Revendicare imobiliară. Decizia nr. 232/2015. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 232/2015 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 17-06-2015 în dosarul nr. 232/2015
cod operator 4204
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ Nr.232/R
Ședința publică din 17 Iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. T.
Judecător D. W.
Judecător G. G. P.
Grefier M. H.
Pe rol este pronunțarea asupra recursului declarat de către recurenta S.C. O. P. S.A. București, cu sediul în București, ., sector 1, împotriva sentinței civile nr. 145 din 23.01.2015 pronunțată de Judecătoria S. Marmației în dosarul nr._, având ca obiect revendicare imobiliară.
Se constată că dezbaterile în cauză au avut loc la termenul de judecată din 3.06.2015, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise s-a amânat pronunțarea pentru data de 10.06.2015, apoi pentru termenul de azi.
În urma deliberărilor instanța a pronunțat decizia civilă de față.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 145 din 23.01.2015 Judecătoria S. Marmației a respins ca neîntemeiată cererea reconvențională formulată de către pârâta- reclamantă reconvențional S.C. O. P. S.A. în contradictoriu cu pârâții R. P. F. I., R. I. și C. L. P. Aplicarea legilor Fondului Funciar a Municipiului S. Marmației, având ca obiect revendicare imobiliară.
Prima instanță a reținut că terenul reclamantei a fost greșit întabulat în cartea funciară, iar faptic terenul deținut de aceasta este îngrădit pe porțiunea de vecinătate cu pârâții R. P. și F. I., astfel că există un gard din plasă, care corespunde amplasamentului din procesul verbal de vecinătate. Se precizează că reclamanta-reconvențional, nu folosește în totalitate parcele 2797/2, dar din cauza greșitei identificări această eroare a fost transmisă în c.f. nr. 9613 Sighet. De asemenea se menționează că pârâtul F. I. deține o parte a parcelei cu nr. top. 2797/2, dar acest fapt se datorează erorii de identificare. Gardul existent între reclamantă și acest pârât, nu încalcă vechiul gard existent la întocmirea documentației conform HG nr.834/1991 și implicit limita de vecinătate stabilită prin procesul verbal de vecinătate semnat de pârâtul F. I. în anul 1994.
Terenul deținut de reclamantă este îngrădit pe porțiunea de vecinătate cu pârâții R. P. și F. I., există un gard din plasă, care corespunde amplasamentului din procesul verbal de vecinătate. Suplimentul de expertiză depus nu clarifică dacă reclamanta este proprietara suprafeței de teren revendicate de 3756 mp. Din supliment rezultă că s-a introdus o parcelă cu nr. top. 2783/2 cu suprafața de 1012 mp, în care este proprietar fostul C.A.P. S. Marmației și nu au mai fost introduse și porțiuni de .. 2786, astfel că s-a procedat doar la reducerea suprafețelor inițial înscrise în c.f. nr. 9613 Sighet devenit prin conversie_.
De la înregistrarea cerii reconvenționale disjunse în noul dosar format și până la pronunțarea hotărârii, a intrat în vigoare Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind codul civil. Prin urmare instanța trebuie să aibă în vedere legea aplicabilă raportului juridic dedus judecății, reclamanta neindicând în cererile depuse un temei de drept ai acțiunii în revendicare.
Conform dispozițiilor art. 6, al.6, dispozițiile legii noi sunt aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din starea și capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție și obligația legală de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv din regimul general al bunurilor, și din raporturile de vecinătate, dacă aceste situații juridice subzistă după . legii noi.
În consecință instanța a apreciat că în speță sunt aplicabile dispozițiile art.563 și urm. din NCC.
Textul art. 563 din NCC definește acțiunea în revendicare prin aceea că proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept, iar art. 565 prevede că dovada dreptului de proprietate se face cu extrasul de carte funciară în cazul imobilelor înscrise în cartea funciară.
