Evacuare. Sentința nr. 2269/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2269/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 15-12-2015 în dosarul nr. 1009/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1009/A
Ședința publică de la 15 Decembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. Z.
Judecător C. P.
Grefier A. M. M.
Pe rol, judecarea apelului formulat de apelanții-pârâți E. E. și E. G. împotriva sentinței civile nr. 2269/13.08.2015 pronunțată de Judecătoria Orșova în contradictoriu cu intimatul-reclamant G. A., având ca obiect evacuare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat S. L. pentru apelanții-pârâți și avocat T. F., în substituirea apărătorului ales T. C., pentru intimatul-reclamant, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că a fost soluționat dosarul nr._ pentru care a fost suspendată cauza de față, după care,
Avocat T. F., pentru intimatul-reclamant depune delegația de substituire.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța, în temeiul art. 392 C.proc.civ., declară deschise dezbaterile și acordă cuvântul asupra apelului.
Apărătorul apelanților pârâți, arată că, față de soluția adoptată în dosarul nr._, nu poate pune decât concluzii de respingere a apelului și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond ca fiind temeinică și legală.
Avocat T. F., pentru intimatul-reclamant solicită respingerea apelului și obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Orșova sub nr._, reclamantul G. A. a chemat în judecată pe pârâții E. E. și E. G. pentru evacuare, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în fapt, prin contractul de vânzare cumpărare nr. 940/17.04.2006, a cumpărat de la pârâta E. E. imobilul din mun. Orșova, . nr. 42, județul M.. A convenit verbal cu pârâta că poate să locuiască în continuare în imobil aproximativ un an până va achiziționa o nouă locuință. Având în vedere că aceasta a folosit imobilul mai mulți ani, i-a pus în vedere să plătească impozitul aferent și toate cheltuielile de întreținere, însă aceasta a refuzat, motiv pentru care la data de 11.05.2015 i-a notificat pe pârâți să elibereze imobilul.
În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art.1033 și urm. C.pr.civ.
Pârâții nu au formulat întâmpinare însă, la primul termen de judecată, apărătorul ales al acestora a invocat excepția autorității de lucru judecat.
La termenul din 13.08.2015, instanța a respins excepția invocată, cu motivarea că, prin sent. civ. nr. 1842/30.04.2015 nu a fost soluționat fondul procesului.
În urma analizării actelor și lucrărilor dosarului, Judecătoria Orșova a pronunțat sentința civilă nr. 2269/13.08.2015 prin care a admis acțiunea formulată de reclamant, a dispus evacuarea pârâților din imobilul situat în mun. Orșova, ., nr. 42, jud. M. și a obligat pârâții, în solidar, în favoarea reclamantului, la plata sumei de 600 lei cu titlul cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru și onorariu avocat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 17.04.2006 pârâta E. E., în calitate de vânzătoare, a înstrăinat cumpărătorului G. A., imobilul proprietatea sa situat în mun. Orșova, ., nr. 42, județul M., compus din casă de locuit având parter cu etaj, intabulat în Cf fila nr. 312 vol. II A Orșova, fără nr. top, de sub A1 și B4, încheind în acest sens contractul autentificat de BNP D. O. sub nr. 940.
Potrivit art. 555 Cod civil, proprietatea este dreptul titularului de a dispune, poseda, folosi și dispune de un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, însă în limitele determinate de lege.
Dreptul de proprietate este acel drept real care conferă titularului atributele de posesie, folosință si dispoziție asupra unui bun, atribute pe care numai el le poate exercita în plenitudinea lor, în putere proprie si în interesul sau propriu. Fiind un drept absolut, dreptul de proprietate al reclamantei trebuie respectat de toate celelalte persoane, fiind de astfel, opozabil „ erga omnes”.
Potrivit art. 1034 Cod pr. civilă „Dispozițiile prezentului titlu se aplică în litigiile privind evacuarea din imobilele folosite sau, după caz, ocupate fără drept de către foștii locatari sau alte persoane.”
Conform art. 1034 alin. 2 lit. e) Cod pr. civilă, prin ocupant se înțelege oricare persoană, alta decât proprietarul sau locatarul, care ocupă în fapt imobilul cu sau fără permisiunea ori îngăduința proprietarului.
Potrivit art. 1039 Cod pr.civ., „Atunci când proprietarul unui imobil dorește să îl evacueze pe ocupantul acestuia, după ce dreptul de a ocupa imobilul a încetat, proprietarul va notifica în scris ocupantul, punându-i în vedere să elibereze imobilul pe care îl ocupă fără niciun drept, în termen de 5 zile de la comunicarea notificării.”
Cei doi pârâți sunt ocupanți ai imobilului proprietatea reclamantului, în sensul dispozițiilor legale mai sus enunțate.
Față de dorința reclamantului de a-i evacua, constatând faptul că acesta i-a și notificat punându-le în vedere pârâților ca în termen de 5 zile de la primire să elibereze imobilul, aspect necontestat de părți și dovedit cu confirmarea de primire din 11.05.2015 depusă la dosarul cauzei, instanța a apreciat acțiunea ca fondată și în consecință a admis-o, dispunând evacuarea pârâților E. E. și E. G. din imobilul situat în mun. Orșova, ., nr. 42, jud. M..
Față de faptul că pârâții au pierdut procesul, în temeiul dispozițiilor art. 453 alin.1 Cod pr. .civilă, au fost obligați, în solidar, în favoarea reclamantului, la plata sumei de 600 lei cu titlul cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru și onorariu avocat.
Împotriva s.c. nr. 2269/13.08.2015, în termen legal au declarat apel pârâții, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate din următoarele motive:
Instanța a respins în mod nelegal excepția autorității de lucru judecat deși argumentele pentru susținerea excepției au fost pe larg dezvoltate prin concluziile scrise.
