Fond funciar. Sentința nr. 4113/2015. Tribunalul MEHEDINŢI

Sentința nr. 4113/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 20-04-2015 în dosarul nr. 2084/225/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL M.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 256/A

Ședința publică de la 20 Aprilie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. C. O.

Judecător A. M.

Grefier D. D.

Pe rol judecarea apelului civil formulat de petenții S. D., G. M. și Mustața T., împotriva sentinței civile nr.4113 din 19.12.2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S., intimate fiind C. Șimian și C. M., având ca obiect fond funciar.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: apelantul-petent S. D. asistat de avocat Ț. Ș. care îi reprezintă și pe apelanții-petenți G. M. și Mustața T., avocat D. M. pentru intimata C. Șimian, lipsă celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Avocat D. M. pentru intimată, arată că pentru tarlaua 152 se află înregistrat pe rolul Judecătoriei Baia M. dosarul nr._/182/2012*, ce a avut termen de judecată la data de 02 aprilie 2015, promovat de Hidroelectrica SA cu privire la situația juridică a acestui teren și solicită suspendarea cauzei până la soluționarea acestei cauze. Depune la dosar certificatul de grefă nr._/182/2012* eliberat de Judecătoria Baia M. și xerocopia deciziei nr.601/R/10.12.2014 pronunțată de Tribunalul Maramureș, un exemplar de pe acestea îi comunică apărătorului apelanților.

S-a pus în discuție cererea de suspendare.

Avocat Ț. Ș. pentru apelanții-petenți, se opune la cererea de suspendare menționând că prin Hotărârea Consiliului Local nr.46/24.09.2007 s-a aprobat transmiterea pentru terenul din litigiu din domeniul public al statului în domeniul privat al comunei Șimian.

Instanța respinge cererea de suspendare având în vedere că nu sunt îndeplinite disp. art. 413 alin.1 C.pr.civilă, apelanții și intimatele din acest litigiu nefiind părți în dosarul aflat pe rolul Judecătoriei Baia M., iar soluționarea cauzei pendinte nu depinde de soluția ce se va pronunța în acesta.

Nemaifiind cereri de formulat sau excepții invocate de soluționat, s-a constatat cauza în stare de judecată și s-a acordat cuvântul asupra apelului

Avocat Ț. Ș. pentru apelanții-petenți, solicită admiterea apelului, casarea sentinței, iar pe fond admiterea acțiunii, reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul în suprafață de 0,17 ha, situat în punctul „ Zăcători” și obligarea celor două comisii la eliberarea titlului de proprietate, cu plata cheltuielilor de judecată. Susține că în anul 2007 s-a emis Hotărârea Consiliului Local nr.46 care a trecut aceste terenuri în domeniul privat, că terenul din litigiu este liber și este înscris în cartea funciară, iar expertizele efectuate în cauză se contrazic. Depune la dosar chitanța din 20.04.2015,reprezentând onorariu avocat.

Avocat D. M. pentru intimată, solicită respingerea apelului și menținerea hotărârii instanței de fond ca temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată. Arată că în tarlaua 152 nu există suprafețe libere, iar autorul B. G. a fost pus în posesie pentru suprafața de 1200 mp. și i s-a emis titlul de proprietate.

INSTANȚA

Asupra apelului civil de față:

Prin cererea înregistrată la data de 19.02.2014, sub nr_, petenții S. D., G. M. și Mustața T. au chemat în judecată pe intimatele C. Șimian, C. M. solicitând să fie puși în posesie pentru terenul în suprafață de 1700 mp compus din 0,05 ha teren curți construcții și 0,12 ha arabil și eliberarea titlului de proprietate pentru acest teren.

În motivarea cererii au arătat că terenul în suprafață de 1700 mp intravilan înscris în registrul agricol la poziția de rol a autorului B. G. pentru care a depus numeroase cererii de reconstituirea dreptului de proprietate însa s-a răspuns că nu poate fi retrocedat întrucât se afla în administrarea . în proprietatea statului potrivit decretului 213/17.09.1981.

Mai arată petenții că în anii 2001,2004 și 2005 au reveni cu noi cererii către Comisia Locala de Fond Funciar Șimian și C. M. privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru aceasta suprafață de teren însă au primit același răspuns, iar la data de 24.09.2007 prin Hotărârea nr 46 Consiliul Local Șimian a aprobat transmiterea unei suprafețe de teren de 21,98 ha din domeniul public al statului și din administrarea . domeniul privat al comunei Șimian și în administrarea Consiliului Local Șimian.

