Rezoluţiune contract. Hotărâre din 18-03-2013, Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 18-03-2013 în dosarul nr. 336/181/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 348/2013
Ședința publică de la 18 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. V.
Judecător F. M.
Judecător L. B.
Grefier D. D.
Pe rol pronunțarea asupra recursului civil formulat de reclamanții Hîrțaucă V. și Hîrțaucă I., împotriva sentinței civile nr. 556 din 06.12.2012 pronunțată de Judecătoria Baia de A., intimat-pârât fiind Hîrțaucă C., având ca obiect constatare nulitate act juridic rezoluțiune contract.
La apelul nominal, lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, s-a luat act că prin serviciul registratură, s-au depus concluzii scrise de către recurenții-reclamanți Hîrțaucă V. și Hîrțaucă I. și constatând că, dezbaterile asupra recursului au fost consemnate în încheierea din data de 11 martie 2013, ce face parte integrantă din prezenta decizie, s-a trecut la soluționare.
INSTANȚA
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia de A. la data de 27.04.2012 sub nr._, reclamanții Hîrțaucă V. și Hîrțaucă I. au solicitat în contradictoriu cu pârâtul Hîrțaucă C., ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună rezoluțiunea contractului de întreținere nr. 332 încheiat în data de 03.01.2002, prin care au înstrăinat pârâtului un imobil compus din suprafața de 184,5 mp teren curți construcții cu vecinii: E- P. I., V-uliță, S-J. I.,N- Biserica Creștină Baptistă, împreună cu două camere și jumătate din holul de la etajul 1, constatarea nulității absolute a contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 3536/26.11.2009, ce are ca obiect înstrăinarea încăperilor notate cu 4 și 8 și cota indiviză de ½ din holurile 6 și 7 pe documentația cadastrală, situate la etajul clădirii imobilului casă, construcție ce aparține Bisericii Cultului C. Baptist, având număr cadastral 603 și intabulat în CF nr. 450/N a orașului Baia de A., precum și casa de locuit compusă din parter și hol, cameră, bucătărie și baie în suprafață construită de 47,44 mp., utilă de 32,22 mp., edificată pe terenul ce are număr cadastral 599, intabulat în CF nr._ provenit din conversia pe hârtie a CF nr. 458/N a orașului Baia de A. cât și anularea documentației cadastrale și radierea din cartea funciară a localității Baia de A. a terenurilor și imobilelor înstrăinate nelegal pârâtului.
În motivarea acțiunii în ceea ce privește rezoluțiuni contractului de întreținere nr. 332/2002, pârâtul și-a asumat obligația de a asigura un trai decent cât și toate cele necesare traiului până la încetarea din viață a reclamanților, asigurându-le hrană, îmbrăcăminte, combustibil, îngrijirii medicale, obligații pe care pârâtul nu le-a respectat și nici nu le respectă nici în prezent.
În ceea ce privește capătul de cerere prin care s-a solicitat nulitatea absolută a contractului de vânzare – cumpărare nr. 3636/2009, motivează reclamanții că, la data încheierii contractului aceștia erau în vârstă având 79 și respectiv 76 de ani, fiind bolnavi și ne însoțiți de nicio persoană de la Autoritatea Tutelară a Consiliului Local Baia de A., astfel cum statuează prevederile art. 30 din Legea nr. 17/2000, notarul care a încheiat actul fiind același cu cel care a încheiat contractul de întreținere nr. 332/2002, necitind conținutul acestui, astfel că din cauza bolii și a vârstei nu au știut ce au semnat.
De asemenea, arată că nu au primit prețul menționat în acest contract, respectiv suma de 10.000 lei sumă pe care au înțeles abia în anul 2012 că pârâtul avea obligația să le-o înmâneze, valoarea care însă a fost nesinceră și neserioasă.
Astfel, consideră reclamanții că, cauza contractului nu este reală, licită și morală, mai mult notarul public având obligația la data încheierii actului să le aducă la cunoștință prevederile art. 30 din Legea nr. 17/2000.
S-a precizat că, reclamanții nu au cerut pârâtului să le acorde efectiv întreținere, deoarece s-au întreținut singuri, dar începând cu anul 2011, au solicitat pârâtului întreținere dar acesta i-a dat afară din locuință, reclamanții mutându-se într-o locuință mai veche, fără curent electric, fără apă, cu condiții improprii de locuit.
