Uzucapiune. Hotărâre din 11-02-2013, Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 11-02-2013 în dosarul nr. 2754/225/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 190/R
Ședința publică de la 11 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C. O.
Judecător A. M.
Judecător S. C.
Grefier Tudorița I.
Pe rol judecarea recursului civil formulat de recurentul-pârât M. Dr.Tr.S.- Prin Primar împotriva sentinței civile nr. 8266 din 28.11.2012, pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, în contradictoriu cu intimații-reclamanți S. A. M., S. V. C., intimații-pârâți M. E., M. M. și D. S., având ca obiect uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns intimații-reclamanți S. A. M. și S. V. C., personal și asistați de avocat S. I., cu împuternicire avocațială aflată la fila 16 dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, din partea recurentului pârât M. Dr.Tr.S. - Prin Primar, chitanța de plată a taxei judiciare de timbru în sumă de 313,50 lei și 5 lei timbru judiciar, iar din partea intimaților-reclamanți S. A. M. și S. V. C., întâmpinare, cu duplicat pentru comunicare (filele 15 și 17 dosar).
Instanța invocă din oficiu excepția tardivității formulării recursului, acordând cuvântul pe această excepție.
Avocat S. I., pentru intimații reclamanți, solicită admiterea excepției, cu cheltuieli de judecată. Depune la dosar chitanța reprezentând onorariu avocat.
TRIBUNALUL;
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, sub nr._, reclamanții S. A. M., S. V. C. au chemat in judecata pe parata M. Dr.Tr.S.-Prin Primar solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se constate ca au dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 684,32 mp situat în Dr.Tr.S., ., județul M. cu vecini: E-C. E., V-V. S., G. G., S-Daba I., N-.> In motivarea cererii, reclamanții au arătat ca suprafața de teren se compune din 350 m.p. dobândiți de B. I. autorul reclamantei prin Deciziunea nr.168/1956 a Comitetului Executiv al Sfatului Popular al orașului T. S. și suprafața de 334,32 mp ce au fost dobândiți de B. I. și B. C. -soție- prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu familia M. G. și E. cu chitanța de mână ce poartă data de 20.03.1971.
De la acea dată, B. I. a stăpânit în mod public o suprafață totală de 684,32 mp (350+334,32 mp) pentru care a achitat impozite legale.
După decesul lui Bezerghesnu I., au rămas moștenitori B. C.-soție, B. M.-fiu, Savoiu A.-fiică.
Soția supraviețuitoare, B. C., a încheiat prin act autentic contractul de întreținere nr.6960/19.05.1993 cu reclamanții în schimbul cotei părți din terenul moștenit.
Ulterior fratele B. M. prin tranzacția încheiată în dosarul 7623/1998 a arătat că nu mai are pretenție asupra suprafeței de teren susmenționată, considerând-o că face parte din masa succesorală a lui B. I..
La data de 16.02.2000 a decedat și B. C. astfel că s-au îndeplinit condițiile contractului de întreținere devenind moștenitorii întregii suprafețe de teren de 684,32 mp, având deschis rolul nr._ în evidența fiscală a Primăriei Dr.Tr.S., plătind impozite și taxe.
In drept, reclamanții si-au întemeiat acțiunea pe disp.art.111 C., art.928, 933 al.2 Cod civil.
In dovedirea cererii, reclamanții au depus, în copie, înscrisuri: Deciziunea nr. 168/1956, chitanță de mână vânzare-cumpărare încheiată cu soții M. G. și E., scrisoarea prin care soții M. primesc prețul vânzării locului de casă din Tr.S., cererea de autorizare a vânzării terenului loc de casă adresată Sfatului Popular al Orașului de Subordonare Regională T. S., raportul de expertiză tehnic judiciară întocmit în dosar nr.2437/1994, s.c. nr. 7070/03.09.1998 a Judecătoriei Dr.Tr.S., certificat de moștenitor nr. 473/31.03.1993, contractul de întreținere nr. 6960/19.05.1993, certificatul fiscal nr._/_ eliberat de Primăria Dr.Tr.S., certificatul de deces B. C..