În dovedirea acțiunii a depus la dosar copie CI petenții anexa nr 1 la HCL nr. 46/2007, adeverința nr._ din 21.02.2008, hotărârea nr 46/24.09.2007, schița cadastrală, Decretul nr213/1981,adresa nr 2701 din 24.07.2001, adresa nr 2950 din 07.09.2001, arbore genealogic, adresa nr 2498 din 02.07.2001, adresa nr 849 din 10.02.2004,, adresa nr 2764 din 29.10.2004, titlul provizoriu de proprietate, certificat de deces, de naștere, căsătorie schiță cadastrală deviz financiar, raport de expertiza extrajudiciară,a solicitat audierea martorilor C. M. și B. D. și efectuarea unei expertize topo.

În drept și-a întemeiat acțiunea pe dis part 33-36 din HG 890/2005.

Intimata Comisia Locala de Fond Funciar Șimian a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca nefondată.

În fapt arată ca în Registrul Agricol din anii 1959-1963 al comunei Șimian autorul B. G. a fost înscris cu o suprafață de teren de 0,17 ha din care 0,12 ha teren arabil și 0,5 ha construcții,iar componența familiei B. au fost înscriși B. GH A. soție,B. Gh. M. Fiica, S. Gh. D., ginere și S. D A. fiica, dar moștenitorii acestuia nu au depus cerere de reconstituirea a dreptului de proprietate în termen și acesta este motivul pentru care nu au fost validați.

Cu privire la HCL 46/24.09.2007 aceasta hotărârea a aprobat transmiterea unei suprafețe de 21,98 ha din domeniul public al statului și din administrare . domeniul privat al Comunei Șimian, iar ulterior s-a întocmit un plan de parcelarea al acestei suprafețe respectiv tarlaua 152, care a fost avizat de OCPI M. și în urma avizării s-au întocmit procese verbale de punere în posesie persoanelor acre au deținut teren și le-a fost expropriat.

În prezent în aceasta . exista teren liber care să facă obiectul reconstituirii dreptului de proprietate și nici nu se regăsește nici un teren în suprafață de 1700 mp.

În dovedirea depune la dosar copie registrul agricol.

În drept, își întemeiază prezenta întâmpinare pe dispozițiile art. 205 din Codul de procedură civilă, precum și pe prev. Legii nr. 18/199Își HG. nr. 890/2005.

Petenții au depus răspuns la întâmpinare prin care arată că au formulat cererii de reconstituirea dreptului de proprietate în termen legal.

Instanța, în conformitate cu dispozițiile art.319 Cod procedură civilă, procedează la audierea martorilor, sub prestare de jurământ, declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.

La termenul din 24.06.2014 apărătorul reclamanților a solicitat instanței încuviințarea probei cu expertiza tehnică specialitatea topografie, probă solicitată și prin cererea de chemare în judecată .

Instanța a încuviințat cererea de probatoriu formulată de reclamanți prin apărător sens în care a desemnat prin tragere la sorți pe expert I. C., obiectivele expertizei fiind stabilite prin încheierea din aceiași dată .

La termenul din 16.09.2014 a fost depus raportul de expertiză dispus în cauză, din concluziile acestuia rezultând următoarele: a fost identificat terenul în litigiu cu o suprafață de 1700 mp. situat în tarlaua 152 din intravilanul Comunei Șimian, teren ce este identic și se suprapune cu . planul parcelar al tarlalei nr. 152 . Totodată s-a reținut de expert că terenul a fost restituit reclamantului S. D. și numitei B. D. prin S. civ. nr. 222/2012 a Tribunalului M. .

Terenul este categoria arabil, se află în posesia reclamantului S. D. și B. D. și se regăsește la rolul autorului B. G. în R.A. pe anii 1959 – 1963, vol. 1, fila 7 .

În urma verificărilor făcute de expert la sediul primăriei Șimian s-a constatat că nu au fost depuse cereri pentru restituirea acestuia .

La termenul din 21.10.2014, reclamanții, nemulțumiți de concluziile raportului de expertiză, au solicitat instanței efectuarea unei contraexpertize, specialitatea topo, având aceleași obiective, probă încuviințată de instanță, sens în care av fost desemnat expertul P. O. .

