Contestaţie la executare. Decizia nr. 813/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 813/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 02-11-2015 în dosarul nr. 813/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 813/A
Ședința publică de la 02 Noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C. O.
Judecător A. M.
Grefier D. D.
Pe rol pronunțarea asupra apelurilor civile formulate de apelanta-contestatoare B. E. și apelanta-intimată C. B. SA Sucursala Drobeta T. S., împotriva încheierii din data de 21.07.2015 pronunțată de Judecătoria Orșova, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal, lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, s-a luat act că dezbaterile asupra apelurilor au fost consemnate în încheierea din data de 26 octombrie 2015, ce face parte integrantă din prezenta decizie, după care s-a trecut la soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului,constată următoarele:
Prin cererea adresată Judecătoriei Orșova și înregistrată sub nr._ la 04.05.2015, contestatoarea B. E., în contradictoriu cu B. SA Sucursala Drobeta T. S., a formulat contestație la executare împotriva executării pornite împotriva sa de către Biroul Executorului Judecătoresc P. F. C., la solicitarea, C. B. SA Sucursala Drobeta T. S.,, solicitând anularea tuturor formelor de executare, respectiv încheierea privind încuviințarea executării silite, somația si încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, emise la data de 15.04.2015 in dosarul nr.66/E/2015 si anularea executării însăși în ceea ce privește executarea titlului executoriu reprezentat de contract de credit nr.RQ_48 din 15 mai 2007 precum si suspendarea executării pana la soluționarea prezentei cauze, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecata.
În motivarea cererii, în fapt, a arătat că la data de 20.04.2015, a primit din partea B. P. F. C., somația emisa în dosarul nr.66/E/2015, prin care i s-a pus în vedere faptul că cererea de executare silită formulata de creditoarea C. B. SA Sucursala Drobeta T. S.,, „în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr.RQ_48 din data de 15 mai 2007 încheiat între C. B. SA și B. E. investit cu formula executorie prin încheierea din data de 24.03.2015 pronunțata de Judecătoria Drobeta T. S., ‚ în dosarul nr._ fost încuviințată prin încheierea nr.66/E/2015 din data de 15.04.2015”.
Arată că prin somația respectiva i se pune în vedere sa se conformeze dispozitivului titlului executoriu arătat mai sus, în sensul de a achita suma de 29.141,40 lei reprezentând contravaloare credit, dobânzi și comisioane datorate la data de 02.04.2014, la care se adaugă zilnic dobânzi până la achitarea integrală a debitului și suma de 3.848,90 lei reprezentând cheltuieli de executare conform încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare nr.66/E/2015/15.04.2015.
Precizează că, conform prevederilor art.663 alin.(1) NCPC "Executarea silită nu se poate face decât dacă creanța este certă, lichidă si exigibilă", și conform alin.(2) al aceluiași articol "Creanța este certa când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu".
Or, arată că din titlul executoriu prezentat de creditoare nu rezultă certitudinea creanței de 29.141,40 lei, în ceea ce o privește.
În acest sens arată că dovada sta pe de o parte, adresa C. B. nr.MH/B3738 din data de 02.03.2015, prin care îi este comunicat faptul că la data de 28.02.2015 înregistrează sume restante în valoare de 11.900.47 lei, chitanța nr._/1 din data 02.04.2015 emisă de creditoarea C. B. SA, pentru suma de 1.000 lei pe care a achitat-o, cererea de executare silită fiind formulată la data de 15.04.2015 pentru suma de 29.141,40 lei, iar pe de alta parte, existența pe rolul Judecătoriei Dr.Tr.S. a dosarului nr._, având ca obiect acțiune în constatarea clauzelor abuzive în contractul de credit nr.RQ_48 din data de 15 mai 2007 încheiat intre C. B. SA si ea, cuantumul sumei ce a apreciat ca trebuie sa-i fie restituită ca fiind aferentă clauzelor abuzive fiind de 5.443,26 lei.
