Uzucapiune. Decizia nr. 760/2012. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 760/2012 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 07-11-2012 în dosarul nr. 760/2012
cod operator 4204
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIE CIVILĂ Nr. 760/R
Ședința publică din 07 Noiembrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. W.
Judecător D. T.
Judecător A. S.-T.
Grefier A. S.
Pe rol este soluționarea recursului formulat de recurenta . P. P., cu sediul în V. I., jud. Maramureș împotriva sentinței civile nr. 83/18.01.2012 pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._, având ca obiect uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurentă avocat H. N., se prezintă intimatul M. G. personal și asistat de avocat Dindiligan R. R., care se prezintă și în reprezentarea intimatei M. M. lipsă, se prezintă intervenienții A. M., H. A., A. I..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța pune în discuție, raportat la prevederile art. 129 Cod procedură civilă, dacă sunt cereri în probațiune de formulat.
Reprezentanta recurentei, avocat H. N. învederează instanței că nu înțelege să formuleze cereri în probațiune.
Reprezentanta intimaților, avocat Dindiligan R. R. arată că nu înțelege să formuleze cereri în probațiune.
Intervenienții A. M., H. A., A. I. învederează instanței că nu au de formulat cereri în probațiune.
Tribunalul constată încheiată faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în dezbaterile judiciare orale asupra recursului.
Reprezentanta recurentei, avocat H. N. solicită în principal, admiterea recursului cu modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamanților întrucât bunul e în domeniul public, nota de constatare nu i s-a comunicat, iar în subsidiar admiterea recursului cu casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare. Solicită cheltuieli de judecată în sumă de 1698 lei, pentru care depune chitanța nr. 0081/29.05.2012 și bonuri fiscale.
Reprezentanta intimaților, avocat Dindiligan R. R. solicită respingerea recursului ca nefondat pentru motivele arătate prin întâmpinare. Arată că reclamanții au făcut dovada întrunirii condițiilor specifice uzucapiunii, nu exista nicio mențiune că terenul ar fi fost cooperativizat, iar înscrisurile depuse la dosar puteau fi cunoscute de partea adversă.
În replică, reprezentanta recurentei, avocat H. N. arată că există titlul de proprietate care atestă clar că în cauză a fost vorba de o reconstituire a dreptului de proprietate.
În replică, reprezentanta intimaților, avocat Dindiligan R. R. arată că titlul de proprietate la care partea adversă face referire vizează alte topografice.
Intervenienta A. M. solicită admiterea recursului, deoarece terenul vizat este al străbunicului ei. Solicită cheltuieli de judecată reprezentând contravaloare transport.
Intervenienta H. A. solicită admiterea recursului întrucât are titlu pe terenul în litigiu ce o vizează și a fost primit de la părinții săi.
Intervenientul A. I. solicită admiterea recursului întrucât a primit terenul moștenire de la părinții săi. Solicită cheltuieli de judecată reprezentând contravaloare transport.
Instanța reține cauza spre soluționare.
Înainte de închiderea ședinței de judecată intervenienții A. M., și A. I. depun la dosar două bonuri fiscale reprezentând contravaloare combustibil pentru transport.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
P. sentința civilă nr. 83/18.01.2012 pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._ s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanții M. G. și M. M., în contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ Teritorială a Comunei V. I., reprezentată prin P. și s-a constatat că reclamanții au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune de lungă durată și joncțiunea posesiilor asupra terenului situat în . suprafața de 7540 mp, dintre vecinii, drum, Gura Văii Porcului și drum, înscris în c.f. nr. 14 V. I., nr. top. 1813, c.f. nr._ V. I. din conversia c.f. nr. 793, cu nr. top. 1810, c.f. nr._ V. I. din conversia c.f. nr. 1083, cu nr. top. 1809, c.f. nr._ V. I., din conversia c.f. nr. 1078, cu nr. top. 1812 și c.f. nr._ V. I. din conversia c.f. nr. 1187, cu nr. top. 1811/a/1, după dezmembrare. S-a dispus înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară pe numele reclamanților pentru suprafața de teren de 7540 mp, cu datele de mai sus, conform Notei de Constatare întocmită de B. G..
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamanții au solicitat în contradictoriu cu pârâții cu domiciliu necunoscut T. Onucz, Ananye M., A. V., A. M., Ananye G., A. G., Ananyie Vaszalie, ca instanța prin sentința ce va pronunța să constate dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune de lungă durată și joncțiunea posesiilor asupra terenului de natură fâneață din V. I., cu suprafața de 7540 mp, cu înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară, arătând că terenul a fost primit de către A. T. cu ocazia reformei agrare, anul 1945, care a transmis posesia în anul 1945 lui A. G. cu ocazia căsătoriei cu A. M. și acești autori au transmis posesia reclamanților în anul 1998. S-au invocat în drept art. 1847, 1860 și urm. din c.civ., art.46 din Decretul Lege nr.115/1938.