Din concluziile raportului de expertiză întocmit de acest rezultă că terenul în litigiu are suprafața de 1700 mp., categoria arabil având ca vecini pe: drum european la N, Dunărea La S, C. ion la V și teren Primărie la E . Terenul nu este îngrădit și se susține de către reprezentanții pârâtei că ar fi fost atribuit altei persoane fără a se indica numele acesteia și actele în baza cărora s-a făcut restituirea .În tabelul parcelar al T 152 apare înscris numitul M. G. pus în posesie cu P.V. nr. 18/14.07.2011 .

Terenul în litigiu se află înscris la poziția de rol a autorului B. G., nu se află în zona de protecție a frontierei de stat și nu este inundabil, cota terenului fiind superioară lacului de acumulare P.F. 2 .

Nu în ultimul rând s-a arătat de expert că reclamanții u au prezentat cererile prin care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate iar la sediul C. Șimian nu există în evidențele lor astfel de cereri.

Judecătoria Drobeta T. S. prin sentința supusă apelului a respins acțiunea.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanța a reținut următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată reclamanții S. D., G. M. și Mustața T. au solicitat instanței ca în contradictoriu cu intimatele C. Șimian și C. M. să se dispună obligarea acestora de a-i pune în posesie cu terenul în suprafață de 1700 mp compus din 0,05 ha teren curți construcții și 0,12 ha arabil și eliberarea titlului de proprietate pentru acest teren.

Terenul în cauză are suprafața de 1700 mp. fiind situat în intravilanul Comunei Șimian și înscris în registrul agricol la poziția de rol a autorului B. G. pe anii 1959 – 1963. Deși s-a susținut că au depus numeroase cererii de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la acest teren, s-a constatat de instanță că susținerile acestora sunt neîntemeiate și nesusținute de probe justificative în acest sens .

Astfel s-a constatat că reclamanții nu au depus la dosar nici o probă prin care să dovedească că s-au adresat C. Șimian cu cerere de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la terenul în litigiu .

Acesta a fost și motivul pentru care pârâtele nu au validat reclamanții, în calitate de moștenitori ai defunctului B. G. pe nici una din Anexele la legile fondului funciar .

Astfel s-a constatat de instanță că, procedura specială obligatorie instituită de Legea nr. 18/1991, respectiv acea de a depune într-un anumit termen cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, nu a fost respectată de către reclamanți situație în care nu se poate discuta despre posibilitatea reconstituirii dreptului de proprietate pe numele acestora.

Terenul în cauză face parte din suprafața totală de_,60 mp. ce a fost expropriată în anul 1981 prin Decretul nr. 213 în vederea construirii lacului de acumulare din cadrul sistemului hidroenergetic P.F. II, a fost trecut în proprietatea statului și dat în administrarea Întreprinderii Electrocentrale Porțile de F. II din subordinea Ministerului Economiei .

Prin sentința civilă nr. 222/13.12.2012 a Tribunalului M. a fost admisă în parte contestația formulată de reclamanții S. D. și B. D., au fost modificate Dispozițiile nr. 133 și 134 din 05.06.2006 și s-a dispus atribuirea în ntură a terenului în suprafață de 1700 mp. situat în T. 152, P 4 de pe raza Comunei Șimian, teren pentru care părțile au fost puse în posesie .

S-a observat astfel că reclamanții au obținut și au fost puși în posesie cu această suprafață de teren ce face obiectul prezentei cauze, în ambele dosare solicitându-se reconstituirea dreptului de proprietate după autorul B. G. pentru terenul expropriat în temeiul Decretului nr. 213/1981.

Față de toate aceste motive instanța a respins cererea formulată de reclamanții S. D., G. M. CNP și M. T. ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel petenții S. D., G. M. și Mustața T., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Au motivat că instanța de fond în mod greșit a respins acțiunea cu toate că prin întâmpinarea depusă de C. Șimian, aceasta recunoaște că autorul lor B. G. figurează înscris în registrul agricol cu suprafața de 0,17 ha, dintre care 0,12 ha teren arabil și 0,5 teren curți construcții.

Au arătat că expertiza dispusă în cauză efectuat de expert I. C. a concluzionat că a fost identificat terenul de 0,17 ha în tarlaua 152 intravilan, . că acest teren se suprapune cu . parcelar al tarlalei 152, iar teren i-ar fi fost restituit lui S. D., si numitei B. D. prin sentința civilă 222/2012 a Tribunalului M..