Pârâta M. Dr.Tr.S.-prin Primar a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii întrucât reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe Deciziunea 168/1956 prin care autorul lor a primit în folosință veșnică terenul în suprafață de 350 mp pentru construirea unei locuințe. În baza actului anterior aminti reclamanții avea posibilitatea să obțină suprafața de teren pretinsă prin ordinul Prefectului.
Detenția precară și posesia exercitată asupra lucrului altuia prin simpla îngăduință a proprietății nu duc la uzucapiune. Mai mult, reclamanții pot cumpăra diferența de 334,32 mp conform HCL 51/2003.
La termenul din 03.10.2012, reclamanții și-au precizat acțiunea în sensul că au solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâți pentru opozabilitate pe soții M. G., M. E., fiul acestora, M. M. și să se constate că suprafața de teren pe care au dobândit-o de la aceștia prin chitanță sub semnătură privată, a fost în urma unei expertize topografice dispuse în cauza pentru 303 mp iar nu pentru 334,32 mp, deci terenul de 653 mp este compus din 350 mp atribuiți acestora și 303 mp teren atribuit pârâților M. G., M. E..
Prin încheierea de ședință din 31.10.2012 a fost introdusă în cauză, în calitate de pârâtă, la cererea pârâtului M. M., numita D. S., sora acestuia.
La termenul din 31.10.2012 pârâții M. M. și D. S. au depus întâmpinare prin care au învederat că nu au exercitat posesie asupra terenului din anul 1950 și nu au cunoscut până la apariția legii 10/2001 de cine a fost stăpânit.
Întrucât mama lor a formulat cerere de restituire a terenului preluat abuziv iar prin Decizia ICCJ s-a menținut Decizia Curții de Apel C. prin care mamei acestora, M. E., i se atribuia suprafața de 650 mp din rezerva de teren disponibil pe Serpentina Roșiori nr.1-3, au învederat că lasă la aprecierea instanței modalitatea de soluționare a prezentului litigiului.
In dovedirea acțiunii, reclamanții au solicitat probele cu înscrisuri, martorii G. V., V. Anicuța (f.62,67) și expertiză topografie întocmită de expert I. C. (f.84-98), ce au fost încuviințate si administrate.
Judecătoria Drobeta Turnu Severin, prin sentința supusă recursului, a admis cererea și a constatat că reclamanții au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra terenului în suprafață de 653 mp situat în Dr.Tr.S., ., județul M., cu vecini: N-. E. și D. E., S- Daba D., V-G. G. și V. Anicuța, teren identificat de expertul desemnat în cauză prin punctele 1-2-3-4-6-7-8-9-10-11-12-1, raportul de expertiză și schițele anexă făcând parte integrantă din prezenta.
Pentru a hotărî astfel prima instanța a reținut că:
Conform prevederilor articolului 82 din Legea cu numărul 71/2011 de punere în aplicare a noului cod civil, dispozițiile art.930 - 934 din Codul civil referitoare la uzucapiunea imobiliară se aplică numai în cazurile în care posesia a început după data intrării în vigoare a acestuia. Pentru cazurile în care posesia a început înainte de această dată sunt aplicabile dispozițiile referitoare la uzucapiune în vigoare la data începerii posesiei. Cu privire la imobilele pentru care, la data începerii posesiei, înainte de . Codului civil, nu erau deschise cărți funciare, rămân aplicabile dispozițiile în materie de uzucapiune din Codul civil din 1864.
Prin urmare, în cauza de față, instanța a procedat la analizarea condițiilor prevăzute pentru prescripția achizitivă în dispozițiile Codului civil în vechea formă, respectiv articolul 1847: „Ca să se poată prescrie, se cere o posesiune continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar ”. La aceste condiții se mai impune de către jurisprudență una, și anume posesiunea neechivocă.
În urma administrării probei testimoniale și a probei cu expertiză specialitatea topografie, instanța reține faptul că în cauză sunt îndeplinite aceste cerințe legale indicate mai sus. Astfel, martorii G. V.-fila 62 din dosar și V. Anicuța-fila 67 din dosar, au relevat că părțile și autorul lor au deținut un teren (și construcțiile de pe acesta) timp de aproximativ 40 de ani, în mod continuu – împreună cu autorul lor, și nu au avut niciodată litigii asupra acestuia, nu au existat pretenții asupra terenului din partea altor persoane. Prin urmare, reclamanții s-au comportat ca adevărați proprietari.
