Partaj judiciar. Sentința nr. 1660/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1660/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 21-10-2015 în dosarul nr. 171/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 171/R
Ședința publică de la 21 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M.
Judecător M. C. O.
Judecător C. P.
Grefier M. B.
Pe rol pronunțarea asupra recursului civil formulat de recurentul-reclamant L. N. împotriva sentinței civile nr.1660/28.04.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în contradictoriu cu intimații-pârâți Lăcrețeanu V. Nicușor, B. M. C., având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, se ia act că dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 15.10.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având în vedere complexitatea cauzei, în temeiul art.260 cod procedură civilă a amânat pronunțarea, după care, o reține pentru soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S. la data de 20.10.2010 sub nr._, reclamantul Lăcrețeanu N. a chemat în judecată pe pârâtul Lăcrețeanu V. Nicușor, în calitate de nepot de frate și pe pârâta B. M. C., în calitate de nepoată de frate, pentru ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună ieșirea din indiviziune asupra bunurilor rămase de pe urma părinților săi Lăcrețeanu I., decedat la data de 18.01.2004 și Lăcrețeanu E., decedată la data de 15.12.2007. Astfel, a solicitat instanței să se stabilească masa bunurilor de împărțit, cotele ce li se cuvin în calitate de copărtași și lichidarea stări de indiviziune prin individualizarea, atribuirea și predarea efectivă a bunurilor ce li se cuvin. Totodată, a solicitat să fie numit un sechestru judiciar pentru conservarea și administrarea bunurilor.
În fapt, a precizat că de pe urma defunctului Lăcrețeanu I., decedat la data de 18.01.2004 în Drobeta T. S., jud. M., conform certificatului de deces . nr._, au rămas moștenitorii Lăcrețeanu E., în calitate de soție, Lăcrețeanu N. în calitate de fiu după tată, Lăcrețeanu V. Nicușor, în calitate de nepot și B. M. C., în calitate de nepoată. A precizat că de pe urma defunctei Lăcrețeanu E., decedată la data de 15.12.2007 în Ploiești, jud. Argeș, conform certificatului de deces . nr._, au rămas moștenitorii Lăcrețeanu N. în calitate de fiu după tată, Lăcrețeanu V. Nicușor, în calitate de nepot și B. M. C., în calitate de nepoată. Reclamantul a menționat că de pe urma decesului celor doi defuncți au rămas următoarele bunuri:
- 4 ha, 8.000 m.p. teren situat în ., conform titlului de proprietate nr._/10.11.1997;
- un apartament cu două camere situat în Drobeta T. S., .. 3, ., . de 50 m.p. care este ocupat abuziv de către Lacrețeanu V. Nicușor și familia sa, aducând modificări la structura și configurația celor două camere, interzicând accesul reclamantului aproximativ 3 ani.
A solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 603/1943, numirea unui sechestru judiciar asupra bunurilor descrise și evacuarea din apartament a pârâtului Lăcrețeanu V. Nicușor cu despăgubirile aferente privind înstrăinarea și distrugerea bunurilor de inventar, a mobilierului și obiectelor de uz casnic în valoare de 200 milioane lei ce aparțineau tatălui său Lăcrețeanu I..
În motivare, reclamantul a mai arătat că pe perioada cât au trăit Lăcrețeanu I. și Lăcrețeanu E., s-a ocupat de întreținerea celor doi, iar după deces a suportat cheltuielile de înmormântare și cheltuielile cu pomenirile ulterioare, valoarea totală a acestor cheltuieli fiind de 1,5 miliarde lei. În dovedirea celor susținute a solicitat proba testimonială cu martorii P. C. și B. D..
În concluzie, a solicitat instanței să stabilească cota parte ce îi revine din bunurile supuse împărțelii ținând cont de toate cheltuielile pe care le-a suportat cu defuncții pe timpul vieții acestora și după decesul lor, suma pe care o are în pretenție fiind de 2 miliarde lei.
În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 728 C. civ., art. 657, art. 667 C. pr. civ. și Legea nr. 603/1943.
În dovedirea celor susținute a solicitat proba testimonială cu martorii indicați și proba cu următoarele înscrisuri: titlul de proprietate nr._/10.11.1997, anexa 24 a Primăriei Drobeta T. S. privind pe defuncții Lăcrețeanu I. și Lăcrețeanu E., certificatele de deces în copie și alte înscrisuri.
Cererea a fost timbrată cu taxa de timbru în valoare de 200 lei, conform chitanței . nr._ din 19.10.2010.
La cerere, reclamantul a atașat în copie următoarele înscrisuri: copie CI reclamant, titlul de proprietate nr._/10.11.1997, certificat de deces . nr._ privind pe defunctul L. I., sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale nr._/26.08.2010, certificat de deces . nr._ privind pe defuncta L. E., sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale nr._/26.08.2010 și certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozitele și taxele locale.
Reclamantul Lăcrețeanu N. a depus la termenul din 08.02.2011dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 2.800 lei, conform chitanței . nr._(38)/07.02.2011, dovadă achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 lei, conform chitanței . nr._(141)/08.02.2011, timbru judiciar în valoare de 5 lei, certificat de naștere Lăcrețeanu N., chitanță nr._/08.02.2008 și procesul verbal întocmit de B. C. C..
Prin încheierea din 08.02.2011 instanța a pus în vedere reclamantului să completeze taxa judiciară de timbru cu suma de 411 lei, sub sancțiunea anulării ca insuficient timbrată și să depună la dosarul cauzei înscrisuri care să dovedească legătura de rudenie dintre părți și autori. Tot la acest termen instanța a încuviințat pentru reclamant proba testimonială cu martorul P. C..