În realitate, expertul, cu intenție, face această confuzie întrucât terenul la care face referire sentința civilă 222/2012 este un teren cumpărat de tatăl lor împreună cu V. D. de la numita D. I. în anul 1960 prin contract de vânzare-cumpărare și este situat in tarlaua 152, . vecini: E- N. Ghe. A.; V- teren Sfat Popular; N- sosea; S- zona de frontiera

Au menționat că terenul solicitat de ei provine de la bunicul lor B. G., înscris in registrul agricol din moși-strămoși, având alte vecinătăți, fiind cu totul alt teren decât cel cumpărat în anul 1960, cum greșit a reținut instanța.

Astfel, fiind vorba despre două terenuri distincte, cu vecinătăți diferite și suprafețe diferite, este imposibil ca aceste să se suprapună.

Au precizat că C. S., prin întâmpinarea depusă, nu a susținut că cele două terenuri ar fi unul și același și nici nu a contestat faptul că atât tatăl lor, cât și bunicul lor, au avut terenuri în punctul „Zăcători" și că în momentul strămutării în anul 1981, au fost înscriși pe tabelul celor strămutați pe raza comunei S..

Cu privire la cea de-a doua expertiză, expertul P. a concluzionat că terenul de 0,17 ha există, în tarlaua 152, însă ar fi fost atribuit altei persoane, respectiv numitului Z. G., moștenitorul defunctei M. M., indicând și procesul-verbal de punere in posesie nr. 18/14.07.2011.

În realitate, procesul-verbal la care face referire expertul nu există și este doar o afirmație a C. S..

Au susținut că în data de 18.07.2011 a fost întocmit procesul-verbal de punere în posesie a numitului Z. G. pentru terenurile din tarlaua 149, respectiv 150, pentru care s-a emis și titlul de proprietate.

Astfel, terenul solicitat de ei este liber, se află la dispoziția C. S. și potrivit raportului de expertiză Biteș Ș., este intabulat în CF, tarlaua 152, . de 3 ha.

Cu privire la faptul că nu au formulat cereri de reconstituire în termen legal, au arătat că potrivit actelor depuse in cauză, au formulat mai multe cereri de reconstituire în termenul legal, în acest sens fiind depuse înregistrările de primire emise de Primăria S., în mod greșit reținând instanța că nu a fost îndeplinită procedura specială prevăzută de lege.

Au solicitat admiterea apelului, modificarea sentinței atacate, iar pe fondul cauzei, să se dispună reconstituirea dreptului lor de proprietate pentru terenul intravilan de 0,17 ha situat in vatra satului S., pct. „Zăcători" și obligarea celor 2 Comisii la înaintarea documentației, respectiv eliberarea titlului cu tricolor.

Intimatele în procedura prealabilă nu au depus întâmpinare la motivele de apel.

Examinând sentința apelată prin prisma motivelor invocate, se constată că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Regimul juridic al circulației terenurilor ce au făcut parte din patrimoniul fostelor cooperative de producție, a primit reglementare prin dispozițiile legii 18/1991, lege specială reparatorie, care impune oricărei persoane care pretinde vocație la constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestor terenuri, să parcurgă întreaga procedură pe care ea o instituie și care începe cu formularea cererii de stabilire a dreptului de proprietate.

În cauza pendinte se reține că, apelanții petenți au solicitat obligarea intimatei C. Șimian la a-i pune în posesie pe un anume amplasament - care a fost identificat prin expertizele efectuate în cauză cu fiind în tarlaua 152- cu suprafața totală de 1700 mp, susținând că aceasta a fost proprietatea autorului lor B. G., înscrisă în în registrul agricol al comunei Șimian, iar la numeroasele cereri de reconstituire depuse începând cu anul 1991, au primit răspuns negativ, motivat de faptul că, terenul s-ar afla în administrarea .>

Tribunalul constată că, intimata C. Șimian a negat îndreptățirea petenților de a obține punerea în posesie pe suprafața indicată, susținând în principal că aceștia nu s-au adresat cu cerere în temeiul legii 18/1991, susținere față de care, petenții s-au apărat prin a face trimitere la înscrisurile depuse la filele 13-14, respectiv 16-18.

