Revendicare imobiliară. Hotărâre din 16-09-2013, Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 16-09-2013 în dosarul nr. 5569/101/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 913/R
Ședința publică de la 16 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE F. M.
Judecător C. Z.
Judecător L. B.
Grefier D. D.
Pe rol pronunțarea asupra recursurilor civile formulate de reclamantul C. I. și intervenienta T. D. M., împotriva sentinței civile nr.1165 din 05.03.2013 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, intimați fiind pârâții B. E. și B. A., având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal, lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, s-a luat act că prin serviciul registratură, s-au depus concluzii scrise de către recurenta-intervenientă T. D. M. și intimații-pârâți B. E., B. A. și constatând că, dezbaterile asupra recursurilor au fost consemnate în încheierea din data de 09 septembrie 2013, ce face parte integrantă din prezenta decizie, s-a trecut la soluționare.
INSTANȚA
Asupra recursurilor civile de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin la data de 23.04.2009, sub nr._, reclamantul C. I. a chemat în judecată pe pârâții B. E., B. A. solicitând instanței să-i lase în deplină proprietate și pașnică folosința suprafața de teren de 1186 mp situat pe raza comunei Malovăț în punctul Goișa T 115 P 25 cu vecinii R- B. E., V- C. G.( moștenitorii ai defunctei D. M. )S- DE și N–pădure, inclus în contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1287/3 iunie 2003 de BNP I. M., obligarea acestora la contravaloarea recoltei de pe terenul ocupat, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că în anul 2003 a cumpărat de la L. C. cu contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1287/3 iunie 2003 de BNP I. M., mai multe suprafețe de teren pe raza comunei Malovăț, printre care și suprafața de 2500 mp teren în punctul Goisa T.115 P 25 cu vecinii: R- B. E., V- C. G. ( moștenitorii ai defunctei D. M. ) S- DE și N – pădure, pe care se aflau plantați cireși .
A precizat că în anul 2004 a fost chemat în judecată de numitul C. G. vecinul dinspre vest, care a revendicat de la el suprafața de 2500 mp ,susținând că i-ar fi ocupat abuziv aceasta suprafața.
Expertiza dispusă în dosarul_/2004 al Judecătoriei Dr.Tr.S., a stabilit că a ocupat suprafața de 1317 m.p., iar B. E., vecina sa de la est, are în plus 1186 m.p. față de cea atribuită de Primărie, astfel că, a fost obligat să-i lase reclamantului C. G., în deplină proprietate si pașnică posesie, terenul în suprafață de 2503 m.p. conform ..2007.
După pronunțarea acestei sentințe, a solicitat pârâților, să-i lase liber terenul de 1186 m.p. pe care îl aveau în plus însă, aceștia au refuzat astfel că, deși a cumpărat 2500 m.p. în prezent deține doar 1314 m.p.
În consecință, consideră că, pârâții urmează a fi obligați atât să-i lase liber terenul cât și să-i plătească contravaloarea recoltei pe perioada 2006-2009 d epe terenul ocupat.
În drept, au fost invocate, disp. art. 480 și urm. C Civ., art. 998-999 C Civ.
În dovedirea acțiunii reclamantul a depus la dosar contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1287/3 iunie 2003 de BNP I. M., sentința civilă nr.936/6 martie 2007, pronunțată de Judecătoria Dr Tr S., raport de expertiza extrajudiciară și a solicitat audierea martorilor P. P I. și P. Șt Ș..
Pârâții în apărare au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii și obligarea reclamantului la cheltuieli de judecată.
Au arătat că reclamantul a cumpărat de la L. C. o suprafața de 22.200 mp situată în extravilanul comunei Malovăț din care livada de 2500 mp în T 115, P 25 punctul Goișa, însă fiind dat în judecată s-a dovedit că în punctul respectiv are o suprafața mai mare de 2500 mp fața de prevederile actului de vânzare cumpărare acesta a avut în plus 1317 mp.
Au precizat că, din conținutul contractului de vânzare cumpărare granițele terenului menționat mai sus sunt recunoscute de vecini și că acesta a fost dobândit doar cu titlul de proprietate provizoriu .
Mai mult, reclamantul la data cumpărării a arătat că înțelege să cumpere terenul pe riscul său, iar terenul a fost dobândit de către L. C. printr-un titlu provizoriu de proprietate.
