul în S. Marmației, .. 184, jud. Maramureș și pârâta M. A. cu domiciliul în S. Marmației, .. 94, jud. Maramureș, împotriva sentinței civile nr. 2523 din 08. 10.2011 și a încheierii de lămurire a dispozitivului acesteia, pronunțată de Judecătoria S. Marmației, în dosarul nr._, având ca obiect fond funciar.
Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 25.10.2012, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință care face parte integrantă din prezenta decizie, iar pentru a da posibilitatea părților să formuleze și să depună la dosar concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea la termenul de azi.
Instanța, în urma deliberărilor, a pronunțat decizia civilă de față.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față,
Prin sentința civilă nr. 2523 din 18.10.2011 pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta Chindriș I. în contradictoriu cu pârâtele C. Județeană Maramureș de aplicare a legilor fondului funciar și C. Locală S. Marmației pentru aplicarea legilor fondului funciar și, în consecință, cele două comisii au fost obligate să o pună în posesie pe reclamantă asupra terenului în suprafață de 988 mp și să elibereze titlu de proprietate. S-a respins cererea pentru anularea Hotărârii nr._/12.05.2008 emisă de C. Județeană Maramureș. S-a respins cererea de chemare în judecată a pârâtei M. A.. Reclamanta a fost obligată la 1.000 lei cheltuieli de judecată față de ultima pârâtă.
În considerentele sentinței se reține că urmare a faptului că s-a validat suprafața solicitată de reclamantă, aceasta solicitând astfel punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate pentru diferență, se va respinge cererea privind anularea hotărârii comisiei județene și se va admite completarea de acțiune, dispunându-se punerea în posesie a reclamantei asupra terenului în suprafață de 988 mp și eliberarea titlului de proprietate pentru această suprafață.
Cu privire la cererea de chemare în judecată a pârâtei M. A., instanța a anulat-o, aceasta neîndeplinind condițiile prevăzute de art. 112 Cod procedură civilă.
Potrivit dispozițiilor art. 112 Cod procedură civilă, cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă obiectul și motivele de drept și de fapt. Cererea reclamantei nu cuprinde aceste aspecte, nu se precizează temeiul chemării în judecată și nu se emit pretenții față de această pârâtă.
Față de cele de mai sus, instanța a constatat că cererea reclamantei nu îndeplinește condițiile legale, sens în care acțiunea a fost anulată potrivit art. 112 Cod procedură civilă.
Față de cele prezentate instanța a admis în parte acțiunea având în vedere prevederile L. nr. 247/2005.
În temeiul dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, reclamanta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată față de pârâta M. A. în cuantum de 1.000 lei, reprezentând onorariu avocațial.
Prin încheierea din 24.04.2012 pronunțată de Judecătoria S. Marmației în dosarul nr._ s-a admis cererea petentei C. I. și în consecință s-a dispus lămurirea dispozitivului sentinței civile nr. 2523 din 18.10.2011 pronunțată de Judecătoria S. Marmației urmând a se reține că terenul în suprafață de 988 mp pentru care se va elibera titlul de proprietate este situat în S. Marmației, . înscris în CF 5195 Sighetu Marmației, nr. top. 6166/1/4, conform expertizei tehnice judiciare întocmită de ing. A. A..
În considerentele încheierii se reține că cererea petentei prin prisma dispozițiilor art. 2811 Cod procedură civilă și a raportului de expertiză tehnică judiciară întocmită de ing. A. A. este întemeiată, motiv pentru care a fost admisă.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs pârâta M. A. solicitând, în temeiul art. 312 raportat la art. 304 pct. 7, 9 Cod procedură civilă, admiterea recursului, modificarea hotărârii, în sensul respingerii cererii petentei ca nefondată.
În motivarea recursului se arată că, petenta formulase contestație împotriva hotărârii Comisiei Județene Maramureș prin care i-a fost invalidată cererea pentru suprafața de 10 ari teren agricol. Ulterior, prin completarea de acțiune, petenta a solicitat punerea în posesie și întocmirea procesului verbal asupra terenului în suprafață de 988 mp reprezentând diferența dintre 3 ha 3.100 mp și 2 ha 6.312 mp raportat la adeverința nr. 712/92 și titlul de proprietate nr._/88/95. Din solicitările de mai sus nu rezultă faptul că petenta solicită punerea efectivă în posesie asupra terenului aflat în folosința recurentei, teren care este aferent casei de locuit, așa cum rezultă din raportul de expertiză întocmit de ing. A. A..