Situația de fapt ce reiese din proba testimonială se coroborează cu concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză, prin care a fost identificat terenul, dar și cu întâmpinarea pârâților M. M. și D. S., prin care recunosc că terenul a aparținut în trecut bunicilor acestora, dar în prezent nu mai exercită posesia acestuia.
Ca urmare a acestor probe, având în vedere prevederile legale mai sus invocate, instanța va admite cererea și va constata că reclamanții au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului identificat prin raportul de expertiză.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs, pârâtul M. Dr.Tr.S.-Prin Primar, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs, pârâtul M. Dr.Tr.S.-Prin Primar, susține că în mod eronat instanța de fond admite acțiunea reclamanților și constată că aceștia au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 653 mp situat în intravilanul municipiului Drobeta Turnu Severin, ., jud. M., prin efectul prescripției achizitive.
Arată că în cazul de față, posesia nu avea cum să se exercite sub nume de proprietar în perioada de activitate a legilor care scoteau terenurile în afara circuitului civil, cu atât mai mult cu cât posesia a început în perioada de activitate a legilor nr. 58 și 59/1974 și ca atare, conform art. 1853 cod civil posesia exercitată de autorul reclamanților până la Decretul-Lege nr. 1/1989 nu a fost posesie utilă deoarece terenul l-a deținut fără posesie sub nume de proprietar.
Însă în aceste condiții autorul reclamanților B. I. a acceptat să dețină pentru altul, nu pentru sine sub nume de proprietar, prin urmare consideră că posesia nu a fost utilă până în anul 1989, deoarece din probele administrate nu rezultă data când autoarea reclamantei a încetat să dețină pentru altul și a început să posede pentru sine suprafața de teren ce face obiectul prezentului dosar.
Mai arată că, deoarece, situația terenurilor acordate în folosință înainte de 1989 a fost reglementată prin Legea nr.18/1991, dar terenul ocupat în continuarea celui atribuit era proprietatea statului, consideră că acest teren era exceptat de la uzucapiune conform prevederilor Legii nr. 213/1998.
De altfel o posesie sub nume de proprietar în cazul de față nu se putea începe decât după 1989, prin urmare, consideră că nu s-a împlinit termenul de 30 de ani pentru constatarea uzucapiunii.
Arată că nefiind îndeplinită una din condițiile cumulative pe care trebuie să le îndeplinească posesia, nu se poate considera că a operat uzucapiunea în favoarea reclamanților asupra imobilului în litigiu.
Reclamanții S. A. M. și S. V. C. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca temeinică și legală.
Cererea de recurs a fost legal timbrată.
La termenul din 11.02.2013, tribunalul a invocat excepția tardivității recursului.
Examinând recursul în raport cu disp.art.301 C.pr.civ., se constată că acesta este tardiv formulat.
Potrivit art.301 C.pr.civ., termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
Termenele pe zile în materia procesului civil, se calculează potrivit art.101 alin.1, potrivit căruia termenele se înțeleg pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârșit termenul.
Recursul a fost înregistrat la Judecătoria Drobeta Turnu Severin, la data de 09.01.2013, peste termenul prevăzut de art.301 Cod procedură civilă, care se împlinea la data de 04.01.2013.
Față de acestea, cum, instanța are obligația, potrivit art.137 alin.1 C.pr.civ. de a soluționa mai întâi excepțiile de procedură și apreciind excepția tardivității formulării cererii de recurs ca întemeiată, în baza art.103 alin.1 și art.301 C.pr.civ., o va admite și va respinge recursul ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul civil ca tardiv formulat, de recurentul-pârât M. Dr.Tr.S. - Prin Primar, împotriva sentinței civile nr.8266 din 28.11.2012, pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în contradictoriu cu intimații-reclamanți S. A. M., S. V. C., intimații-pârâți M. E., M. M. și D. S..
Obligă recurenta la 500 lei cheltuieli de judecată recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11.02.2013, la sediul Tribunalului M..
Președinte, M. C. O. | Judecător, A. M. | Judecător, S. C. |
Grefier, Tudorița I. |
O.M.C./T.I. – 2 ex.
18 Februarie 2013
Cod operator 2626
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 786/2013. Tribunalul... | Partaj judiciar. Decizia nr. 71/2013. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