În alta ordine de idei, arată că invocă pe de o parte, dispozițiile de procedură civilă specifice sistemului de drept național iar pe de altă parte, obligația de sorginte unională a asigurării unui nivel ridicat de protecție consumatorului.
Consideră că în situația în care temeiul titlului executoriu este o clauză contractuală care prezintă potențialul de a fi abuzivă, se aflăm în prezența unui impediment prevăzut de lege, respectiv impedimentul dat de interzicerea oricărui efect juridic care ar avea drept sursă primă o clauză abuzivă.
În speță, fiind deja încuviințata executarea silită și având în vedere faptul că încheierea de încuviințare a executării silite nu poate fi atacată direct de către consumatorul-debitor urmărit (este discutabil și dacă această dispoziție este în conformitate cu dreptul Uniunii sau, în plus, și cea care prevede că încheierea de încuviințare se dispune fără citarea pârtilor [art. 666 alin.(2) NCPC] - invocă dreptul lor de consumator, în baza respectării principiului efectivității, de a introduce o contestație la executare, drept care trebuie interpretat din perspectiva obligației impuse de articolul 6 alin.(1 ) din directivă, in cadrul căreia să se analizeze caracterul abuziv al clauzelor contractuale.
În ceea ce privește cheltuielile de executare in suma de 3.848,90 lei arată că sunt exagerate și neconforme cu munca prestata și cu cadrul legal aplicabil.
Astfel, precizează că potrivit Ordinului Ministrului Justiției nr.2550/C/14.11.2006, așa cum a fost modificat prin ordinul nr.2561/C/2012, pentru creanțele in valoare de peste 1.000 lei, dar pana la 50.000 lei inclusiv, onorariul minim este de 75 lei plus un procent de 2% din suma care depășește 1.000 lei din valoarea creanței ce face obiectul executării silite. De asemenea, conform prevederilor OUG nr. 144/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, pentru creanțele in valoare de pana la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanței ce face obiectul executării silite.
Cum debitul pus în executare este de 29.141,40 lei, onorariul executorului judecătoresc se calculează la aceasta sumă, minimul fiind de 563 lei, iar maximul de 2.914 lei, suma stabilită de acesta de 3.596 lei, depășind cu mult limita maxima legală, neexistând justificare nici chiar pentru orientarea spre maxim.
Precizează că în ceea ce privește onorariul de consultanță pentru constituire acte executare, potrivit aceluiași ordin anterior invocat, plafonul maximal al acestuia este de 200 lei fără TVA, astfel ca stabilirea acestui cuantum in speța, deși nu încalcă legea, este exagerat, având in vedere ca cererea a fost formulata prin reprezentanți cu studii juridice ai creditoarei, consultanța executorului în astfel de cazuri fiind pur formală.
Mai arată că cererea de suspendare a executării silite până la soluționarea prezentei cauze este întemeiată pe argumentele de fapt și de drept invocate, pe care instanța cercetându-le sumar poate aprecia că există nereguli săvârșite de organul de executare, fără a se pronunța asupra temeiniciei contestației la executare.
În acest sens arată că se poate observa că motivele invocate, respectiv că nu datorează suma ce formează obiectul executării silite si că însuși titlul executoriu este contestat în instanța, formând obiectul dosarului nr._ la Judecătoria Drobeta T. S.,, justifică suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare, pentru a se evita eventualele pagube ce se produc în cazul executării silite, în cazul în care s-ar admite contestația la executare.
În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.641 alin.(5), art.662, art.712, art.713 alin.(2), art.714, art.715, art.716, art.719 NCPC, Ordinul MJ nr.2550/C/2006, Legea nr.188/2000.
În dovedire a depus somația si încheierea nr.66/E/2015 din 15.04.2015, încheierea din 24.03.2015 in dosarul nr._, contractul de credit nr.RQ_48 din 15 mai 2007, încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare nr.66/E/2015 din 15.04.2015, plic corespondenta, cererea chemare in judecata ce face obiectul dosarului nr._ la Judecătoria Dr.Tr.S., cu adresa de regularizare si cerere precizatoare, adresa C. B. nr. MH/B3738/02.03.2015, chitanța nr._/1 din 02.04.2015.
