Obligaţie de a face. Sentința nr. 459/2013. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 459/2013 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 12-02-2013 în dosarul nr. 496/181/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 21/A
Ședința publică de la 12 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. P.
Judecător V. N.
Grefier D. A. D.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelantul reclamant S. D., împotriva sentinței civile nr. 459/23.10.2012 pronunțată de Judecătoria Baia de aramă în contradictoriu cu intimatul pârât S. G., având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul reclamant S. D. personal, lipsă fiind intimatul pârât S. G..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, s-a luat act că s-au depus la dosar, prin serviciul registratură, din partea intimatului pârât S. G. întâmpinare.
Apelantul reclamant S. D. a precizat că a observat întâmpinarea și nu solită termen pentru observare.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța constată închise dezbaterile și în temeiul art. 150 cod procedură civilă, a acordat cuvântul asupra apelului;
Apelantul reclamant a solicitat admiterea apelului, fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia de A. la data de 19.06.2012 sub nr._, reclamantul S. D. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul S. G., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului, să permită reclamantului să ridice 10 m de gard construit din beton și fier, de pe terenul care i-a revenit pârâtului, în urma partajului averii autorilor părților, din satul Seliștea, ., iar în cazul în care pârâtul refuză, să fie autorizat reclamantul să procedeze la demolarea gardului pe cheltuiala pârâtului.
În motivare, susține reclamantul că, prin sentința civilă nr.477/01.11.2011, pârâtului S. G. i-a fost atribuit lotul nr.2, lot care include și suprafața de 584 mp, teren intravilan, categoria de folosință curți-construcții, situat în punctul „Plaț casă”, notat pe raportul de expertiză întocmit în cauza cu 4 CC.
Susține în continuare reclamantul că, în anul 2006, Primăria Isverna, conform autorizației de construcție nr.07/12.05.2006 a admis cererea reclamantului privind construirea unei locuințe P+M și a împrejmuirii terenului – La drum, teren care în urma partajului i-a revenit, în parte fratelui său, pârâtul S. G..
A precizat reclamantul că, deține și proiectul de construire nr.56/2005 pentru acest gard, planul de situație din anul 2005, acte care atestă dreptul său de proprietate exclusivă asupra gardului care împrejmuiește terenul în suprafață de 584 mp, notat pe schița la raportul de expertiză cu 4 CC.
Concluzionează reclamantul că, prin sentința civilă nr.477/2011 pronunțată de Judecătoria Baia de A. în dosarul nr._, rămasă definitivă și irevocabilă, pârâtului S. G., i-a revenit doar terenul în suprafață de 584 mp iar nu și gardul construit din beton și fier, cu o lungime de 10 m, edificat de către reclamant înainte de începerea partajului după autorii părților, gardul nefiind atribuit și nici evaluat prin sentința de partaj.
Reclamantul a arătat că, a solicitat verbal pârâtului S. G., să ridice gardul pe cheltuiala acestuia, pârâtul a refuzat motivând că el este proprietarul iar nu reclamantul.
În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 1528 din Noul cod civil și art. 580 alin.2 C..
În dovedire, reclamantul a depus la dosarul cauzei: copie după proiect autorizație de construire, foaie de capat, schiță, certificat de urbanism nr.12/19.04.2004, autorizație de construire nr.07/12.05.2006,raport de expertiză tehnică judiciară din dosarul nr._, s.c. nr. 477/01.11.2011 pronunțată de Judecătoria Baia de A. în dosarul nr._ .
Pârâtul a depus prin serviciul registratură cerere prin care a arătat că este de acord cu ridicarea gardului de către reclamant, pe lungimea de 10 m.
Judecătoria Baia de A. prin sentința supusă recursului a respins acțiunea civilă, ca nefondată.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că,reclamantul S. D. a solicitat prin cererea de chemare în judecată, să fie obligat pârâtul S. G., să-i permită ridicarea a 10 m de gard construit din beton și fier, de pe terenul care i-a revenit pârâtului, în urma partajului averii succesorale rămasă de pe urma autorilor părților, teren situat în satul Seliștea, ., iar în cazul în care pârâtul refuză, să fie autorizat reclamantul S. D., să procedeze la demolarea gardului pe cheltuiala pârâtului.
Reclamantul susține că prin sentința civilă nr. 477/01.11.2011, pârâtului i-a fost atribuit lotul nr. 2, lot care include și suprafața de 584 mp. teren intravilan categoria de folosință curți-construcții, situat în punctul „ Plaț Casă”, notat pe raportul de expertiză întocmit în cauză 4 CC, pârâtului revenindu-i doar terenul nu și gardul construit din beton și fier cu o lungime de 10 m.
Afirmarea unui drept subiectiv de către persoana care solicită protecția juridică reprezintă o condiție esențială a exercitării acțiunii civile. Acțiunea civilă este în corelație cu dreptul subiectiv, pentru declanșarea unei acțiuni civile este necesar să se afirme un drept subiectiv civil și să fie necesară protejarea acelui drept civil ce ar fi fost nesocotit.