Ulterior reclamanții și-au precizat cadrul procesual, prin chemarea în judecată în calitate de pârâtă, a Unității Administrativ Teritoriale a Comunei V. I., persoanele înscrise în cartea funciară fiind decedate, fără moștenitori cunoscuți.
Pârâta nu a depus întâmpinare.
Analizând probațiunea administrată, prima instanță a reținut că terenul a fost identificat prin Nota de Constatare întocmită de ing. B. G., din care rezultă suprafața măsurată de 7540 mp, având ca vecinătăți, Drum, Gura Văii Porcului, având nr. top. 1809 din C.F. nr._ V. I. din conversia c.f. nr. 1083, nr. top.1810 din c.f. nr._ V. I. din conversia c.f. nr. 793, nr. top. 1813 din c.f. nr.14 V. I., nr. top.1812 din c.f. nr._ V. I. din conversia c.f. nr. 1078, nr. top. 1811/a/1 și 1811/a/2 dezmembrate din c.f. nr._ V. I. din conversia c.f. nr.1187. Martorii Tivadar V. și A. T. au confirmat aspectul posesiei prin joncțiunea cu perioada autorilor reclamanților, momentul de referință al începerii posesiei fiind perioada anului 1945.
Instanța de fond a arătat că, Codul civil Român a fost în vigoare în perioada 1943-1947, astfel că uzucapiunile care au început în această perioadă, rămân în continuare reglementate de dispozițiile sub care au început, respectiv de art.1846, 1847, 1860 și 1890, în ceea ce privește condițiile și durata posesiei, aspect statuat și de Decretul-Lege nr.115/1938, care a intrat în vigoare în anul 1947.
S-a mai reținut că din adresa nr. 1973/15.12.2011 a Primăriei comunei V. I., a rezultat că terenul nu a făcut obiectul reconstituirii proprietății în condițiile legilor fondului funciar, astfel încât instanța a considerat că reclamanții au dobândit dreptul de proprietate prin prescripție achizitivă de lungă durată de peste 30 de ani și în temeiul Legii 7/1996, a dispus înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară, potrivit Notei de Constatare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta . P., solicitând în principal admiterea recursului cu modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii reclamanților, iar în subsidiar admiterea recursului cu casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
În motivarea recursului s-a învederat Tribunalului că instanța de fond a încălcat dispozițiile art. 129 alin. 4 Cod procedură civilă, deoarece recurenta a comunicat acesteia că terenul din litigiu nu face parte din domeniul privat al comunei, iar necomunicarea notei de constatare de la dosar a determinat pronunțarea hotărârii cu încălcarea principiului contradictorialității.
Recurenta a susținut că a arătat că reclamanții nu figurează în registrul agricol cu terenul obiect al acțiunii și că acesta nu face parte din domeniul privat al comunei. Ba mai mult, antecesorului reclamanților i-a fost reconstituit dreptul de proprietate în baza legilor fondului funciar, fiindu-i eliberat și titlul de proprietate nr._/60/29.10.2001, existent la dosarul cauzei.
S-a susținut că pe suprafața solicitată de reclamanți s-au eliberat titluri de proprietate pe seama altor cetățeni din comună, terenuri ce se găsesc în folosința acestora și așa fiind, reclamanții nu au exercitat o posesie utilă, continuă, publică, netulburată și sub nume de proprietar în speță nefiind incidente dispozițiile art. 1846, 1847, 1860 și 1890 Cod civil, în ceea ce privește condițiile și durata posesiei.
Recurenta a mai arătat că la la dosarul cauzei s-a depus o identificare a terenului, fără să le fie comunicată, încălcându-se astfel principiul contradictorialității și dacă ar fi luat la cunoștință despre conținutul și identificarea din nota de constatare, ar fi avut posibilitatea să depună actele privind posesia și proprietatea altor persoane pe terenul obiect al litigiului. Chiar din declarația martorului Tivadar V. se observă că reclamanții folosesc o porțiune de teren, fără a preciza întinderea acestuia.
De asemenea, recurenta a precizat că prin adresa emisă de primărie nr. 1962/13.12.2011 a învederat instanței de fond că: „pe raza localității V. I. toate terenurile au fost cooperativizate”, ceea ce duce negreșit la inadmisibilitatea acțiunii. S-a mai susținut că reclamanții nu figurează cu teren la locul numit „În Gura Văii Porcului” întrucât antecesorului reclamantei A. G. i s-a eliberat Titlul de Proprietate nr._/60/29.10.2001 în cuprinsul căruia, la rândul 4 „pășuni” este înscris terenul „Gura Văii Porcului” în suprafață de 140 mp ce se găsește în folosința reclamanților în virtutea calității lor de moștenitori.