În dovedirea întâmpinării pârâții au depus la dosar decizia civilă nr.869/R/12.06.2007, a Tribunalului M., certificatul de atestare fiscala pentru persoane fizice, copie din registru agricol.
Instanța din oficiu a dispus efectuarea unor expertize specialitatea topo pentru identificarea terenurilor deținute de părți în funcție de actele de la dosar să le măsoare și să întocmească schița, să precizeze dacă pârâți dețin mai mult teren iar în caz afirmativ ce suprafață, dacă pârâți ocupa teren de la reclamanți și efectuarea unei expertize agricole numind ca expert pe G. C. pentru a preciza ce categorie de folosință are terenul reclamanților iar în situația în care se va stabili că pârâți au ocupat din terenul reclamanților să stabilească contravaloarea recoltei ce se putea obține de pe terenul ocupat de pârâți în ani 2006-2009.
Prin ..11.2010, a fost respinsă acțiunea reclamantului C. I., formulată împotriva pârâților B. E. și B. A. și a obligat reclamantul la 1000 lei cheltuieli de judecată către pârâți.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul C. I. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, iar prin Decizia civilă nr. 350/R din 11.03.2011, a fost admis recursul formulat de reclamantul C. I. împotriva sentinței civile nr. 6326/15.11.2010 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în contradictoriu cu intimații pârâți B. E. și B. A., s-a casat sentința și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, fiind înregistrată la data de 08.04.2011.
La rejudecarea cauzei și ținând seama de îndrumările din decizia de casare, instanța, a dispus, emiterea unei adrese către Primăria Comunei Malovăț, pentru a înainta întreaga documentație care a stat la baza emiterii titlului provizoriu nr. 12/16.05._, pentru suprafața de 1,02 ha teren, care a stat la baza întocmirii contractului de vânzare cumpărare nr. 1287/3.06.2003, dacă a fost emis titlul definitiv de proprietate, data emiterii și pe numele cui a fost emis, dacă parații au titlu de proprietate pe terenul situat in punctul Goisa T115,P 25, dacă in baza mențiunilor din registrul agricol ,a fost eliberat titlul provizoriu sau definitiv, dacă există proces verbal de punere în posesie cu identificarea terenurilor și a vecinătăților.
Răspunsul la această adresă se afla la fila 38 dosar.
La dosarul cauzei, s-au depus, în copie ,: titlul provizoriu de proprietate nr. 9/1 pe numele B. E., adresa 450/17.05.2011, adresa 510/20.06.2011 eliberată de Primăria . RA de la rolul numitului B. I., titlul de proprietate provizoriu nr. 12 emis pe numele L. C., actul dotal din 2 sept. 1942, adresa nr. 917 din 3.10.2011, eliberată de Primăria comunei Malovăț, anexa 4, titlul de proprietate_ /27.06.2007, adresa 998/20.-10.2011 eliberată de Primăria Malovăț, schița terenului întocmită în dosarul_ al Judecătoriei Tr.S., adresa 1090/21.11.2011 emisă de Primăria Malovăț, cererea pârâtei B. E. pentru reconstituirea dreptului de proprietate, declarația pârâtului B. A., componența gospodăriei acestora, ..2007, contractul de V-C 1287/2003, raportul de expertiză tehnică judiciară și schița terenurilor întocmite in dosarul 7944/2006.
La termenul de judecată din 28.02.2012, în cauză, a formulat cerere de intervenție în interesul reclamantului, intervenienta T. D. M., prin care a solicitat admiterea acțiunii formulate de către reclamant și obligarea pârâților, să-i lase în deplină proprietate și pașnică folosința suprafața de teren de 1186 mp situat pe raza comunei Malovăț în punctul Goișa T 115 P 25 cu vecinii R- B. E., V- C. G.( moștenitorii ai defunctei D. M. )S- DE și N–pădure, inclus în contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1287/3 iunie 2003 de BNP I. M., obligarea acestora la contravaloarea recoltei de pe terenul ocupat.
În motivarea cererii de intervenție a arătat că, este moștenitoarea defunctei L. C., decedată la 4.12.2011, care, prin contractul de vânzare cumpărare nr. 1287/3.06.2003, a vândut reclamantului C. I., suprafața de 2500 m.p. cu vecinii N-pădure, S- DE, E- Bondic E. și V- D. margareta, pe acest teren fiind plantați cireși.