Prin serviciul registratură la 20.05.2015 au fost comunicate copiile certificate din dosarul de executare nr.66/E/2015 de B. P. F. C. (filele 33-52).
Prin serviciul registratură la 03.06.2015 intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestația la executare introdusă de debitoarea B. E..
În motivare arată că,c u titlu de excepție, în raport de dispozițiile art. 714 alin. 2 raportat la art. 669 alin. 4 din Codul de procedură civilă, urmează a se observa că petitul de cerere privind anularea actului de executare încheierea de stabilire a cheltuieli de executare din 05.04.2015 este tardiv formulată, întrucât astfel de acte de executare se atacă în termen de 5 zile de la comunicare.
Arată că având în vedere că această încheiere a fost comunicată contestatoarei la data de 20.04.2015, iar contestația a fost formulată la 04.05.2015, urmează a se constata că a fost depășit termenul de 5 zile de la comunicarea acestuia, înăuntrul căruia se putea ataca acest act de executare.
Pe cale de consecință, solicită admiterea excepția și respingerea acestui capăt de cerere ca fiind tardiv formulat.
Pe fondul cauzei, conform cu textele de lege invocate de către contestatoare (art. 641 alin. 5, art. 662, art. 712, art. 713 alin. 2 și art. 714 Cod de procedură civilă) raportat la motivele invocate, apreciază că nu există vreun element că titlurile executorii și actele de executare ar fi fost încheiate cu încălcarea legii.
Din motivele contestației arată că nu reiese nici un element concret din care să rezulte ce acte de executare ar fi fost încheiate cu încălcarea legii, afirmația contestatoarei, conform căreia „nu rezultă certitudinea creanței" fiind nefondată.
Astfel, contestatoarea reia - printr-o interpretare proprie și „originală" - apărările formulate în cadrul dosarului nr._ al Judecătoriei Drobeta-T. S., obiect „acțiune în constatare" (aflat în procedura scrisă) vizând valoarea creanței comunicată de Bancă anterior demarării procedurii execuționale.
Pentru lămurirea acestui aspect, învederează că urmare a neachitării la scadență a obligației de plată a ratelor de către clienta Boțită E., banca a procedat la notificarea acesteia, în scopul recuperării restanțelor înregistrate de aceasta.
Astfel, conform Notificării nr._/08.09.2014, remisă clientei cu confirmare de primire, aceasta a fost înștiințată cu privire la sumele restante în valoare de 8.083,64 lei (6.562,33 lei-credit restant, 1.407,81 lei-dobânzi restante și 113,5 lei-alte datorii), aferentă unui număr de 12 rate restante, ceea ce echivala cu o întârziere mai mare de 30 de zile.
Urmare acestor diligente ale băncii, creditoarea nu a înțeles să-și achite sumele restante, din evidența Sucursalei Drobeta-T. S. rezultând că în cursul anului 2014 clienta a efectuat doar 5 depuneri de numerar, cu sume cuprinse între 100 și 600 lei, în total 1.750 lei, respectiv cu mult sub rata lunară de 735 lei.
Acest fapt a condus la o nouă notificare a clientei (adresa nr. MH/B3738/02.03.2015), prin care aceasta a fost invitată să se prezinte la sediul sucursalei pentru discutarea soluțiilor de achitare a debitului restant în valoare de 11.900,47 lei, demers căruia clienta nu i-a dat curs.
Arată că drept consecință, prin adresa nr. MH/B5037/19.03.2015, banca a notificat creditoarea declanșarea procedurilor execuționale, raportat la incidența dispozițiilor art. 21 din contract, valoare totală a creanței exigibilizate fiind de 30.026,14 lei (19.03.2015).