Din analiza textelor prezentate, a rezultat că reclamanta trebuia să facă dovada clară că este proprietara și pentru suprafața revendicată de 3756 mp, pentru ca acțiunea formulată să aibă efectul predării terenului solicitat, aspect care nu a fost dovedit de reclamantă deși s-a efectuat o expertiză tehnică judiciară, care presupune că această suprafață ar putea fi identificată în alte parcele decât cele prezentate în cererea reclamantei.
În consecință apreciind probele administrate instanța a considerat că acțiunea reclamantei nu a fost dovedită prin lipsa dreptului de proprietate, astfel că aceasta nu a fost întemeiată, fiind respinsă față de toții reclamanții.
Împotriva sentinței a declarat recurs recurenta . solicitând modificarea sentinței atacate în sensul admiterii cererii de rectificare a cărții funciare nr. 9613 S. Marmației, conform concluziilor și propunerilor făcute în raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de către expertul Z. N. M. și în suplimentele la această lucrare, aflate la filele 65-68 respectiv 97 și 109 din dosarul instanței.
În motivarea recursului s-a arătat că instanța de fond nu a analizat în mod temeinic și legal întregul probatoriu administrat în cauză, pronunțând sentința cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor legale incidente, în opinia recurentei.
In opinia recurentei, instanța de fond nu a efectuat o analiză riguroasă a situației de fapt existente în prezenta cauză, astfel că sentința nu cuprinde motivele pe care se sprijină soluția astfel pronunțată de către instanța de fond și a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii. P. soluționarea cererii și pentru a se putea stabili exact care din pârâții reconvenționali ocupă terenul aferent recurentei și în ce suprafață, recurenta a solicitat efectuarea unei expertize topografice cu următoarele obiective: să se identifice suprafețele fiecărui topografic; cine sunt proprietarii care dețin în drept și în fapt, și/sau ocupă topograficele corespunzătoare și ce cotă de suprafață ocupă; să se stabilească din topograficele arătate cota de suprafață pe care trebuia întabulată documentația P. în conformitate cu HG 834/1991; identificarea tuturor numerelor topografice pe care sunt amplasate imobilele părților; să se arate suprafața și topograficele care aparțin recurentei și să se indice dezmembrările aferente precum și să se efectueze propuneri de dezmembrare și întabulare a suprafețelor pentru . se precizeze dacă în fapt, suprafața de teren deținută de recurentă conform extrasului CF este ocupată de terțe persoane (să se indice numele proprietarilor); să se identifice dezmembrările operate asupra parcelei cu nr. topo 2783 cu indicarea suprafeței fiecărui nr. topo dezmembrat și a deținătorilor acestora.
Instanța a apreciat utilă și concludentă proba cu expertiza topografică desemnându-l pe dl Z. N. M. pentru efectuarea expertizei judiciare.
Prin raportul de expertiză tehnică a identificat suprafața deținută faptic de către P. ca fiind de_ mp și a concluzionat că întabularea în CF a CADP s-a făcut greșit din mai multe puncte de vedere: conturul configurat în schița la scara 1: 2880 nu corespunde conturului obținut de către recurentă ca urmare a CADP; suprapunerea unui contur greșit peste planul scara 1: 2880 aferent CF a dus pe cale de consecință la identificarea greșită a parcelelor pe care s-a făcut întabularea suprafeței de_ mp.
Recurenta precizează că expertul arată în obiectivul nr. 1 că raportul depus la dosarul_ de către expertul P. C. nu corespunde cu situația actuală din CF. totodată prin răspunsul la obiectivul 5 din expertiza se arată că: „suprafața deținută de către O. P. SA conform extrasului CF nu este în concordanță cu suprafața obținută prin HG 834/1991, scriptic este aceeași în cele două acte, dar forma și dimensiunile schiței cu care s-a întabulat O. P. SA este greșit întocmită și nu corespunde realității din teren, în plus schița conține poziționări greșite ale unor parcele topografice-exemplu parcele cu nr. top 2798/2/3/2. există parcele care sunt parțial sau integral în folosința O. P. SA fără a fi însă menționate în CF 9613”.