In anul 2004 reclamantul C. I. a fost chemat în judecată de numitul C. G., vecinul de la vest iar prin ..03.2007, s-a admis acțiunea în revendicare și a fost obligat C. I., să lase în deplină proprietate si liniștită posesie suprafața de teren de 2503 m.p., acestuia rămânându-i 1314 m.p.
Prin expertiza dispusă în cauză, s-a stabilit că vecinul de la est, în speță B. E., deține în plus suprafața de 1186 m.p. față de cea atribuită în mod legal și această suprafață este ocupată de la reclamant.
Precizează intervenienta că, autoarea a transmis în mod legal dreptul de proprietate către numitul C. I. și aceasta fusese înzestrata de părinții săi S. G. si S. I. prin actul dotal 2620/2.09.1942 u10 hectare teren în . de 2500 m.p. situat în pct. Goișa, este menționat la pct. 10 din actul dotal.
In perioada comunistă, terenurile au trecut în proprietatea statului prin decretul nr.70/1953 și HCM 308/1953, iar după anul 1990, au fost formulate cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, a fost emis titlul provizoriu nr. 12/2003, a fost întocmit actul de vânzare cumpărare cu reclamantul C. I. și ulterior s-a eliberat titlul definitiv de proprietate. În anul 2004, datorită unor probleme invocate de diverși cetățeni s-au măsurat dimensiunile terenurilor pentru care s-a făcut punerea in posesie și reprezentanți ai CLFF Malovăț, au măsurat întreaga . la est către vest, în prezenta tuturor proprietarilor și atât terenul care fusese vândut reclamantului cât și terenul pârâtei Bondioc E. aveau dimensiunile de 2500 m.p.
Consideră intervenienta că, în condițiile inc are C. G., a obținut revendicarea suprafeței de 2503 m.p. reiese că terenurile în zonă au fost translatate către est și pârâții ocupă la rândul lot teren din proprietatea reclamantului, aceasta fiind și concluzia la care a ajuns expertul I. M. în anul 2007.
Din analiza platului parcelar întocmit cu prilejul reconstituirii dreptului de proprietate, reiese in mod incontestabil că atât L. cât și B. dețin câte 2500 m.p.
Cererea de intervenție nu a fost motivată în drept.
In baza art. 167 C., instanța a încuviințat și a administrat, proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei, proba testimonială cu martorii C. G., C. A., C. V., proba cu expertiză tehnică judiciară efectuată de expertul P. I., apreciindu-le ca fiind utile, pertinente și concludente în soluționarea cauzei, putând duce la dezlegarea pricinii .
La termenul de judecată din 12.06.2012, instanța, constatând că expertul P. I. nu a răspuns nici obiectivelor și nici obiecțiunilor încuviințate de instanță, a încuviințat efectuarea unei contraexpertize de către expertul I. C., raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de acesta aflându-se la filele 238-240 dosar.
La raportul de expertiză întocmit de către expertul I. C. au fost formulate obiecțiuni de către reclamant și intervenientă, insă acestea au fost respinse de către instanță, ca fiind nefondate,
Din oficiu instanța a dispus completarea raportului de expertiză întocmit de către expertul I. C., în sensul de a identifica pe schiță, suprafața de 2500 m.p. livadă din contractul de V-C 1287/2003, suprafața deținută în prezent de reclamant și suprafața de 2500 m.p. livadă din titlul provizoriu 9/1 suprafața deținută în prezent de pârâți iar suplimentul la raportul de expertiză a fost depus la filele 268-275 dosar.
Prin sentința civilă 1165/05.03.2013 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosar_ a fost respinsă acțiunea.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1287/3 iunie 2003 de BNP I. M. (f.119) reclamantul a cumpărat de la L. C., printre altele, suprafața de 2500 mp teren livadă în punctul Goisa T.115 P 25 cu vecinii: R- B. E., V- C. G. (moștenitorii ai defunctei D. M. ) S- DE și N – pădure.
Prin sentința civilă nr.936/6.03.2007, reclamantul C. I., a fost obligat să lase în deplină proprietate si liniștită posesie suprafața de teren livadă de 2503 m.p., vecinului său de al vest, C. G. .