În drept acțiunea a fost întemeiată pe disp. art. 30 din Legea nr. 17/2000, art. 907, art. 1719, 2257 alin. 2 art. 2263 din Noul Cod Civil, art. 5, 946 - 968, 970 și art. 1079 din vechiul Cod civil.
În dovedirea acțiunii au depus la dosar contratul de întreținere nr. 332/30.01.2002, contractul de vânzare – cumpărare nr. 3536/26.01.2009 și au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, anchetă socială, proba testimonială și alte probe utile în soluționarea cauzei.
Pârâtul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii promovate de către reclamanți ca nefondată.
La termenul de judecată din data de 17.05.2011, pârâtul Hîrțaucă C. a precizat că valoarea îmbunătățirilor pe care le-a realizat la imobil este de 10.000 lei și a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri,a probei cu 2 martori,cu interogatoriul reclamanților și a probei cu expertiză în specialitatea construcții, probe încuviințate de instanță.
Au fost luate interogatorii reclamanților Hîrțaucă V., Hîrțaucă I. și pârâtului Hîrțaucă C., interogatorii consemnate și atașate la dosar.
Au fost ascultați martorii: B. I., B. I., T. I., L. Nicușor, declarațiile fiind consemnate și atașate la dosar.
La termenul de judecată din data de 31.05.2012, s-a încuviințat probele solicitate de către apărătorii părților, procedându-se la citarea martorilor propuși, la emiterea unei adrese către Autoritatea Tutelară Baia de A., prin care s-a solicitat efectuarea unor anchete sociale la domiciliul reclamanților, și s-a pus în vedere părților să se prezinte la interogatoriu.
La data de 19.06.2012, s-a înaintat cu adresa nr. 6720/06.06.2012 ancheta socială întocmită al domiciliul reclamanților de către Autoritatea Tutelară Baia de A..
La termenul de judecată din data de 21.06.2012, instanța a procedat la luarea interogatoriul părților și la audierea martorilor T. V., P. D., T. B. V., R. N., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.
La termenul din data de 18.10.2012, instanța a procedat la audierea martorului P. C., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei, la termenul din data de 08.11.2012 a fost audiat martorul L. Nicușor, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
La termenul din data de 29.11.2012, a fost audiat martorul B. P., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei, iar pârâtul a depus la dosar o procură specială însoțită de declarația reclamantei Hîrțaucă I., adresa nr. 273/P/2009 emisă de către P. de pe lângă Judecătoria Baia de A., împreună cu rezoluția nr. 273/P/2009 din data de 24.07.2009, un certificat medico-legal nr. 885/20.12.2010 și rezoluția nr. 531/P/2010 din data de 14.02.2011.
Prin sentința civilă 556/06.12.2012 .2012 pronunțată de Judecătoria Baia de A. în dosar nr._ a fost respinsă acțiunea.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că la data de 30.01.2002, părțile au încheiat contractul de întreținere autentificat sub nr. 332/30.01.2002, prin care reclamanții au dat în schimbul întreținerii, pârâtului Hîrțaucă C., imobilul compus din suprafața de 184,5 mp teren construcții cu vecinii: R- P. I., A-ulița, Mzi-J. I., și MN- Biserica Creștină Baptistă, împreună cu două camere și jumătate din holul etajului construcției edificată pe teren și anume camerele din partea de Miază-zi a proprietății și partea de hol tot dinspre Miaza-zi (vecin J.), construcție edificată pe terenul ce aparține Bisericii Cultului C. Baptist.
Ulterior, prin contractul de vânzare - cumpărare nr. 3536 / 26.11.2009, aceiași reclamanți au vândut pârâtului Hîrțaucă C. încăperile notate cu nr.4 și nr. 8 în întregime, încăperile nr.6 și 7, holuri în cota de ½, toate situate la etajul unei construcții unde la parter funcționează Biserica Cultului C. Baptist, construcție edificată pe terenul ce aparține Bisericii Creștine Baptiste.