Intimații au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului, arătând că au obținut din partea primăriei Comunei V. I. acte de stare civilă privind proprietarii tabulari și faptul că aceștia nu au moștenitori, fiind nevoiți să cheme în judecată unitatea administrativ teritorială a comunei V. I., legal reprezentată prin primar. Astfel, introducându-i în proces și procedura de citare fiind legal îndeplinită, aceasta nu a depus întâmpinare și nu s-a opus admiterii acțiunii. Intimații au mai învederat că deși nu i s-a comunicat nota de constatare, din moment ce a fost legal citată și avea cunoștință despre proces pârâta putea interveni printr-un reprezentant pe tot parcursul derulării acestuia, lucru care nu s-a întâmplat.
S-a mai învederat că instanța a manifestat un rol activ trimițând o adresă oficială către Primăria comunei V. I. pentru a comunica situația juridică a terenului, tot primăria fiind aceea care a emis adeverințele privind regimul juridic al terenului obiect al prezentului litigiu, în sensul că terenul nu face parte din domeniul public al comunei și că nu a făcut obiectul legilor fondului funciar. Mai mult decât atât, potrivit unei alte adrese emise tot de către Primăria V. I., s-a arătat faptul că titlul de proprietate care a fost trimis de către Primăria comunei V. I. figurează pe un alt amplasament și nu privește terenul din prezenta cauză, având alți vecini și alt amplasament, fiind situat în altă parte.
De asemenea, intimații au arătat că la dosarul cauzei pe lângă adeverințele emise de către Primărie cu privire la regimul juridic al terenului există și cele două declarații de martor care sunt cât se poate de concludente cu privire la posesia și folosința îndelungată a terenului obiect al prezentului litigiu de către reclamanți, teren în suprafață de 7540 mp, conform notei de constatare. Mai mult decât atât deși primăria susține că pe raza localității V. I. toate terenurile au fost cooperativizate, această susținere rămâne nefondată, din moment ce acest teren nu figurează în registrul agricol al comunei nici măcar în perioada anilor cooperativizării.
Răspunzând la întâmpinare recurenta a arătat că în . au existat terenuri necooperativizate, puținii proprietari care nu au fost de acord să înscrie terenurile în CAP, au fost obligați să le înscrie, dându-li-se în schimb terenuri în alte comune necooperativizate (Bârsana, Oncești etc.) Pentru a se putea efectua mai ușor și mai repede verificări referitoare la titlurile de proprietate, OCPI Maramureș a pus la dispoziția primăriilor portalul OCPI. La prima verificare a reieșit faptul că într-adevăr terenul nu a făcut obiectul legilor fondului funciar. Din sesizările ulterioare ale unor cetățeni și verificarea mai în detaliu s-a constatat că M. G. și M. M. au făcut demersuri necesare întabulării făcând măsurătorile aferente pe o suprafață de teren care ocupa în fapt mai multe parcele a mai multor proprietari dintre care o parte au titluri de proprietate pe suprafețe mai mici incluse în suprafața de 7540 mp care face obiectul dosarului. Ca urmare din verificările efectuate pe portal nu s-a putut constata inițial că suprafața de 7540 mp a lui M. G. și M. M. este în fapt compusă din mai multe suprafețe mai mici ale mai multor proprietari, că a făcut cel puțin parțial, obiectul legilor fondului funciar.
S-a mai arătat că dacă terenul nu ar fi fost cooperativizat acesta trebuia obligatoriu să apară în registrul agricol (registrul agricol fiind actul care face dovada utilizării unei suprafețe de teren), dacă acesta nu apare în registrul agricol înseamnă că socrii dlui M. nu au folosit această suprafață, de unde foarte probabil că nu au avut această suprafață.
La instanța de recurs terții A. M., H. A. și A. I. au depus cereri de intervenție voluntară accesorie în favoarea recurentei, însoțite de înscrisuri, cereri care au fost încuviințate în principiu în ședința publică din data de 26 septembrie 2012.
Analizând sentința recurată, prin prisma motivelor invocate în susținerea recursului, precum și a înscrisurilor noi depuse la către recurentă și intervenienții în favoarea acestora, Tribunalul reține următoarele:
Reclamanții M. G. și M. M. au învestit prima instanță cu o acțiune în constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului de natură fâneață din intravilanul comunei V. I., în suprafață de 7540 mp încris în C.F. nr. 14 V. I. nr. topo 1813 V. I., CF nr._ V. I. (CF vechi 793) V. I. nr. topo 1810, CF_ (CF vechi 1083) V. I. nr. topo 1809, CF_ (CF vechi 1078) V. I. nr. topo 1812 și CF nr._ V. I. (CF vechi nr. 1187 ) V. I. nr. topo 1811/a după dezmembrare, cu înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară. Reclamanții au invocat faptul că terenul ar fi fost primit în 1945 la reforma agrară de către A. T., care și-a înzestrat în 1955 fiul A. G. la căsătoria cu A. M., mama reclamantei.