Aserțiunile reclamantei privitor la valoarea creanței din cele 2 adrese sunt nefondate în condițiile în care suma de 11.900,47 lei, debit înainte exigibilizării creditului, era compus din 10.091,93 lei credit restant și 1.808,54 lei dobânzi restante, sume necesare achitării la zi a ratelor, conform graficului de rambursare.
Precizează că urmare a neachitării acestor restanțe, evident că, prin declararea exigibilității anticipate, întregul credit a fost declarat scadent, tocmai ca urmare a nerespectării clauzelor contractuale de către clientă.
Totodată arată că împrejurarea că aceasta a achitat, la data de 02.04.2015, suma de 1.000 lei, nu prezintă relevanță în ceea ce privește decizia băncii a demara procedura execuțională, această sumă nefiind suficientă acoperirii datoriei, conform documentelor sus-menționate.
De altfel, arată că se poate observa că valoarea creanței pentru care s-a cerut executarea silită este influențată de plata înregistrată la data de 02.04.2015, care a acoperit parte din accesoriile aferente creditului.
Referitor la invocarea, pe calea contestației la executare, a pretinselor „clauze abuzive" din cuprinsul titlului executoriu, invocate - de altfel - și prin cererea ce face obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Drobeta-T. S., consideră că aceste apărări sunt neîntemeiate și dovedesc reaua-credință a debitoarei în privința respectării obligațiilor de plată a creditului asumate prin semnarea, fără obiecții, a Contractul de credit nr. RQ_48 din 15.05.2007.
În ceea ce privește onorariul perceput de către executorul judecătoresc învestit de către bancă, arată că acesta a fost stabilit prin încheierea din 15.04.2015, comunicată debitoarei la 20.04.2015, calculat în funcție de criteriile prevăzute de Anexa la Ordinului MJ nr. 2550/C/2006 privind aprobarea onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești, modificat prin Ordinul nr. 2561/C/30.07.2012, pct. 3, lit. c), pentru creanțele în valoare de până la 50.000 lei, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanței ce face obiectul executării silite", la care se adaugă TVA.
Pe de altă parte, așa cum au menționat mai sus, solicită a se observa că petitul de cerere privind anularea încheierii de stabilire cheltuieli de executare este tardiv formulat.
Cu privire la „cererea de suspendare a executării silite", consideră că aceasta este neîntemeiată, iar pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicită trebuie să dea în prealabil o cauțiune, calculată la valoarea obiectului contestației de 1.000 lei plus 5 % pentru ceea ce depășește 10.000 lei și consideră că solicitarea de suspendare a executării poate fi pusă în discuție numai după plata cauțiunii prevăzute de lege, în raport de valoarea creanței pentru care s-a cerut executarea silită (29.141,40 lei, datorată la 02.04.2015).
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe prevederile art. 205-208 Cod de procedură civilă și pe celelalte prevederi legale menționate în cuprinsul acesteia.
În dovedire a depus: cererea de executare silită nr. MH/B/5905/02.04.2015; cerere de credit nr. 115/15.05.2007; contract de credit nr. RQ_48 din 15.05.2007 și grafic de rambursare; notificarea nr._/23.06.2010 și Actul Adițional nr. RQ_48/a/21.06.2010; notificarea nr._/08.09.2014, nr. MH/B3738/02.03.2015 și nr. MH/B5037/19.03.2015; acte de executare în dosar nr. 66/E/2015 și dovada comunicării debitoarei; extras de cont credit perioada 01.05._15; sentința civilă nr. 27/12.01.2015 a Judecătoriei Dr.Tr. S. (dosar nr._ ).
Contestatoarea a depus la 16.06.2015 răspuns la întâmpinare prin care a arătat că excepția este neîntemeiata si solicită respingerea întrucât intimata se raportează la textul art.714 alin.2 NCPC, in vigoare anterior modificării prin Legea nr. 138/2014, iar in reglementarea aflata în vigoare, contestația se poate face în termen de 15 zile de la comunicare, astfel că față de faptul că încheierea a fost comunicată o data cu somația, la data de 20.04.2015, la data de 04.05.2015 nu expirase termenul de depunere a contestației.