Prin cererea de chemare în judecată reclamanții Hîrțaucă V. și Hîrțaucă I. au solicitat în contradictoriu cu pârâtul Hîrțaucă C., ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună rezoluțiunea contractului de întreținere nr. 332 încheiat în data de 03.01.2002, prin care au înstrăinat pârâtului un imobil compus din suprafața de 184,5 mp teren curți construcții cu vecinii: E- P. I., V-uliță, S-J. I.,N- Biserica Creștină Baptistă, împreună cu două camere și jumătate din holul de la etajul 1, constatarea nulității absolute a contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 3536/26.11.2009, ce are ca obiect înstrăinarea încăperilor notate cu 4 și 8 și cota indiviză de ½ din holurile 6 și 7 pe documentația cadastrală, situate la etajul clădirii imobilului casă, construcție ce aparține Bisericii Cultului C. Baptist, având număr cadastral 603 și intabulat în CF nr. 450/N a orașului Baia de A., precum și casa de locuit compusă din parter și hol, cameră, bucătărie și baie în suprafață construită de 47,44 mp., utilă de 32,22 mp., edificată pe terenul ce are număr cadastral 599, intabulat în CF nr._ provenit din conversia pe hârtie a CF nr. 458/N a orașului Baia de A. cât și anularea documentației cadastrale și radierea din cartea funciară a localității Baia de A. a terenurilor și imobilelor înstrăinate nelegal pârâtului.
În ceea ce privește rezoluțiunea contractului de întreținere nr. 332/30.01.2002 este cunoscut în materie că aceasta este o sancțiune a neexecutării culpabile a contractelor sinalagmatice, constând în desființarea retroactivă a acestuia și repunerea părților în situația anterioară încheierii contractului.
Temeiul juridic al rezoluțiunii îl constituie practic reciprocitatea și interdependența obligațiilor din contractul sinalagmatic, împrejurarea că fiecare dintre obligațiile reciproce este cauza juridică a celeilalte.
Deci, pentru a opera rezoluțiunea unui contract, trebuie îndeplinite mai multe cerințe și anume: una din părți să nu-și fi executat obligațiile ce-i revin, neexecutarea să fie imputabilă părții care nu și-a îndeplinit obligația iar debitorul obligației neexecutate să fie pus în întârziere, în condițiile legii.
Deci, acțiunea în rezoluțiune a contractului este acțiunea prin care se sancționează comportamentul culpabil tocmai al persoanei care nu-și execută obligația contractuală și deci este acțiunea care poate fi promovată de partea care a executat sau care se declară gata să execute contractul, pentru că altfel, s-ar ajunge la o înfrângere a principiului obligativității contractelor.
S-a reținut că pârâtul Hîrțaucă C. avea obligația de a presta întreținerea datorată către reclamanți.
Din declarația martorului T. V. ( fila 57), a rezultat că, pârâtul a încercat să ducă alimente, medicamente cât și lemne însă reclamanții au refuzat .
Din declarația martorului P. D. (fila 58) a rezultat că în primăvara anului 2012 a fost împreună cu pârâtul pentru a transporta niște materia lemnos pentru încălzit reclamanților cât și aspectul că, cunoaște că de sărbătorile pascale din anul 2012, pârâtul s-a deplasat la domiciliul reclamanților pentru a le duce un miel, însă ulterior acesta a fost restituit.
Față de aceste aspecte, instanța a constatat că pârâtul Hîrțaucă C. nu are vreo culpă în executarea obligațiilor asumate prin încheierea contractului de întreținere, în sensul că le acordă întreținere reclamanților, aspecte ce conduc la concluzia că din culpa reclamanților debitorul a fost în imposibilitatea executării obligației asumate prin contractul de întreținere.
Față de cele reținute, văzând dispozițiile art. 1169 din Codul civil potrivit căruia „ cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească” și constatând netemeinicia pretențiilor invocate, nefiind dovedită culpa pârâtul Hîrțaucă C. în executarea obligațiilor instanța a respinsacțiunea promovată de reclamanții.
