Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 81/2013. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 81/2013 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 13-06-2013 în dosarul nr. 14342/225/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 59/A/MF
Ședința publică de la 13 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. N.
Judecător M. C. O.
Grefier D. A. D.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelantul pârât Ț. C., împotriva sentinței civile nr. 81/MF/30.01.2013 pronunțată de Judecătoria D. T. S., în contradictoriu cu intimații reclamanți P. N., P. P. si autoritățile tutelare P. D. T. Severein și P. M., având ca obiect exercitarea autorității părintești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul pârât Ț. C. personal și asistat de avocat G. C. și avocat P. R. pentru intimații reclamanți P. N. și P. P., lipsă fiind intimații reclamanți și autoritățile tutelare.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța constată închise dezbaterile și în temeiul art. 150 cod procedură civilă, a acordat cuvântul asupra apelului;
Avocat G. C. pentru apelantul pârât a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței și în parte schimbarea programului de vizită a minorului în sensul ca bunica să-l viziteze pe minor în prezența tatălui.
Nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Avocat P. R. pentru intimații reclamanți a solicitat respingerea apelului ca nefundat, menținerea sentinței ca fiind temeinică și legală. Cu cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Asupra apelului de față;
Prin cererea înregistrată la Judecătoria D. T. S. la data de 27.09.2012 sub nr._, reclamanții P. N. si P. P. au chemat in judecata pe pârâtul Tînțaru C. solicitând ca in baza art. 399 cod civil raportat la dispozițiile art. 397 Cod Civil ca autoritatea părintească in ceea ce îl privește pa minorul Tintaru A. R., născut la data de 25.10.2011 sa fie exercitata de ei cat si de tata, in baza art. 104 Cod Civil sa se stabilească locuință minorului la bunici, respectiv la aceștia, iar in subsidiar sa se dispună ca aceștia sa păstreze legături personale cu minorul in baza art.401 Cod Civil raportat la art. 496 alin.5 Cod Civil, următorul program: in primul si respectiv ultimul weekend, o data la doi ani de ziua de naștere a acestuia, o săptămână in vacanța de primăvară, o luna in vacanta de vara, atât in perioada sărbătorilor de iarna cat si in perioada celor pascale, si sa se permită ca aceștia sa păstreze legătura telefonica cu minorul.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat ca in data de 26 august 2012, in urma unui accident de mașina, fiica lor Tintaru C. L. in vârsta de 29 de ani a decedat, iar in urma decesului a rămas un băiețel. Au precizat ca paratul nu a manifestat nici un fel de interes fata de minor fiind total de acord ca acesta sa fie lăsat in grija acestora in perioada in care fiica lor se afla la lucru sau plecata in vreo delegație.
Reclamanții au mai precizat ca pârâtul inițial au fost de acord ca minorul sa rămână în grija reclamanților, aceștia mutându-se in locuința din Dr. Tr. S., ., ., ., iar pârâtul avea posibilitatea de a vizita minorul. Au mai precizat ca in data de 02 septembrie 2012 minorul a fost luat cu forța din brațe de către un prieten al paratului.
Reclamanții au precizat ca in prezent de copil se ocupa bunica paterna, paratul fiind ocupat permanent cu vânzarea mașinilor si aducerea acestor din străinătate. Au arătat ca inițial fiica acestora se ocupa exclusiv de minor, pârâtul manifestând un dezinteres față de minor.
În drept, reclamanții și-a motivat acțiunea pe dispozițiile art. 397, 399, art. 400 alin.3, art. 401, 496 alin.5 Cod Civil si Legea 272/2004.
În dovedirea cererii a depus la dosar: copii CI (fila 7), certificat de căsătorie (fila 8), certificat de deces(fila9), certificat de naștere (fila 10); contract de vânzare - cumpărare(fila 11).
Pârâtul a depus întâmpinare la data de 08.10.2012 prin care a solicitat respingerea acțiunii .
In motivare a arătat că a fost căsătorit cu Tintaru C. L., fiica reclamanților, iar din căsătorie a rezultat minorul Tintaru A. R., născut la data de 25.10.2011. A arătat ca soția a decedat in data de 26.08.2012 în urma unui accident rutier care a avut loc în Dr. Tr . S. la punctul de trecere a frontierei Porțile de F. I.
Pârâtul a precizat ca potrivit art. 507 Noul Cod Civil daca unul dintre părinți este decedat, celalalt părinte exercita singur autoritatea părintească.