Pe fondul cauzei, apărarea intimatei nu are fundament, întrucât intimata consideră că afirmația conform căreia „nu rezultă certitudinea creanței”, este nefondată, pentru ca apoi să recunoască faptul că pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S., se află dosarul nr._, (înregistrat la data de 26.03.2015), vizând valoarea creanței comunicata de bancă anterior demarării procedurii execuționale.
În ceea ce privește cheltuielile de executare (pct.8 întâmpinare) în suma de 3.848,90 lei sunt exagerate si neconforme cu munca prestata si cu cadrul legal aplicabil, intimata neaducând argumente contrare, pe fond.
Cu privire la cererea de suspendare a executării silite pana la soluționarea prezentei cauze, arată că prin întâmpinare nu s-au adus argumente de natura a demonstra netemeinicia sa.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 1.000 lei (fila 105).
La termenul din 07.07.2015 s-a pus în vedere contestatoarei să achite cauțiunea în cuantum de 2457 lei, aferentă cererii de suspendare a executării silite, aceasta renunțând la acest capăt de cerere la termenul din 21.07.2015.
Judecătoria Orșova prin încheierea supusă apelului a luat act de renunțare la capătul de cerere privind suspendarea executării silite și a respins ca neîntemeiată excepția tardivității contestației la executare invocată de intimata C. B. SA; a fost admisă în parte contestația la executare formulată de contestatoarea B. E., în contradictoriu cu intimata C. B. SA; s-a anulat în parte încheiere nr.66/E/15.04.2015 de stabilire a cheltuielilor de executare, emisă în dosar nr.66/E/2015 al B. P. F. C.; a fost redus onorariul executorului judecătoresc de la 3596 lei la 2914 lei și scade din suma totală 248 lei reprezentând consultanță în legătură cu constituirea actelor execuționale; a fost obligată intimata la 500 lei cheltuieli de judecată către contestatoare, reprezentând jumătate din taxa judiciară de timbru.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanța a reținut că între contestatoarea B. E. și intimata C. B. SA Sucursala Drobeta T. S., a fost încheiat contractul de credit nr.RQ_48 din 15 mai 2007 pentru suma de 54.000 lei (f.64).
În cursul anului 2014 contestatoarea nu a mai reușit să achite ratele scadente și dobânzile aferente, iar prin notificarea nr._/08.09.2014, intimata a înștiințat-o că datorează suma de 8083, 64 lei echivalentul a 12 rate scadente și a dobânzilor aferente(f.75).
Situația a continuat și în anul 2015, când debitoarea contestatoare a primit notificare adresa nr. MH/B3738/02.03.2015, prin care a fost invitată să se prezinte la sediul intimatei pentru discutarea soluțiilor de achitare a debitului restant, ajuns la valoarea de 11.900,47 lei.(f.77).
Prin adresa nr. MH/B5037/19.03.2015, intimata a notificat contestatoarea despre declanșarea procedurilor execuționale, raportat la incidența dispozițiilor art. 21 din contract, valoare totală a creanței declarate exigibilă fiind de 30.026,14 lei (f.79).
Pe rolul B. P. F. C. s-a format la cererea intimatei dosarul nr. nr.66/E/2015 și a fost emisă somația nr.66/E/15.04.2015, prin care i s-a pus în vedere, în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr.RQ_48 din data de 15 mai 2007 încheiat între C. B. SA și Botila E., învestit cu formula executorie prin încheierea din data de 24.03.2015 pronunțata de Judecătoria Drobeta T. S. ‚ în dosarul nr._, să achite suma de 29.141,40 lei.
Privind critica contestatoarei, că declararea anticipată a exigibilității creditului de către intimată este consecința unei clauze abuzive, instanța nu putut să o analizeze pe calea contestației la executare, deoarece ea face obiectul unei alte judecăți, în dosarul nr._ al Judecătoriei Drobeta-T. S..