În ceea ce privește capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3536/26.11.2009, ce are ca obiect înstrăinarea încăperilor notate cu 4 și 8 și cota indiviză de ½ din holurile 6 și 7 pe documentația cadastrală, situate la etajul clădirii imobilului casă, construcție ce aparține Bisericii Cultului C. Baptist, având număr cadastral 603 și intabulat în CF nr. 450/N a orașului Baia de A., precum și casa de locuit compusă din parter și hol, cameră, bucătărie și baie în suprafață construită de 47,44 mp., utilă de 32,22 mp., edificată pe terenul ce are număr cadastral 599, intabulat în CF nr._ provenit din conversia pe hârtie a CF nr. 458/N a orașului Baia de A., instanța din întreg materialul probator în cauză, a constatat că este neîntemeiată și l-a respins pentru următoarele considerente:
Dispozițiile art. 30 din Legea nr. 17/2000, statuează că „Autoritatea tutelară sau, după caz, consilierii juridici angajați ai consiliului local în a cărui rază teritorială domiciliază persoana vârstnică au obligația de a acorda, la solicitarea acesteia, consiliere gratuită în vederea încheierii actelor juridice de vânzare-cumpărare, donație sau împrumuturi cu garanții imobiliare care au drept obiect bunurile mobile sau imobile ale persoanei vârstnice respective. Persoana vârstnică, astfel cum este definită la art. 1 alin. (4), va fi asistată, la cererea acesteia sau din oficiu, după caz, în vederea încheierii unui act juridic de înstrăinare, cu titlu oneros ori gratuit, a bunurilor ce îi aparțin, în scopul întreținerii și îngrijirii sale, de un reprezentant al autorității tutelare a consiliului local în a cărui rază teritorială domiciliază persoana vârstnică respectivă.”.
Astfel, susținerea reclamanților că notarul avea obligația de a le aduce la cunoștință reclamanților faptul că trebuia asistate la facerea contractului de către o persoană din cadrul Autorității Tutelare Baia de A., nu poate fi primită atâta timp cât din textul de lege mai sus enunțat reiese fără putință de tăgadă că aceștia beneficiază doar la solicitarea acesteia sau din oficiu, ceea ce nu este cazul în speța de față.
Susținerile reclamanților cu privire la faptul că nu a fost achitat prețul la întocmirea contractului de vânzare cumpărare nu a fost dovedită de către aceștia, fiind știut faptul că potrivit art. 1169 din Codul civil potrivit căruia „ cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească”.
Referitor la capătul de cerere privind anularea documentației cadastrale și radierea din cartea funciară a localității Baia de A. a terenurilor și imobilelor înstrăinate nelegal pârâtului, instanța având în vedere că, documentația cadastrală nu este un act juridic în sensul prevăzut de Codul civil, nu poate purcede la o asemenea măsură, însă în ceea ce privește radierea din cartea funciară a localității Baia de A. a terenurilor și imobilelor înstrăinate, având în vedere că s-a respins capătul de cerere privind rezoluțiunea contractului de întreținere nr. 332 încheiat în data de 03.01.2002 cât și cel privind constatarea nulității absolute a contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 3536/26.11.2009, instanța l-a respins.
Față de aceste motive, instanța a respins acțiunea formulată de către reclamanții Hîrțaucă V. și Hîrțaucă I. în contradictoriu cu pârâtul Hîrțaucă C..
Împotriva hotărârii mai sus menționate a declarat recurs pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Au susținut că s-au administrat probe clare, dar interpretate greșit de instanța de judecată sau interpretate tendențios cu intenția de a respinge acțiunea. Ori, au dovedit în instanță că pârâtul nu și-a respectat în nici un fel clauzele contractuale în sensul că la întocmirea contractului de întreținere nu erau în nevoie deoarece erau sănătoși și se întrețineau singuri, acest contract fiind cu scopul de a avea un sprijin moral, afectiv și material la nevoie. În momentul în care s-au îmbolnăvit, având nevoie ca acest contract de întreținere să fie viabil și apelând la pârât, acesta i-a ignorat total, nerespectând nici o clauză cu privire la întreținerea lor. Că, după 2-3 ani de la încheierea contractului, pârâtul a continuat să facă presiuni asupra lor să facă un contract de vânzare cumpărare ca acesta să protejeze imobilul, declarat și deghizat în locuință pentru a se apăra în fața autorităților care nu acceptă cultul baptist. Fiind ademeniți de acesta și făcând fel și fel de promisiuni cu tendințe religioase erijându-se în apărător al cultului din care fac parte, au acceptat să facă acest act de vânzare cumpărare fără ca ei vânzătorii să primească vreo sumă de bani. În aceste condiții, instanța trebuia să constate și să rețină că acest contract este total viciat fiind întocmit prin dol și fără nici un preț.