De asemenea potrivit art. 1164 C.civ. „ Obligația este o legătură de drept în virtutea căreia debitorul este ținut să procure o prestație creditorului, iar acesta are dreptul să obțină prestația datorată.”
Pentru a interveni protecția juridică a unui drept este necesar să se facă dovada că dreptul a cărui apărare se solicită a fost nesocotit.
Potrivit articolului 1169 Cod Civil „Cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească”.
Reclamantul S. D. a solicitat prin cererea de chemare în judecată, să fie obligat pârâtul S. G., să-i permită ridicarea a 10 m de gard construit din beton.
Ori pentru a se dispune obligare pârâtului să permită reclamantului să ridice gardul este necesar a se face dovada că pârâtul a împiedicat în vreun fel pe reclamant să-și exercite drepturile asupra gardului respectiv.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a formulat recurs-recalificat apel prin încheierea din 22.01.2013 reclamantul S. D. criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare a arătat că instanța nu a intrat în cercetarea fondului, nu a avut rol activ și fără să administreze probatoriul necesar a apreciat eronat că pârâtul nu s-a opus la ridicarea gardului proprietatea reclamantului .
Faptul că există opoziție din partea pârâtului la ridicarea gardului reiese din aceea că S. G. a formulat plângere penală împotriva reclamantului pentru distrugere atunci când acesta din urmă a încercat să-și ridice gardul. A atașat în acest sens rezoluția din 25.09.2012 dată în dosarul nr. 219/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia de A. și referatul întocmit de Postul de Poliție Isverna cu propunere de neîncepere a urmăririi penale.
Intimatul S. G. a depus întâmpinare și a arătat că: acțiunea promovată este întemeiată; a fost de acord ca reclamantul să-și ridice gardul de pe terenul său; la momentul formulării plângerii penale s-a opus ridicării gardului deoarece terenul său ar fi rămas neprotejat; nu dorește obligarea la cheltuieli de judecată deoarece a recunoscut pretențiile reclamantului de la primul termen de judecată.
Verificând sentința apelată prin prisma motivelor invocate în limitele art. 292 Cpciv., tribunalul apreciază întemeiat recursul.
Astfel, reclamantul S. D. a solicitat prin cererea de chemare în judecată, să fie obligat pârâtul S. G., să-i permită ridicarea a 10 m de gard construit din beton și fier, de pe terenul care i-a revenit pârâtului, în urma partajului averii succesorale rămasă de pe urma autorilor părților, teren situat în satul Seliștea, ., iar în cazul în care pârâtul refuză, să fie autorizat reclamantul S. D., să procedeze la demolarea gardului pe cheltuiala pârâtului.
În speță instanța de fond a respins acțiunea reținând că deși gardul reclamantului se află pe proprietatea pârâtului acesta din urmă nu s-a opus ridicării lui.
Așa cum reiese din cuprinsul rezoluției din 25.09.2012 dată în dosarul nr. 219/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia de A. și din referatul întocmit de Postul de Poliție Isverna(depuse în apel) reclamatul a încercat împreună cu alte persoane, la data de 27.04.2012, să-și ridice de pe terenul proprietatea pârâtului un gard de aproximativ 10 m l .
Cu acea ocazie între părți a izbucnit un conflict deoarece pârâtul s-a opus demolării gardului iar ulterior a formulat chiar plângerea penală împotriva reclamantului pentru distrugere și amenințare, plângere soluționată prin neînceperea urmăririi penale.
Mai mult, pârâtul a arătat în întâmpinarea depusă la dosar că s-a opus ridicării gardului deoarece terenul proprietatea sa ar fi rămas neprotejat .
În această situație nu se poate aprecia că acțiunea pendinte este neîntemeiată iar reclamatul nu a făcut dovada pretențiilor sale.
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 296 Cpciv. și art. 1077 Cciv. tribunalul va admite apelul, va schimba sentința ,va admite acțiunea și îl va obliga pe pârâtul-intimat să permită reclamantului-apelant să ridice 10 m gard construit din beton și fier amplasat pe suprafața de 584 m.p. atribuită pârâtului prin s.c.nr.477/2011 în com.Isverna, . contrar, încuviințează ca reclamantul să procedeze la demolarea gardului pe cheltuiala pârâtului
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelantul reclamant S. D., împotriva sentinței civile nr. 459/23.10.2012 pronunțată de Judecătoria Baia de A. în contradictoriu cu intimatul pârât S. G..
Schimbă sentința.
Admite acțiunea.
Obligă pârâtul-intimat să permită reclamantei-apelant să ridice 10 m gard construit din beton și fier amplasat pe suprafața de 584 m.p. atribuită pârâtului prin s.c.nr.477/2011 în com.Isverna, . contrar, încuviințează ca reclamantul să procedeze la demolarea gardului pe cheltuiala pârâtului.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Februarie 2013
Președinte, M. P. | Judecător, V. N. | |
Grefier, D. A. D. |
BA/LI/2 ex.-13.03.2013
Jud.fond,Bajmatară I.C-tin
Confidențial cod.op.2626
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 288/2013. Tribunalul... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 407/2013. Tribunalul... → |
|---|