Prin prezenta acțiune reclamantul a solicitat instanței ca pârâții B. E., B. A., respectiv, vecinii săi de la est să fie obligați să-i lase în deplină proprietate și pașnică folosința suprafața de teren de 1186 mp, considerând că, din moment ce el a fost obligat să lase în deplină proprietate si liniștită posesie suprafața de teren de 2503 m.p. vecinului său de al vest - C. G. și a rămas cu mai puțin teren decât a cumpărat, vecinii săi de la est ( pârâții B. E., B. A.) îi ocupă diferența de teren de 1186 mp.
Din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză de către expertul I. C. rezultă că, în prezent reclamantul deține în pct.Goișa T 115 suprafața de 1545 mp (pct.10,2,8,6,9 ), iar pârâții dețin suprafața de 2781 mp (pct.2,3,4,5,6,8 ).
Din probele administrate în cauză, instanța a constatat că pârâții, nu dețin un titlu de proprietate,ci dor un titlu provizoriu, nr.9/1(f.41) . Or,adeverința eliberată de comisia locală instituită în temeiul Legii nr. 18/1991 și procesul verbal de punere în posesie nu pot fi asimilate, ca valoarea probatorie, cu titlul de proprietate ce conferă dreptul real de proprietate asupra terenului și este opozabil erga omnes în cadrul raporturilor juridice civile.
Prin Decizia in interesul legii nr. 1/1997 Curtea Supremă de Justiție a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general și a stabilit că adeverința eliberată de comisia constituită potrivit Legii nr. 18/1991 și procesul-verbal de punere în posesie nu constituie titlu de proprietate care să poată fi examinat în cadrul soluționării unor acțiuni în revendicare sau în sistarea stării de devălmășie.
Din măsurătorile efectuate cu ocazia întocmirii expertizei topografice de către același expert s-a reținut că suprafața de teren reală cumpărată de reclamant de la L. C. prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1287/3 iunie 2003 de BNP I. M. este de 4040 mp, ci nu de_ mp. Instanța are în vedere că ,și în cazul reclamantului la baza întocmirii contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1287/3 iunie 2003 a stat tot un titlu provizoriu de proprietate ( nr.12 eliberat de Primăria comunei Malovăț, f.20), prin titlul definitiv de proprietate nr._/27.06.2007, nu s-a mai reconstituit numitei L. C. dreptul de proprietate pentru cei 2500 mp în punctul Goisa T.115 P 25 ).
Deși reclamantul a cumpărat 2500 mp în punctul Goisa T.115 P 25, conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1287/3 iunie 2003, fiind singurul care are un titlu de proprietate, din probatoriul administrat în cauză a rezultat că pârâții nu ocupă terenul reclamantului.
Astfel, expertul I. C., în concluziile la raport a precizat că, în speță nu există suprapuneri de teren, iar pârâții nu au ocupat nici o suprafață din terenul aparținând reclamantului.(f.239-240).
Potrivit relațiilor comunicate de Primăriei Malovăț, pentru nici una dintre părți nu există un proces verbal de punere în posesie.
Faptul că reclamantul C. I., a fost obligat prin sentința civilă nr.936/6.03.2007 să lase în deplină proprietate si liniștită posesie suprafața de teren de 2503 m.p., vecinului său de al vest, C. G., nu conduce la concluzia că vecinul de la est - B. E. - a ocupat terenul reclamantului.
Instanța nu a avut în vedere la aprecierea probelor expertiza efectuată de către expertul P. I. atâta timp cât acesta nu a răspuns nici obiectivelor și nici obiecțiunilor încuviințate de instanță.
În consecință, pentru argumentele evidențiate mai sus, instanța a respins acțiunea formulată de reclamant având ca obiect revendicarea suprafeței de 1186 mp situat pe raza comunei Malovăț în punctul Goișa T 115 P 25 cu vecinii R- B. E., V- C. G.( moștenitorii ai defunctei D. M. )S- DE și N–pădure, și pe cale de consecință capătul de cerere privind obligarea acestora la contravaloarea recoltei de pe terenul ocupat.
Împotriva hotărârii mai sus menționate a declarat recurs recurenții C. I. și intervenienta T. D. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurentul C. I. a motivat că sentința este netemeinică și nelegală datorită faptului că expertul I. C. a întocmit raportul de expertiză doar pe baza indicațiilor date de pârât, că, deși a formulat obiecțiuni la raport, acesta a fost întocmit fără ca expertul să aibă în vedere toate actele de la dosar, că obiecțiunile au fost respinse la fel ca și solicitarea de a efectua o nouă expertiză, că nici una dintre cele trei expertize dispuse din cauză nu au clarificat situația de pe teren.