Au mai susținut recurenții că nu au beneficiat de nici o întreținere iar când au apelat la pârât acesta i-a refuzat. Nu s-a făcut nici dovada că pârâtul le-a dat vreo sumă de bani pentru imobilul vândut ba mai mult după încheierea contractului i-a și alungat din locuință fiind trimiși în casa bătrânească din punctul Cracul A., cu scopul de a deceda și a scăpa de ei.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului susținând că din declarațiile martorilor a rezultat îndeplinirea obligațiilor din partea lui; reclamanții nu au făcut dovada că s-ar fi adresat vreunei autorități pentru a fi ajutați; prețul de 10.000 lei a fost achitat la data întocmirii contractului așa cum rezultă din conținutul acestuia; reclamanții nu au dorit niciodată să locuiască în casa de la etaj unde aveau toate condițiile; dolul constituie un motiv de nulitate relativă.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate raportat la disp. art. 304 c.pr.civ precum și în limitele art. 304 indice 1 c.pr.civ tribunalul constată că este nefondat și îl va respinge pentru următoarele considerente :
Prin cererea de chemare în judecată reclamanții Hîrțaucă V. și Hîrțaucă I. au solicitat rezoluțiunea contractului de întreținere autentificat sub nr.332/30.01.2002, constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.3536/26.11.2009 și anularea documentației cadastrale respectiv radierea din cartea funciară a terenului și imobilelor înstrăinate nelegal pârâtului prin cele două contracte.
Raportat la dispozițiile art.1020 cod civil aplicabile în speța de față, rezoluțiunea unui contract reprezintă o sancțiune a neexecutării culpabile a contractului sinalagmatic, având drept justificare reciprocitatea și interdependența obligațiilor, împrejurarea că fiecare dintre obligațiile reciproce este cauza juridică a celeilalte, astfel încât neîndeplinirea culpabilă a unei obligații lipsește de suport juridic obligația reciprocă cu consecința desființării întregului contract.
Retinand aceste aspecte, reclamanților, le revenea obligația, în baza art.1169 cod civil să facă dovada neexecutării culpabile a contractului din partea pârâtului.
Așa cum în mod corect s-a reținut către instanța de fond, din probatoriul administrat în cauză nu a rezultat faptul că pârâtul nu și-a îndeplinit obligațiile asumate în baza contractului de întreținere, relevante în acest sens fiind declarațiile martorilor audiați în cauză, care fie au declarat că nu au cunoștință în ce măsură pârâtul a contribuit la întreținerea reclamanților, fie au precizat că pârâtul a încercat să le ducă acestora medicamente și alimente, însă au refuzat. În atare situație, nu se poate reține că pârâtul nu și-a îndeplinit obligația asumată, ceea ce presupune oricum o atitudine culpabilă, refuzul reclamanților de a primi întreținerea exprimat chiar și cu ocazia interogatoriilor, neputând fi catalogat ca atare.
În același timp, din probele administrate a rezultat că părțile nu au locuit împreună în imobilul a făcut obiectul contractului de întreținere ci într-un alt imobil. Față de cele reținute în mod corect s-a apreciat de instanța de fond că pârâtul nu are vreo culpă în executarea obligațiilor asumate, nefiind dovedită prin urmare atitudinea culpabilă a acestuia.
Cât privește contractul de vânzare cumpărare, criticile recurenților au fost în sensul că instanța de fond trebuia să constate și să rețină că acest contract este total viciat fiind întocmit prin dol și fără nici un preț, cu toate că prin cererea de chemare în judecată aceștia au invocat că, în speță, cauza contractului nu este reală, licită și morală, aspecte care nu au fost dovedite în cauză prin probele administrate. În privința prețului se reține totodată că din conținutul contractului de vânzare cumpărare rezultă achitarea acestuia la data perfectării, iar martorii nu au fost în măsură să dea relații certe în acest sens.
Apreciind că nu se impune constatarea nulității absolute a celor două contracte în mod corect instanța de fond a respins și capătul de cerere privind anularea documentației cadastrale respectiv radierea din cartea funciară a terenului și imobilelor înstrăinate nelegal pârâtului prin cele două contracte.
Pentru aceste considerente se apreciază recursul ca fiind nefundat motiv pentru care acesta va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamanții Hîrțaucă V. și Hîrțaucă I., împotriva sentinței civile nr. 556 din 06.12.2012 pronunțată de Judecătoria Baia de A., intimat-pârât fiind Hîrțaucă C..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Martie 2013
Președinte, M. V. | Judecător, F. M. | Judecător, L. B. |
Grefier, D. D. |
M.V/D.D. 02 aprilie 2013
Ex.2
Jud.fond C.A U.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1/2013. Tribunalul MEHEDINŢI | Uzucapiune. Hotărâre din 19-09-2013, Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