Conform adresei nr. 1038/30.06.2011 atașată acțiunii, primăria Comunei V. I. a comunicat avocatului reclamanților că terenurile menționate n-au făcut obiectul legilor fondului funciar și nu fac parte din domeniul privat al comunei. De asemenea reclamanții au depus atașat acțiunii nota de constatare întocmită de geodez ing. B. G..
P. cererea depusă în ședința publică din data de 2.11.2011 reclamații au chemat în judecată în calitate de pârâtă . P. pe considerentul că nu se cunosc date despre pârâții inițial atrași în cadrul procesual, aceștia sunt decedați. Pârâta a fost citată pentru termenul de judecată din data de 30.11.2011 fără a i se comunica o copie de pe acțiune și înscrisurile atașate.
P. adresa nr. 1962/13.12.2011 Primăria Comunei V. I. a comunicat că pe raza localității V. I. toate terenurile au fost cooperativizate, în registrul agricol din anii 1959-1963 numiții A. G. și A. M. nu figurează cu teren în locul numit „În Gura Văii Porcului”. Lui A. G. i s-a eliberat titlul de proprietate nr._/60 din 29.10.2001, titlu în care la rândul 4 „pășuni” este înscris terenul “Gura Văii Porcului” – 1400 mp.
Apoi, la solicitarea reclamantului M. G. aceeași instituție a emis adresa nr. 1973/5.12.2011 prin care a arătat că lui A. G. i s-a eliberat titlul de proprietate nr._/60 din 29.10.2001, titlu în care la rândul 4 „pășuni” este înscris terenul „Gura Văii Porcului” – 1400 mp, teren care nu face obiectul dosarului și s-a mai relevat că suprafața de 7540 mp care face obiectul dosarului nu a făcut obiectul legilor fondului funciar, date care rezultă din evidențele proprii și din verificările efectuate pe portalul OCPI https:appgw.ancpi.ro:442, verificări efectuate după suprafețe și vecinătăți.
Depozițiile martorilor audiați de către instanța de fond sunt ambigue sub aspectul cooperativizării terenului, relevându-se că în comună a fost CAP, dar terenul s-a folosit de către reclamanți.
Nota de constatare care relevă schița terenului în litigiu nu a fost comunicată pârâtei în conformitate cu prevederile art. 114 indice 1 alin. 2 Cod procedură civilă, astfel încât poziția acesteia cu privire la situația juridică a terenului a fost fluctuantă. În recurs s-au depus o . înscrisuri noi, intervenienții și recurenta susținând că, cel puțin în parte, terenul în litigiu a făcut obiectul legilor fondului funciar, fiind inclus în titluri de proprietate eliberate.
Având în vedere aceste elemente Tribunalul apreciază că în cauză nu s-a lămurit aspectul dacă terenul asupra căruia reclamanții au solicitat a se constata dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune a fost sau nu cooperativizat, dacă asupra acestui teren reclamanții au exercitat o posesie care să îndeplinească toate cerințele prevăzute de lege pentru dobândirea dreptului de proprietate în modalitatea invocată de reclamanți.
Raportat la aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 5 teza I Cod procedură civilă Tribunalul va admite recursul, va casa sentința și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe, apreciind că aceasta nu a cercetat fondul cauzei, aspectele anterior evocate fiind esențiale pentru justa soluționare a cererii.
În rejudecare, instanța de fond va pune în discuție administrarea tuturor probelor pertinente, concludente și utile pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele, în special în ce privește situația juridică trecută și actuală a terenului în litigiu, posesia ori folosința exercitată asupra lui și efectele acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta . P., în contradictoriu cu intimații M. G. și M. M., ambii domiciliați în Sighetu Marmației, ., județul Maramureș, judecat și în contradictoriu cu intervenienții în favoarea recurentei: H. A., domiciliată în V. I. nr. 677, județul Maramureș, A. I., domiciliat în Sighetu Marmației, .. 3/6, județul Maramureș și A. M., domiciliată în V. I. nr. 244, județul Maramureș împotriva sentinței civile nr. 83 din 18.01.2012, pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 7 noiembrie 2012.
PREȘEDINTEJUDECĂTORI GREFIER
W. D. Ț. D. S.-T. A. S. A.
Red.STA/3.12.2012
Tred. A.S/5.12.2012 - 8 ex
Judecător la fond: N. P. I.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 747/2012. Tribunalul MARAMUREŞ | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 759/2012. Tribunalul... → |
|---|