A susținut de asemenea că instanța de control judiciar în decizia de casare a făcut trimitere la susținerile părților din întâmpinare, însă nici unul dintre experți și nici instanța nu a luat în considerare susținerile părților și au stabilit de unde provine terenul în plus al pârâților.
A considerat că sentința pronunțată este rezultatul unei greșite interpretări a probatoriului administrat, întrucât față de contradicțiile evidente dintre cei trei experți care au identificat terenul în litigiu se impunea efectuarea unei noi expertize.
A solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru completarea probatoriului cu o nouă expertiză. În situația în care instanța va aprecia că nu se impune completarea probatoriului, s-a solicitat admiterea recursului și modificarea hotărârii în sensul admiterii acțiunii.
Recurenta T. D. M. a susținut în esență că a dovedit existența dreptului de proprietate cu înscrisurile depuse la dosar, că nu s-au respectat măsurătorile efectuate odată cu punerea în posesie nici de reclamant și nici de către pârât.
A susținut de asemenea că s-a dovedit dreptul de proprietate al reclamantului C. I., lipsa dreptului de proprietate al pârâtului B.,acțiunea de ocupare a terenului din partea pârâtului B., că instanța de fond nu a dat relevanță juridică faptului că pârâții B. nu dețin titlu de proprietate pentru suprafața stăpânită și că această stare de fapt, posesia trebuie dublată de calitatea de proprietar în baza unui titlu care poate fi contract, moștenire sau titlul definitiv de proprietate.
În toate expertizele a susținut recurenta, s-a dovedit că în fapt pârâtul B. stăpânește mai mult de 2500 mp. cât are dreptul, iar raportul de expertiză întocmit de expertul I. trebuie cenzurat deoarece ignoră complet atât hotărârea judecătorească, sentința civilă 936/2007 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin cât și raportul de expertiză efectuat în cauză.
Pârâții intimați B. E. și B. A. au formulat întâmpinare solicitând respingerea recursurilor.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și din oficiu potrivit disp. art.3041 C.pr. civ., se apreciază că recursurile nu sunt întemeiate.
Prin cererea înregistrată la 23.04.2009, sub nr._, reclamantul C. I. a chemat în judecată pe pârâții B. E., B. A. solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să fie obligați să-i lase în deplină proprietate și pașnică folosința suprafața de teren de 1186 mp. situată pe raza comunei Malovăț în punctul Goișa T 115 P 25 cu vecinii R- B. E., V- C. G.( moștenitorii ai defunctei D. M.) S- DE și N–pădure, inclus în contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1287/3 iunie 2003 de BNP I. M., obligarea acestora la contravaloarea recoltei de pe terenul ocupat, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă 6326/15.11.2010 a fost respinsă acțiunea reclamantului C. I. și obligat reclamantul la 1000 lei cheltuieli de judecată către pârâți.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul C. I., iar prin decizia civilă r.350/R/11.03.2011 a fost admis recursul, casată sentința și trimisă cauza spre rejudecare.
În al doilea ciclu procesual, la termenul din 28.02.2012 a formulat cerere de intervenție T. D. M., solicitând admiterea acțiunii formulate și obligarea pârâților să-i lase în deplină proprietate și pașnică folosința suprafața de teren de 1186 mp. situată pe raza comunei Malovăț în punctul Goișa T 115 P 25 cu vecinii R- B. E., V- C. G.( moștenitorii ai defunctei D. M.) S- DE și N–pădure, inclus în contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1287/3 iunie 2003 de BNP I. M., obligarea la contravaloarea recoltei de pe terenul ocupat.
Prima instanță a făcut o corectă interpretare a stării de fapt și o corectă apreciere a probelor în cauza dedusă judecății.
Față de motivele invocate în cele două recursuri care se circumscriu aceluiași scop, instanța le va analiza în mod unitar și va răspunde tuturor printr-un considerent comun.
La 03.06.2003 s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1287 de către BNP I. M. prin care recurentul-reclamant a cumpărat de la L. C. o suprafață de 22.300 mp. situată în extravilanul comunei Malovăț, județul M. din care livadă de 2500 mp. în tarlaua 115P25 punctul Goișa.