În fapt, observând aceste înscrisuri, Tribunalul constată că, acestea nu au nici forma și nici conținutul unei cereri de stabilire a dreptului de proprietate care să respecte cerințele legii 18/1991, lege care a suferit în timp mai multe modificări legislative, inclusiv cu privire la termenele de formulare a cererilor de reconstituire, în situația în care suprafața agricolă cerută depășea cele 10 ha pe familie(legea 169/1997).

Astfel, dispozițiile art.9 alin.3 din legea 18/1991,republicată, sunt în sensul că, cererile formulate de persoanele îndreptățite se depun la Primăria localității unde se află terenul, fie personal, fie prin poștă cu confirmare de primire, în termen de 90 de zile de la . legii,sub sancțiunea decăderii, termen care s-a prelungit până la 04.02.1998, trebuind să cuprindă, numele și prenumele persoanei solicitante, domiciliul sau calitatea de titular sau moștenitor, suprafața de teren solicitată, precum și documentele doveditoare ale dreptului pretins și calității solicitantului ( art. 9 alin.4 și 5).

Ori, înscrisurile de la filele 13-14 reprezintă adrese emise de către Primăria Șimian petentului S. D., ca răspuns la notificările adresată de către acesta în temeiul legii8 10/2001 cu privire la un teren ce a aparținut altui autor, pentru care s-a și pronunțat irevocabil Tribunalul M. prin sentința civilă nr.222/13.12.2012, cel de la fila 16 enunță răspunsul dat de către aceiași Primărie în 02.07.2001 unei solicitări a Prefecturii M. de analizare a unei scrisori înaintate de către petenți acestei din urmă autorități - în care se face vorbire de strămutarea acestora dispusă în temeiul decretului de expropriere nr.213/1981, ca și de atribuirea unor terenuri de câte 250 mp pentru construcția altor locuințe -, iar cel de la fila 17, reprezintă un răspuns adresat de către autoritatea locală petenților, urmare a demersului acestora înregistrat la 10.02.2004, prin care li se confirma că autorul B. G. a figurat înscris în registrul agricol din anii 1959-1961 cu suprafața de 0,17 ha, trecută în proprietatea statului prin expropriere, în administrarea . F., ca și faptul că, s-au inițiat proceduri pentru obținerea acestuia.

Cât privește înscrisul de la fila 18, se observă că acesta atestă doar dovada înregistrării unei solicitări în registrul ținut la Primăria Șimian în data de 29.08.2005, al cărei conținut nu a fost dezvăluit și care, oricum, apare ca fiind tardivă dacă ar fi vizat reconstituirea acestui teren.

Pe de altă parte, chiar și în condițiile în care s-ar aprecia că sus enunțata corespondență purtată între petenți și autoritatea locală Șimian ar fi suficientă pentru reținerea prezumției că aceștia s-au adresat în termenele prevăzute de lege pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață totală de 0,17 ha cu care autorul lor, B. G., a figurat în RA din anii 1959-1961 al comunei, nu se poate reține îndreptățirea acestora de a le fi reconstituit dreptul de proprietate pe amplasamentul indicat câtă vreme, din cuprinsul referatului de admitere a cererii de înregistrare provizorie în evidența OCPI a terenurilor din tarlaua 152 ( fila 225 dosar fond), a expertizei efectuate de către expert I. C., precum și din considerentele deciziei civile nr.601/10.12.2014 a Tribunalului Maramureș( depusă în apel) - rezultă că acesta nu se mai află la dispoziția intimatei, suprafața din . 152 fiind posesia altei persoane fizice ( M. G.), căreia i s-a și reconstituit dreptul de proprietate .

În temeiul considerentelor expuse, cum sentința supusă controlului judiciar este una temeinică și legală, făcând aplicarea dispozițiilor art.480 alin.1 c.pr.civ, apelul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE

DECIDE:

Respinge apelul formulat de petenții S. D., CNP_, G. M. CNP_ și Mustața T., CNP_, toți domiciliați în ., împotriva sentinței civile nr.4113 din 19.12.2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S., intimate fiind C. Șimian și C. M., ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 20 Aprilie 2015

Președinte,

M. C. O.

Judecător,

A. M.

Grefier,

D. D.

Redactat. M.A. /28.04.2015

Tehnoredactat D.D. /7 ex.

Jud. fond G. A.

Cod operator 2626

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Sentința nr. 4113/2015. Tribunalul MEHEDINŢI