Față de aceste măsurători, recurenta a efectuat o expertiză extrajudiciară iar suprafața găsită ca fiind folosită efectiv de recurentă, a fost de_ mp cu 42 mp mai mult decât cea constată de către expertul Z. C., diferențe care se încadrează în limitele de toleranțe a măsurătorilor.
Recurenta apreciază că acțiunea îndeplinește condițiile legale de admisibilitate, deoarece înscrierea din cartea funciară nu mai corespunde cu situația reală actuală a imobilului înscris în cartea funciară. Condițiile de admisibilitate a acțiunii în rectificare sunt stabilite, . expres și limitativ, în art. 36 din Legea nr. 7/1996 devenit art. 34, ca urmare a republicării actului normativ, însă modul generic în care legiuitorul a înțeles să reglementeze cel de-al patrulea caz de rectificare, când înscrierea în cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală a imobilului, permite concluzia că se poate solicita rectificarea pe acest temei în oricare dintre situațiile în care starea tabulară a imobilului nu mai corespunde cu situația sa juridică reală actuală.
Intimatul F. I. a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Analizând sentința atacată, tribunalul reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2725 din 2.11.2011 a Judecătoriei S. Marmației s-a disjuns acțiunea reconvențională formulată de O. P. având ca obiect revendicarea imobiliară, iar în urma disjungerii, cererea reconvențională a fost înregistrată sub dosar nr._ .
Acest din urmă dosar a fost soluționat prin sentința civilă nr. 145 din 23.01.2015 a Judecătoriei S. Marmației și a fost recurat de O. P., recurs care formează obiectul prezentului dosar.
Recurenta O. P. revendică de la vecinii proprietății sale o suprafață de teren afirmând că aceștia o folosesc fără drept.
Prin certificatul de atestare a dreptului de proprietate a recurentei fără a se face o verificare topografică pe teren a fost trecut o suprafață mai mare de_ mp în loc de_ mp ce există în mod real pe teren.
Prin raportul de expertiză întocmit de ing. Z. N. M. și suplimentul de expertiză, s-a stabilit cu certitudine că întabulările efectuate de recurentă în baza procesului verbal de atestare a proprietății sunt eronate din cauză că acest certificat de atestare a proprietății nu corespunde cu situația faptică de pe teren și nu este în concordanță nici cu procesul verbal de stabilire a vecinătăților semnat de P..
În anul 1994 cu ocazia intrării reclamantei în posesia terenului s-a semnat un proces verbal de vecinătate pe care reclamanta l-a semnat și l-a respectat până în prezent, folosind exclusiv suprafața îngrădită cu acea ocazie, terenul intimaților aflându-se dincolo de gardul respectiv.
Așa cum reiese din expertiza efectuată în cauză, reclamanta nu se afla în posesia întregii suprafețe asupra căreia are înscris dreptul de proprietate, din cauza greșitei identificări a acestuia cu ocazia eliberării certificatului de atestare a dreptului de proprietate și a întabulării.
Având în vedere considerentele de mai sus, recursul va fi respins conform dispozitivului, având posibilitatea identificării corecte a terenului în alt cadru procesual.
Cererea intimatului F. I. de obligare a recurentei la plata cheltuielilor de judecată va fi respinsă raportat la nedovedirea efectuării unor cheltuieli în condițiile legii.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta . cu sediul în București . Sector 1, împotriva Sentinței civile nr. 145/23.01.2015, pronunțată de Judecătoria S. Marmației.
Respinge cererea intimatului F. I. privind obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.06.2015.
Președinte Judecători Grefier
Ț. D. W. D., P. G. G. H. M.
Red.W.D./ 6.11.2015
Tred. M.H./6.11.2015 - 2 ex.
Judecător la fond: N. P. I.
| ← Uzucapiune. Decizia nr. 194/2015. Tribunalul MARAMUREŞ | Anulare act. Decizia nr. 279/2015. Tribunalul MARAMUREŞ → |
|---|