În ceea ce privește critica referitoare la inexistența unei creanțe certe, instanța a respins-o ca neîntemeiată, contractul de credit fiind învestit cu formulă executorie, devenind titlu executoriu, iar în cuprinsul său este arătată suma pe care contestatoarea o datorează, fiind determinată pe baza graficului de rambursare și a soldului de plată la zi, pe de altă parte potrivit art.21 lit.e) liniuța întâia din contract, intimata creditoare avea dreptul de a proceda la executarea silită a creditului în cazul unei întârzieri de peste 60 de zile la plată(f.14).
Susținerea contestatoarei referitoare la nelegalitatea cuantumul cheltuielilor de executare reprezentând onorariu executor de 3596 lei, instanța a apreciat-o întemeiată, a admis-o în parte contestația la executare pentru acest motiv, la creanța de 29.141, 40 lei, acest onorariu potrivit Anexei 1 la Ordinul MJ nr.2550/2006 neputând depăși 10% din valoare, adică 2914 lei.
Totodată, instanța a constatat că art.670 alin.(3) Cod procedură civilă, nu prevede între cheltuielile de executare și cele pentru consultanță în legătură cu constituirea actelor execuționale, astfel încât instanța le va cenzura în temeiul art.670 alin.(4) Cod procedură civilă.
De altfel, executorul primește doar cererea de executare împreună cu titlu executoriu de la creditor, efectuarea actelor execuționale ulterioare (trimiterea spre învestire, somații, etc.) incumbându-i în virtutea onorariului pe care îl primește, astfel că ,,actele de consultanță,, nu sunt necesare și nici prevăzute de Legea nr.188/2000.
Având în vedere că a fost admisă în parte contestația la executare, instanța a dispus obligarea intimatei la o parte din cheltuielile de judecată efectuate de contestatoare, anume 500 lei din taxa judiciară de timbru.
Împotriva acestei încheieri au formulat apel părțile, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Apelanta-contestatoare B. E. în susținerea apelului său a arătat că instanța de fond a dat o dezlegare corecta pronunțând o soluție temeinică și legală în ceea ce privește soluționarea excepției tardivității și a modalității de stabilire a cheltuielilor de executare, dar nu a procedat în aceeași maniera cu privire la contestația la executare în ansamblul său, respingând ca neîntemeiata critica referitoare la inexistenta unei creanțe certe, ca neîntemeiata, întrucât contractul de credit fiind investit cu formula executorie, a devenit titlu executoriu, iar in cuprinsul sau este arătata suma datorată, fiind determinată pe baza graficului de rambursare și a soldului de plata la zi. potrivit art.21 lit.e) liniuța întâia din contract, intimata creditoare având dreptul de a proceda la executarea silita a creditului in cazul unei întârzieri de peste 60 de zile la plata, totodată apreciind ca nu poate analiza critica privitoare la declararea anticipata a exigibilității creditului consecința a unei clauze abuzive, dată fiind existenta pe rolul Judecătoriei Dr. Tr. S. a dosarului nr 2916/ 225/2015.
Și aceasta în condițiile în care conform prevederilor art.663 alin (1) NCPC „executarea silita nu se poate face decât daca creanța este certa, lichida si exigibila”, și conform alin.(2) al aceluiași articol „creanța este certa când existența ei neîndoielnică rezulta din însuși titlul executoriu” .
Ori, din titlul executoriu prezentat de creditoare nu rezulta certitudinea creanței de 29.141,40 lei în ceea ce o privește pe ea.
A precizat că în acest sens stă pe de o parte adresa C. B. nr. MH/B3738 din data de 02.03.2015 prin care îi comunica faptul că la data de 28.02.2015 înregistrează sume restante în valoare de 11.900,47 lei, chitanța nr._/1 din data de 02.04.2015 emisă de creditoarea C. B. SA pentru suma de 1.000 lei pe care ea a achitat-o, cererea de executare silită fiind formulată la data de 15.04.2015 pentru suma de 29.141,40 lei, iar pe de altă parte existența pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S. a dosarului_, având ca obiect acțiune în constatarea clauzelor abuzive din contractul de credit nr. nr.RQ_48 din data de 15 mai 2007 încheiat intre C. B. SA si subsemnata, cuantumul sumei ce am apreciat ca trebuie sa-mi fie restituita ca fiind aferenta clauzelor abuzive (comisionului de gestiune credit in suma fixa de 50 lei/an,comisionului de risc în valoare de 2116,8 lei și scadențe anticipate) fiind de 5,443,26 lei.