Urmare procesului purtat cu vecinul dinspre vest C. G., dosar_/2004-sentința civilă 936/2007 reclamantul C. I. a fost obligat să lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de teren livadă de 2503 mp. vecinului său de la vest C. G..
Prin acțiunea dedusă judecății reclamantul a solicitat instanței ca pârâții B. E. și B. A., vecinii său de la est să fie obligați să-i lase în deplină proprietate și pașnică folosință suprafața de 1186 mp., apreciind că din moment ce a fost obligat să lase în deplină proprietate și pașnică folosință suprafața de 2503 mp. vecinului de la vest și a rămas cu mai puțin teren decât a cumpărat vecinii de la est îi ocupă diferența de teren de 1186 mp.
Din conținutul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1287/3 iunie 2003 reiese că vânzătoarea a dobândit terenul prin reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii 18/1991 cu titlu provizoriu nr.12 eliberat de Primăria comunei Malovăț, că vânzătorul asigură cumpărătorul că granițele terenului menționat mai sus sunt recunoscute de vecini și nu fac obiectul unor acțiuni în justiție. Contractul cuprinde și mențiunea că, C. I., cumpărător, cunoaște modul de dobândire al terenului și înțelege să-l cumpere pe riscul său.
Motivele invocate legat de existența dreptului de proprietate al reclamantului nu vor fi reținute.
Acțiunea în revendicare este acțiunea prin care proprietarul care a pierdut posesia asupra unui bun determinat cere instanței să i se stabilească dreptul de proprietate asupra bunului și să redobândească posesia lui de la cel care îl stăpânește fără drept.
Reclamantul are obligația să dovedească că este titularul dreptului real de proprietate,dovadă care constituie temeiul juridic al acțiunii în revendicare.
Recurentul-reclamant poate face dovada deplină a dreptului de proprietate numai dacă probează că actul său emană de la un adevărat proprietar.
Ori, în cauza dedusă judecății titlul în baza căruia s-a cumpărat terenul de către reclamant era provizoriu, vânzătoarea asigurând cumpărătorul de veridicitate vecinătăților.
Din întreg materialul probator administrat în cauză rezultă că pârâții nu au ocupat din terenul reclamantului, că nu există suprapuneri de teren.
Hotărârea atacată a fost criticată și sub aspectul probator, susținându-se că expertiza întocmită de expert I. s-a făcut pe baza indicațiilor pârâtului, că nu s-au admis obiecțiunile la raport, că schițele au fost întocmite la indicația părților, că nu s-a identificat obiectiv terenul.
Motivele de recurs nu pot fi reținute .
Expertiza dispusă în cauză, a răspuns la obiectivelor stabilite de instanță, la fel suplimentul la raportul de expertiză, concluzionând că suprafața reală cumpărată de reclamant de la L. C. în 2003 este de 4040 mp. și nu_ mp.
În mod corect instanța a avut în vedere faptul că la baza contractului de vânzare cumpărare din 3 iunie 2003 a stat un titlu provizoriu de proprietate( nr.12) eliberat de Primăria comunei Malovăț, că prin titlul definitiv de proprietate nr._/27.06.2007 nu i s-a mai reconstituit vânzătoarei dreptul de proprietate pentru cei 2500 m.p. în punctul Goișa.
Nu poate fi reținut nici motivul de recurs invocat de ambii recurenți legat de ignorarea de către expert a sentinței civile 936/2007 prin care reclamantul recurent a fost obligat să lasă în deplină proprietate și pașnică folosință suprafața de 2503 mp. vecinului de la vest, această obligație neconducând la concluzia că intimații, vecini la est au ocupat terenul reclamantului. De altfel în rejudecare au fost administrate două expertize care au concluzionat și ele că pârâții nu ocupă din terenul reclamantului.
Pentru considerentele expuse, apreciindu-se că în cauză s-a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, recursurile urmează să fie respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile formulate de reclamantul C. I. și intervenienta T. D. M., împotriva sentinței civile nr.1165 din 05.03.2013 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, intimați fiind pârâții B. E. și B. A., având ca obiect revendicare imobiliară.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Septembrie 2013
Președinte, F. M. | Judecător, C. Z. | Judecător, L. B. |
Grefier, D. D. |
Redactat. B.L./11. 10.2013
Tehnoredactat D.D. /ex.2/ pag.
Jud. fond T. T.
Cod operator 2626
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 674/2013. Tribunalul... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 776/2013. Tribunalul... → |
|---|