Față de această situație, încheierea prin care s-a dispus lămurirea dispozitivului sentinței este nelegală și netemeinică, acordându-se ceea ce nu s-a cerut, încălcându-se astfel dreptul de proprietate al recurentei dobândit ex-lege.
Pârâta M. A. a declarat recurs și împotriva sentinței civile nr. 2523 din 18.10.2011 pronunțată de Judecătoria S. Marmației solicitând în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii în totalitate a acțiunii reclamantei. În subsidiar, a solicitat modificarea în parte a hotărârii atacate, în sensul de a se dispune obligarea comisiilor la punerea în posesie asupra suprafeței de 988 mp din rezerva Comisiei locale și eliberarea titlului de proprietate pentru această suprafață.
În motivarea recursului se arată că, la pronunțarea hotărârii prima instanță nu a avut în vedere și nu a analizat înscrisurile depuse de recurentă la dosar, nedând eficiență susținerilor sale în sensul că dreptul de proprietate pentru suprafața de 949 mp aflat în folosința ei constituie proprietatea recurentei, proprietate dobândită ex-lege raportat la dispozițiile art. 23, 24 din Legea nr. 18/1991.
Admiterea completării de acțiune prin care reclamanta solicită punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate asupra terenului în litigiu îi afectează dreptul de proprietate asupra terenului dobândit prin efectul legii. Dreptul de proprietate a fost recunoscut antecesorului reclamantei care, prin cererea de reconstituire înregistrată la comisie în anul 1991 specifică expres că „o parte de pe terenul de pe „Ciredi” a fost atribuit numitului M. P. și solicită teren arabil în schimb”.
Recurs a declarat și C. I. împotriva sentinței civile nr. 2523/ 2011 pe care o consideră ca netemeinică și nelegală sub aspectul obligării ei la cheltuieli de judecată față de pârâta M. A..
În motivarea recursului se arată că această pârâtă a fost chemată în judecată doar pentru opozabilitate, având în vedere că folosește terenul recurentei C. I.. În această situație nu își găsesc aplicabilitatea dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea formulată (f. 26) C. I. a solicitat respingerea recursurilor promovate de M. A. și păstrarea hotărârii de fond.
Pe cale de excepție a invocat lipsa calității procesuale active a reclamantei de a solicita obligarea comisiilor la punerea în posesie asupra suprafeței de 988 mp din rezerva Comisiei locale și eliberarea titlului de proprietate pentru această suprafață. În recurs nu se pot formula cereri noi, care nu au fost formulate la judecata cauzei pe fond.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocată și a prevederilor art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la C. Locală de fond funciar S. Marmației sub nr. 658/21.11.2005 antecesorul reclamantei, numitul P. Ștefan a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenul în suprafață de 1.000 mp, teren situat în municipiul S. Marmației, .>
La propunerea comisiei locale de invalidare a cererii formulate pentru motivul că nu se face dovada proprietății, C. Județeană Maramureș de aplicare a legilor fondului funciar invalidează cererea prin Hotărârea nr. 1218 din 12.05.2008.
Împotriva acestei hotărâri petenta C. I., în calitate de fiică, moștenitoare a defunctului P. Ș., a formulat contestație solicitând anularea hotărârii și obligarea comisiilor la punerea în posesie asupra terenului în suprafață de 988 mp reprezentând diferența dintre 3 ha 3.100 mp și 2 ha 6.312 mp conform titlului de proprietate emis sub nr._/88/95 și eliberarea titlului de proprietate suplimentar aferent suprafeței de mai sus.
Anterior, la Legea nr. 18/1991, antecesorul petentei a solicitat în anul 1991 reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la mai multe terenuri în suprafață totală de 4 ha, din care potrivit adeverinței nr. 712 din 10.06.1992 reiese că prin Hotărârea nr. 978 din 19.05.1992 C. Județeană i-a validat doar suprafața de 3,31 ha (fila 26 din dosarul de fond).
Prin cele două titluri de proprietate (fila 89 și 93 din dosarul de fond) cu nr._/68 din 31.10.2005 și_/88 din 05.01.1995 s-a reconstituit în total dreptul de proprietate pentru suprafața de 2,6312 ha, deci mai puțin cu 988 mp decât suprafața de teren ce a fost validată prin Hotărârea nr. 978/1992.
Din acest punct de vedere se apreciază că în mod corect instanța de fond a obligat comisiile să o pună în posesie pe reclamantă pentru diferența de teren agricol ce i-a fost validată prin prima hotărâre.