A susținut că există o obligație ca, în situația în care un organ jurisdicțional este chemat să intervină în cadrul unor raporturi juridice ce privesc un consumator, aceasta să supună dezbaterii potențialul caracter abuziv al clauzelor contractuale. În plus, instanța națională este obligată, în temeiul jurisprudenței Curții, să aprecieze din oficiu caracterul abuziv al tuturor clauzelor contractuale care intră în domeniu! de aplicare al directivei,chiar și în absenta unei cereri exprese în acest sens, de îndată ce dispune de elementele de drept și de fapt necesare în acest scop.
A solicitat admitere apelului și rejudecând cauza pe fond, modificarea hotărârii apelante și admiterea contestației la executare în totalitatea sa cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată efectuate la fond și în apel.
În motivarea apelului său apelanta-intimată C. B. SA a susținut că prima instanță a omis să ia în calcul la stabilirea cheltuielilor de executare silită taxa pe valoare adăogată(TVA), reducând nelegal onorariul executorului judecătoresc de la 3596 lei la 2914 lei.
De asemenea în mod greșit a obligat instituția la plata cheltuielilor de judecata constând în taxa de timbru întrucât aceste cheltuieli sunt conform legii, suspuse restituirii în măsura în care contestația este admisă.
A menționat că față de admiterea în parte a contestației la executare, taxa de timbru nu cade in sarcina instituție cu titlu de cheltuieli de judecata ci se restituie administrativ intimatei contestatoare, iar obligarea la această taxă reprezintă o încălcare a prevederilor legale.
A solicitat modificarea hotărârii atacate și restituirea taxei judiciare de timbru, cu plata cheltuielilor de judecată.
În procedura prealabilă părțile au depus întâmpinări la apelurile declarate.
Apelanta-contestatoare B. E. a menționat că este neîntemeiat primul motiv de apel al intimatei în ceea ce privește greșita admitere a capătului de cerere de reducere a cheltuielilor de executare, iar cel de-al doilea motiv, raportat la prevederile art.45 alin.1(1) lit.f din OUG nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru este întemeiat, sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru neintrând în cuantum cheltuielilor de judecată, urmând să fie restituite după rămânerea definitivă a hotărârii.
Apelanta-intimată C. B. SA prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea apelului declarat de contestatoarea B. E., menționând că instanța de fond a reținut corect în cuprinsul titlului executoriu suma pe care aceasta o datorează precum și dobânda aferentă creanței, raportat la graficul de rambursare și împrejurarea că aceasta nu a achitat la scadență sumele datorate.
Părțile au depus răspuns la întâmpinări
Examinând sentința apelată prin prisma motivelor invocate, se constată că apelurile sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește apelul formulat de contestatoarea B. E. tribunalul constată că acesta vizează nelegalitatea sentinței sub aspectul constatării caracterului cert și exigibil al creanței și față de acesta se reține că prin cererea formulată apelanta contestatoare a investit instanța cu contestația împotriva formelor de executare silită efectuate în temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr . RQ_48 DIN DATA_ 2007 .
Prin încheierea nr. 66/E/2015 din data de 15.04.2015 dată de B. P. F. C. a fost admisă cererea formulată de creditoarea C. B. SA ȘI A FOST ÎNCUVIINȚATĂ EXECUTAREA SILITĂ A TITLULUI EXECUTORIU REPREZENTAT DE CONTRACTUL DE CREDIT NR. . RQ_48 din 15.05 2007 investit cu formulă executorie prin încheierea din 24 .03.2015 pronunțată de Judecătoria Dr. Tr. S. în dosarul nr._ .