In dovedire a depus: copie CI (fila 19), certificat de căsătorie (fila 20), certificat de deces (fila 21), certificat de naștere (fila 22).
In temeiul art. 167 alin.1 Cod Procedura Civila instanța a încuviințat si administrat pentru părți proba cu înscrisurile de la dosar si proba testimonial cu martorii: V. A. I., P. S., considerându-le legale, pertinente si concludente soluționării cauzei.
Judecătoria D. T. S. prin sentința supusă apelului a respins excepția lipsei calității procesuale active cu privire la petitele având ca obiect exercitarea autorității părintești și stabilire domiciliu minor, invocată de pârât.
A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții P. N. și P. P., au fost respinse petitele având ca obiect exercitarea autorității părintești în comun de către părți și stabilire domiciliu minor, ca neîntemeiate
A fost admis în parte petitul având ca obiect legături personale cu minorul și a încuviințat ca reclamanții P. N. și P. P. să aibă legături personale cu minorul Ț. A. R., născut în data de 25 octombrie 2011, cu respectarea programului impus de consultațiile medicale programate și de terapia prin masaj prescrisă de medicul curant, cu respectarea programului de masă și somn, urmând ca minorul să fie dus și adus de către tatăl pârât la domiciliul reclamanților din Dr.Tr.S. unde se va exercita dreptul reclamanților de a avea legături personale cu minorul, în următoarele modalități: de două ori pe lună în prima și a treia săptămână a fiecărei luni din an în zilele de sâmbătă ora 11:00 până la ora 18:00 și duminică ora 11:00 până la ora 18:00; a doua zi de C. de la ora 11:00 până la ora 18:00 și în prima zi de Paști de la ora 11:00 până la ora 18:00; o dată la doi ani de ziua de naștere a minorului începând cu aniversarea din acest an, de la ora 11:00 până la ora 18:00; precum și telefonic de două ori pe lună în a doua și a patra săptămână a fiecărei luni din an în zilele de sâmbătă și duminică.
A fost respinsă cererea reclamanților de a avea legături personale cu minorul în perioada vacanțelor de primăvară și de vară.
A fost admis în parte petitul privind obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
A fost obligat pârâtul la plata către reclamanți la plata sumei de 200 lei reprezentând cheltuieli de judecată
S-a luat act că pârâtul nu solicită cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că, în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților față de petitele 1 și 2 ale acțiunii, excepție invocată de pârât prin întâmpinare și unită cu fondul prin încheierea din data de 14 noiembrie 2012 – fila 39, instanța a reținut următoarele.
Potrivit art. 137, alin. 1 C.proc.civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și a celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
În ceea ce privește excepția invocată, instanța reține prevederile art. 399, alin. 1 din Noul C.civ. care reglementează situații în care autoritatea părintească poate fi exercitată de către alte persoane - În mod excepțional, instanța de tutelă poate hotărî plasamentul copilului la o rudă sau la o altă familie ori persoană, cu consimțământul acestora, sau într-o instituție de ocrotire. Acestea exercită drepturile și îndatoririle care revin părinților cu privire la persoana copilului. ART. 400
Și în ceea ce privește petitul privind stabilirea domiciliului minorului există o reglementare de excepție privind posibilitatea ca locuința minorului să fie stabilită la alte persoane decât părinții minorului – art. 400, alin. 3 din Noul C.civ. - În mod excepțional, și numai dacă este în interesul superior al copilului, instanța poate stabili locuința acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane, cu consimțământul acestora, ori la o instituție de ocrotire. Acestea exercită supravegherea copilului și îndeplinesc toate actele obișnuite privind sănătatea, educația și învățătura sa.
Apare evident că, în privința ambelor petite, și alte persoane pot exercita autoritatea părintească, dar aceasta în condiții speciale și extreme care trebuie analizate de către instanță prin prisma probelor administrate, acesta fiind și motivul pentru care excepția lipsei calității procesuale active a fost unită cu fondul.
Față de aceste aspecte, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților pentru petitele 1 și 2, invocată de pârât, ca neîntemeiată.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut următoarele:
În data de 14 noiembrie 2009, pârâtul Ț. C. s-a căsătorit cu numita T. C. L., convenind ca numele de familie să fie Ț. – fila 8.
Din căsătoria acestora a rezultat minorul Ț. A. R., născut în data de 25 octombrie 2011 – fila 22.