Prin actele depuse la dosar nu s-a dovedit faptul că, terenul pe care l-a solicitat reclamanta, respectiv cel pe care are construită casa pârâta M. A. ar reprezenta diferența de teren pentru care nu a fost pusă în posesie. Autorul pârâtei M. P. în baza autorizației pentru executarea de lucrări nr. 240/03.12.1977 a construit casa P+2 și anexe gospodărești pe terenul ce l-a primit în folosință (filele 147, 148, 149, 150).
De altfel, chiar și antecesorul recurentei, P. Ș. când a formulat cererea la comisia locală, în anul 1991 (fila 80 din dosarul de fond) a precizat că o parte din terenul de pe „Ciredi” i-a fost atribuit numitului M. P., motiv pentru care a solicitat un alt teren în schimb.
În consecință, dacă autorul nu a solicitat să i se atribuie și să fie pus în posesie pentru suprafața de teren deținută de M. P., instanța de fond nu putea să oblige comisia locală să-l pună în posesie cu indicarea datelor de carte funciară a unei suprafețe de teren ce nu a fost solicitată pe de o parte, și cu identificare topografică, pe de altă parte, nefiind sesizată cu o astfel de cerere. Din acest punct de vedere încheierea din 24.04.2012 prin care s-a dispus lămurirea dispozitivului sentinței este nelegală, motiv pentru care în temeiul dispozițiilor art. 312, 304 pct. 8 Cod procedură civilă, se va admite recursul, se va modifica în tot încheierea amintită, în sensul respingerii cererii de lămurire a dispozitivului sentinței.
În ceea ce privește recursurile promovate contra sentinței judecătoriei, acestea vor fi respinse ca nefondate.
Pe de o parte, așa cum corect a reținut instanța de fond, din suprafața de teren validată prin Hotărârea nr. 978/1992 de către C. Județeană M.mureș de 3,31 ha, punerea în posesie s-a făcut pentru 2,6312 ha, rămânând o diferență de 988 mp, diferență de teren pe care comisia urmează să o pună în posesie cu teren arabil situat în alt loc decât cel unde se află casa pârâtei Michnea A..
De observat că, din suprafața totală de 4 ha pe care a solicitat-o antecesorul reclamantei prin cererea formulată în anul 1991, s-a validat doar suprafața de 3,31 ha. Diferența invalidată reprezintă tocmai suprafața de teren despre care autorul a precizat că se află în Gostat (terenul de la locul numit „Ronișoara”) precum și o parte din terenul de la locul numit „Ciredi”, teren pe care are construită casa M. P. (fila 80 dosar de fond).
De asemenea, corect instanța de fond a respins plângerea formulată de reclamantă raportat la Hotărârea Comisiei județene Maramureș nr._/12. 05.2008 prin care i s-a invalidat antecesorului acesteia cererea de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la terenul de pe . cât, așa cum s-a mai arătat pe acest teren există construită o locuință cu anexe gospodărești și care au fost edificate în baza unei autorizații de construire. Pe de altă parte, deși reclamanta a solicitat anularea hotărârii comisiei județene, nu a cerut instanței să dispună reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la acest teren.
Pe de altă parte, susținerile din recursul promovat de C. I. cu privire la cheltuielile de judecată la care a fost obligată față de pârâta M. A. sunt nefondate raportat la dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, motiv pentru care și acest recurs se va respinge.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE L.
DECIDE:
ADMITE recursul declarat de M. A. în contra încheierii din 24.04.2012 a Judecătoriei S. Marmației, județul Maramureș, pe care o modifică în tot în temeiul art. 312 Cod procedură civilă în sensul că respinge cererea de lămurire a dispozitivului sentinței civile nr. 2523/18.10.2011 a J.cătoriei S. Marmației, cerere formulată de C. I..
RESPINGE recursurile formulate de C. I. și MICHNEA A. contra sentinței civile nr. 2523/2011 a Judecătoriei S. Marmației.
OBLIGĂ pe C. I. să plătească recurentei M. A. cheltuieli de judecată în sumă de 300 lei.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi 01.11.2012.
PREȘEDINTEJUDECĂTORIGREFIER
P. M. BogdanPop GabrielaHaidu D. MihaelaMăndicescu R.
Red. P.G./01.11.2012
Red. M.R./6 ex./02.11.2012
..11.2012
Judecător la fond: L. M.
| ← Evacuare. Decizia nr. 705/2012. Tribunalul MARAMUREŞ | Uzucapiune. Decizia nr. 760/2012. Tribunalul MARAMUREŞ → |
|---|