În soluționarea unei cereri de încuviințare executare silită, în conformitate cu disp. art. 665 c.pr.civ executorul este dator să verifice caracterul cert, lichid și exigibil al creanței, încheierea fiind supusă controlului instanței pe calea contestației la executare .
Raportat la susținerile apelantei tribunalul reține că potrivit art. 662 c.pr.civ. ,, executarea silită nu se poate face decât dacă creanța este certă, lichidă și exigibilă,, iar creanța este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlu executoriu și este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.
Având în vedere la aceste dispoziții legale se constată că potrivit clauzelor din contractul de credit anexa privind graficul de rambursare face parte integrantă din contract și prin urmare existența creanței rezultă din însuși titlul executoriu, este exigibilă astfel că nu poate fi primit motivul de apel invocat .
În ceea ce privește critica apelantei referitoare la declararea anticipată a exigibilității creditului de către intimată consecință a unei clauze abuzive instanța nu va analiza acest motiv de apel atâta vreme cât ,așa cum s-a reținut corect de instanța de fond, această susținere face obiectul unei alte judecăți.
Pentru aceste considerente cum apelul contestatoarei este nefondat va fi respins .
Apelul intimatei CEK B. vizează pe de o parte nelegalitatea sentinței raportat la reducerea onorariului executorului judecătoresc iar pe de altă parte greșita obligare la plata cheltuielilor de judecată și față de aceste motive se reține că potrivit dispozițiilor legale asupra cheltuielilor de executare executorul dispune prin încheiere ținând seama de costurile efectuării executării silite în care sunt incluse onorariile executorului și dacă este cazul ale avocatului în baza dovezilor prezentate de partea interesată .
Sumele reprezentând cheltuieli de executare pot fi cenzurate de instanța de executare pe calea contestației aplicându-se dispozițiile art. 451 alin 2 și 3 ce stabilește criteriile legale ce vor fi avute în vedere de instanță pentru reducerea acestor cheltuieli .
Prin urmare, raportat la aceste criterii se apreciază că onorariul executorului judecătoresc este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei precum și cu activitatea depusă de acesta iar soluția instanței de fond de reducere a acestuia este temeinică și legală .
Ultimul motiv de apel vizează neaplicarea disp art 45 alin 1 lit f din OG nr. 80/2013 în conformitate cu care ,, sumele achitate cu titlu de taxe de timbru se restituie când contestația la executare a fost admisă iar hotărârea a rămas definitivă ,, însă nici acest motiv de apel nu poate fi primit atâta vreme cât legiuitorul a avut în vedere soluția de admitere a contestației cu consecința anulării actelor de executare ori în situația dedusă judecății contestația a fost admisă în parte în sensul reducerii cheltuielilor de executare și prin urmare dispozițiile legale nu își găsesc aplicabilitate .
Având în vedere aceste motive apelul intimatei fiind nefondat va fi respins .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate apelurile formulate de apelanta-contestatoare B. E., cu domiciliul în Orșova, ., județul M. și apelanta-intimată C. B. SA Sucursala Drobeta T. S., cu sediul în București, Calea Victoriei, nr.13, sector 3, înregistrată la ORCB sub nr.J_, CUI_, prin sucursala C. B. SA Drobeta T. S., cu sediul în ..6, Drobeta T. S., jud. M., CUI RO21114156, împotriva încheierii din data de 21.07.2015 pronunțată de Judecătoria Orșova, având ca obiect contestație la executare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 Noiembrie 2015
Președinte, M. C. O. | Judecător, A. M. | |
Grefier, D. D. |
Redactat. O.M.C. /2.12. 2015
Tehnoredactat D.D. /4 ex.
Jud. fond U. I. C.
Cod operator 2626
| ← Contestaţie la executare. Hotărâre din 26-10-2015, Tribunalul... | Obligaţia de a nu face. Sentința nr. 339/2015. Tribunalul... → |
|---|