La data de 26 august 2012, în urma unui accident rutier, a încetat din viață numita Ț. C. L. – fila 9.
Instanța a reținut că potrivit prevederilor art.507 din Noul C.civ., dacă unul dintre părinți este decedat, declarat mort prin hotărâre judecătorească, pus sub interdicție, decăzut din exercițiul drepturilor părintești sau dacă, din orice motiv, se află în neputință de a-și exprima voința, celălalt părinte exercită singur autoritatea părintească.
În speță, minorul Ț. A. R., născut în data de 25 octombrie 2011 nu mai are în viață decât un singur părinte, respectiv pe pârât.
Din probele administrate în cauză s-a apreciat că nu există motive temeinice pentru ca autoritatea părintească să nu fie exercitată de către pârât, neexistând, de altfel motive temeinice pentru a dispune în acest mod.
Pentru aceste considerente, se apreciază că este în interesul minorului ca exercitarea autorității părintești să se facă de către tatăl pârât, urmând ca locuința minorului să fie stabilită la fie la tatăl pârât la adresa din ., ., ., ., judetul Mehedinti, conform art.496 cod civil.
În ceea ce privește petitul privind obligația de întreținere, asupra căruia instanța este obligată să se pronunțe din oficiu așa cum rezultă din interpretarea art. 402 C.civ., văzând că minorul va rămâne în grija tatălui pârât care are obligația de a-i asigura toate cele necesare creșterii și educării minorului, instanța, văzând și prevederile art. 499 C.Civ., va respinge acest petit, ca neîntemeiat.
În ceea ce privește dreptul reclamanților de a avea legături personale cu minorul, instanța a reținut următoarele:
Potrivit art. 14, alin. 1 din Legea nr. 272/2004, copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament, iar alin. 2 prevede: Copilul are dreptul de a-și cunoaște rudele și de a întreține relații personale cu acestea, precum și cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior.
De asemenea, potrivit art. 14, alin. 3 din Legea nr. 272/2004, părinții sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot împiedica relațiile personale ale acestuia cu bunicii, frații și surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie, decât în cazurile în care instanța decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului.
Din probele administrate în cauză rezultă că reclamanții sunt puternic atașați de minor și că doresc să le fie dat spre creștere și educare. Astfel ambii martori relatează că între părți există o încrâncenare față de situația minorului și că imediat după decesul mamei minorului, Ț. C. L., părțile s-au înțeles cu privire la minor, în sensul că au convenit ca minorul să rămână în grija reclamanților. Neînțelegerile au intervenit nu din cauza modului în care reclamanții au avut grijă de minor în acea perioadă, lucru necontestat de pârât, ci cauzate de refuzul reclamanților de a-i permite pârâtului să îl vadă pe minor.
Împrejurarea că minorul are unele probleme de sănătate fiind diagnosticat cu „picior tal vag bilateral” și încadrat în grad de handicap mediu nu este de natură să constituie un impediment în dreptul reclamanților de a avea legături personale cu minorul, din moment ce acest diagnostic constă în lipsa adânciturii în talpa copilului, de natură să conducă la un mers incorect, deficiență care se poate corecta prin masaj pediatric ortopedic, ceea ce se și întâmplă, minorul fiind dus cu regularitate la ședințele de masaj prescrise de medic.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv invocat de pârât că nu este de acord cu acest petit din cauza unor probleme de sănătate ale minorului constând într-o infecție urinară, s-a apreciat, în primul rând că acest aspect nu este dovedit, iar pe de altă parte, chiar trecând peste acest aspect, instanța apreciază că nici această afecțiune nu este de natură să justifice respingerea acestui petit.
În ceea ce privește împrejurarea că reclamantul P. P. nu este bunicul biologic al minorului, instanța reține prevederile art.14, alin. 2 din Legea nr. 272/2004 enunțate mai sus.
În ceea ce privește modalitatea efectivă în care se desfășoară legăturile personale, instanța are în vedere prevederile art. 15, alin. 1 din Legea nr. 272/2004.