Hotărârea nu se bucură de legalitate și prin faptul că la termenul anterior pronunțării, cererea nu a fost timbrată corespunzător, fapt ce atrage anularea acesteia ca netimbrată. Neprocedând așa, prima instanță a favorizat pe reclamant, acordând un termen scurt pentru complinirea taxei de timbru.
Hotărârea este confuză, întrucât se dispune evacuarea pârâților din imobil, fără a preciza că această evacuare nu privește cele două anexe care fac parte componentă din imobilul indicat.
Pe rolul instanței a mai fost o cerere de evacuare în condițiile art. 1033 și urm. C.proc.civ., așa încât o a doua cerere pe același temei este de neprimit.
Intimatul-reclamant nu a formulat întâmpinare.
Pin încheierea din 27.10.2015, s-a dispus suspendarea judecății apelului până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare a imobilului din care se solicită evacuarea în cauza de față, dosar ce se află pe rolul Tribunalului M. pentru soluționarea apelului declarat împotriva sentinței pronunțată în primă instanță de Judecătoria Orșova.
La data de 20.11.2015, intimatul G. A. a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei pendinte, arătând faptul că dosarul pentru care s-a suspendat judecata cauzei de față a fost soluționat definitiv, dovadă în acest sens fiind extrasul de pe portalul instanței, din care rezultă că s-a pronunțat decizia civilă nr. 868/17.11.2015.
Examinând sentința apelată, în limitele criticilor aduse, conform art. 479 C.pr.civ., tribunalul constată că apelul este neîntemeiat din considerentele ce urmează.
Articolul 430 alin.(2) N.c.pr.civ., statuează în sensul că nu numai dispozitivul hotărârii judecătorești dobândește autoritatea de lucru judecat, ci și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.
Prin s.c. nr. 1842/30.04.2015, Judecătoria Orșova a respins ca inadmisibilă cererea în evacuare formulată de reclamantul G. A. împotriva pârâților E. E. și E. G., cu motivarea că, anterior sesizării instanței, reclamantul nu s-a conformat cerințelor art. 1038 C.pr.civ., care prevăd imperativ că, „ atunci când proprietarul unui imobil dorește să îl evacueze pe ocupantul acestuia, după ce dreptul de a ocupa imobilul a încetat, proprietarul va notifica în scris ocupantul, punându-i în vedere să elibereze imobilul pe care îl ocupă fără nici un drept, în termen de 5 zile de la comunicarea notificării”. Astfel, în lipsa notificării prealabile, instanța a apreciat inadmisibilă acțiunea în evacuare, reținând în considerentele sentinței faptul că reclamantul poate reitera cererea de evacuare, după notificarea pârâților.
Față de respectivele considerente, tribunalul constată că s.c. nr. 1842/30.04.2015 nu se bucură de autoritate de lucru judecat în prezenta cauză întrucât, situația de fapt se prezintă altfel, reclamantul făcând dovada faptului că anterior sesizării instanței cu cererea pendinte, i-a notificat pe pârâți în termenul legal prevăzut de art. 1038 C.pr.civ..
Prin urmare, în mod corect s-a respins excepția autorității de lucru judecat.
Critica privitoare la faptul că instanța nu a anulat cererea pentru că reclamantul nu a achitat de prima dată, în întregime, taxa de timbru legală, este neîntemeiată în condițiile în care, la momentul la care instanța a apreciat că se impune suplimentarea cu încă 80 lei a taxei de timbru achitată ( 20 lei), reclamantul s-a conformat obligației și pentru termenul stabilit de instanță a achitat și restul de taxă.
În ceea ce privește fondul litigiului, dat fiind faptul că prin d.c. nr. 868/17.11.2015 pronunțată de Tribunalul M., s-a respins definitiv cererea pârâților E., privind constatarea nulității absolute a actului de vânzare cumpărare ce reprezintă titlul de proprietate al reclamantului asupra imobilului din care se cere evacuarea, se apreciază că soluția adoptată prin sentința ce face obiectul apelului de față se fundamentează pe probele corect interpretate și pe dispozițiile cu incidență în cauză, astfel cum au fost reținute de prima instanță.
Contrar susținerii apelanților, tribunalul constată că hotărârea primei instanțe nu este confuză sub aspectul imobilului din care s-a dispus evacuarea, soluția adoptată făcând referire la imobilul asupra căruia reclamantul este proprietar astfel cum este descris în actul de proprietate al reclamantului, respectiv în contractul de vânzare cumpărare nr. 940/17.04.2006.
În considerarea celor expuse, în temeiul art. 480 C.pr.civ., tribunalul va pronunța o decizie prin care va respinge apelul ca neîntemeiat.
În raport de soluția adoptată, în temeiul art. 453 C.pr.civ., apelanții vor fi obligați la cheltuieli de judecată către intimat constând în onorariul de avocat achitat de aceștia în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de apelanții-pârâți E. E. și E. G., domiciliați în Orșova, . nr. 42, județul M., împotriva sentinței civile nr. 2269/13.08.2015 pronunțată de Judecătoria Orșova în contradictoriu cu intimatul-reclamant G. A., domiciliat în Orșova, ., județul M. având ca obiect evacuare, ca nefondat.
Obligă apelanții la plata către intimat a sumei de 500 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15.12.2015.
Președinte, C. Z. | Judecător, C. P. | |
Grefier, A. M. M. |
Red. C.P./Tehnored. A.M.M.
4 ex./ pag./ 05.01.2016
Jud. fond. C. O.E.
Cod op. 2626
| ← Pretenţii. Hotărâre din 15-12-2015, Tribunalul MEHEDINŢI | Anulare act. Sentința nr. 1849/2015. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