Văzând situația specială din speță, precum și problemele de sănătate ale minorului, dar și vârsta fragedă a acestuia care impune existența unui program de masă și somn specifice, precum și având în vedere că nu există impedimente reale ca minorul să aibă legături personale cu bunica sa maternă, respectiv soțul acesteia, instanța a admis în parte acest petit, însă în modalitatea stabilită prin dispozitivul sentinței.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a formulat apel pârâtul Ț. C. criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
In motivele de apel a criticat modalitatea de stabilire a dreptului reclamanților de a avea legături personale cu minora, modalitate care nu ține cont de împrejurarea că dată fiind starea de sănătate precară și vârsta fragedă a minorului, transportarea acestuia de către tată la domiciliul bunicilor ar periclita atât sănătatea acestuia și totodată ar conduce la perturbarea mediului în care se dezvoltă, influențând în mod ireversibil dat fiind faptul că la această vârstă are nevoie de stabilitate și de un mediu cunoscut.
Intimații P. N. și P. P. au formulat întâmpinare prin care au soli citat respingerea apelului ca nefondat.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma motivelor formulate în cond.-art. 295 c.pr.civ., instanța constată apelul nefondat.
Astfel, potrivit art. 2 din Legea 272 /2004 orice reglementare adoptată în domeniul drepturilor copilului precum și orice act juridic emis în acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului.
Potrivit art.2 alin 3 din lege, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copii, fiind pretinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.
Prin raportarea speței de față la principiul consacrat de art. 2 din legea 272/2004, instanța de fond a făcut o corectă analiză a drepturilor copilului stabilite de art. 14 din legea 272/2004 potrivit cărora copilul are dreptul a cunoaște rudele, a întreține relații personale cu acesta, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament.
Este adevărat că minorul Tînțaru A. R. rezultat în urma relației de căsătorie dintre pârâtul apelant Tînțaru C. și fiica reclamanților intimați, decedată la 26 august 2012 în urma unui accident de mașină, este la o vârstă fragedă, acesta fiind născut la 25.10.2011 .
Tot atât de adevărat în să este și puternicul atașament existent între minor și bunicii materni cu atât mai mult cu cât în condițiile de față mama este decedată .De altfel, ca urmare a acestui atașament pârâtul apelant a fost de acord inițial ca minorul să rămână în întreținerea bunicilor materni, acord pe care nu și la mai respectat ulterior .
In aceste condiții, programul de vizitare al minorului de către bunicii materni în prima și a treia săptămână a fiecărei luni în zilele de sâmbătă ora 11.00 până la ora 18.00 și duminică ora 11,00 până la ora 18.00 a doua zi de C. și prima zi de Paști între aceleași ore,odată la doi ani de ziua de naștere a minorului între aceleași ore,precum și telefonic de două ori pe lună în a doua și a patra săptămână a fiecărei luni în zilele de sâmbătă și duminică ,ține cont atât de vârsta fragedă a minorului și în același timp este în măsură să mențină relațiile de atașament între minor țși bunicii materni, neavând cum să-l prejudicieze pe minor cu atât mai mult cu cât legăturile personal e urmează aă aibă loc la un apartament pe care bunicii materni îl dețin în D. T. S. –localitate în care locuiește și minorul cu tatăl său.
Nici diagnosticul „picior tal vag bilateral”, care –l încadrează pe minor în grad de handicap mediu nu este de natură să afecteze interesul superior al acestuia, de vreme ce acest diagnostic constă în lipsa adânciturii din talpa copilului de natură să conducă la un mers incorect al acestuia, deficiență esențialmente corectabil prin masaj pediatric ortopedic. Ori, prin modalitatea de stabilire a programului de vizită, ședințele de masaj prescrise de medic nu pot fi afectate atât timp cât acest program este stabilit cu precădere în zilele de sâmbătă și duminică.
Pentru aceste considerente, instanța apreciază sentința atacată temeinică și legală, apelul urmând a fi respins ca nefundat în cond. art. 296 c.pr.civ.
Se vor face aplicarea disp. art. 274,276 c.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul ca nefondat formulat de apelantul pârât Ț. C., cu domiciliul in Dr. Tr. S., ., ., ., judetul Mehedinti,împotriva sentinței civile nr. 81/MF/30.01.2013 pronunțată de Judecătoria D. T. S., în contradictoriu cu intimații reclamanți P. N., P. P. cu domiciliul in ., nr.142, judetul C. S.,si autoritățile tutelare P. D. T. S. și P. M., ca nefondat.
Obligă apelantul la 700 lei cheltuieli de judecată către intimații.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Iunie 2013, la sediul Tribunalului M..
Președinte, V. N. | Judecător, M. C. O. | |
Grefier, D. A. D. |
NV/LI/4 ex.
Data26.06.2013
Jud.fond.Z. A. D..
Confidențial cod.op.2626
| ← Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 471/2013.... | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... → |
|---|