Pârâții Lăcrețeanu Nicușor-V. și B. M. C. au depus întâmpinare și cerere reconvențională (filele 35-38) prin care au solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată și obligarea reclamantului la suportarea cheltuielilor de judecată și acordarea de daune morale și materiale față de afirmațiile făcute.
În motivare, au precizat că reclamantul Lăcrețeanu N. este unchiul lor, respectiv fratele tatălui lor, Lăcrețeanu I., decedat la data de 17.02.1982. Au precizat că, în afară de bunurile menționate de reclamant, mai face parte din masa partajabilă și un teren intravilan în suprafață de 376 m.p. situat în mun. Pitești, ., adresă la care locuiește fără drept reclamantul. În dovedirea celor susținute au precizat că din contractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 20.08.1996 în fața notarului public Caunei F. M. reiese că proprietar al acestui teren este bunicul lor Lăcrețeanu I.. Au mai arătat că pe acest teren bunicul lor a construit un imobil compus din demisol, parter și etaj, imobil în care s-a mutat reclamantul cu familia sa.
Au precizat faptul că reclamantul a introdus acțiune în constatare la Judecătoria Pitești, ce face obiectul dosarului nr. 12._ prin care a cerut pârâților să recunoască dreptul de proprietate asupra acestui teren, folosindu-se în instanță de un antecontract de vânzare cumpărare din data de 09.01.2004 despre care susține că l-a încheiat cu defuncții. Referitor la acest antecontract, au precizat că este fals, nefiind semnat de bunicii lor, motiv pentru care au sesizat P., dosarul fiind înregistrat pe rolul Judecătoriei Pitești.
Referitor la apartamentul din Drobeta T. S. au învederat că i-a fost lăsat pârâtului Lăcrețeanu V.-Nicușor prin testament olograf, de către bunicii săi. Astfel, după decesul bunicilor săi a prezentat în original reclamantului și pârâtei B. M. C. testamentul, iar aceștia au recunoscut scrisul și semnătura bunicilor săi și nu au tăgăduit în niciun fel testamentul. De asemenea, a indicat faptul că reclamantul a fost de acord ca pârâtul să locuiască în apartamentul lăsat moștenire și l-a încurajat să îl renoveze, deoarece era parțial degradat ca urmare a incendiului ce a avut loc în anul 2000. Ulterior, la aproximativ 6 luni s-a prezentat reclamantul care a luat-o pe bunica sa la Pitești, iar în apartamentul din Drobeta T. S. a adus mai multe familii de chiriași care nu au achitat datoriile la întreținere și energie electrică, datorii pe care pârâtul susține că le-a achitat. Cu privire la acest apartament a precizat că a făcut obiectul unor procese civile, urmând a fi scos la licitație și vândut, motiv pentru care pârâtul a achitat sumele la întreținere în cuantum de aproximativ 6.000 lei. A mai arătat că și ulterior decesului bunicii a fost chemat în instanță de către asociația de proprietari, astfel a achitat suma de 2.379,89 lei cu chitanța nr. 2358 din 09.10.2008. Referitor la acest apartament a precizat că bunicii săi i l-au lăsat moștenire prin testamentul scris și semnat de aceștia la data de 08.01.2004, întrucât a avut grijă de ei pe timpul vieții și nu avea casă unde să locuiască cu soția și cei doi copii minori. Pârâtul Lăcrețeanu V. Nicușor a precizat că a fost crescut de bunicii săi după ce a murit tatăl său, până în anul 1986 când a plecat la liceu în C..
Cu privire la apartament a precizat că i-a adus îmbunătățiri, respectiv a schimbat ușile, gemurile le-a înlocuit cu geamuri termopan, a închis balconul, a schimbat caloriferele, a pus parchet, gresie, faianță. A arătat că în apartament nu a găsit alte bunuri care să îi fie de folosință sau alte lucruri de inventar cum precizează reclamantul, având în vedere că a avut loc un incendiu care a distrus tot apartamentul, fapt cunoscut de vecinii de pe scara blocului.
În ceea ce privește cheltuielile de înmormântare, pârâtul a arătat că a participat împreună cu mama și sora sa, ducând mâncare și băutură la înmormântarea bunicului său și ulterior cu cheltuielile de pomenire. Referitor la decesul bunicii sale a precizat că aceasta locuia la Pitești și nu a fost anunțat de decesul său, motiv pentru care nu a participat la înmormântare. Ajutorul de înmormântare a indicat că a fost ridicat de către reclamant, la fel și pensia bunicii sale, pe care a avut-o în îngrijire la Pitești, în condiții inumane, la demisolul locuinței, în frig și umezeală. Astfel, a precizat că reclamantul nu a contribuit cu nimic la întreținerea bunicilor, el locuind în prezent cu familiile celor doi fii ai săi, în mod abuziv în imobilul din Pitești, unde au și pârâții drepturi în calitate de moștenitori. De asemenea, pârâții au mai solicitat ca reclamantul să le dea jumătate din foloasele obținute prin exploatarea terenului de 4,8 ha situat în ., ce a aparținut bunicilor săi și la care au drepturi.
În temeiul dispozițiilor art. 18 din Decretul nr. 167/21.04.1958 a solicitat instanței să observe tardivitatea introducerii acțiunii. În ceea ce privește proba testimonială cu martora P. C. a precizat că este vara primară a acestuia și a considerat că va fi părtinitoare când va depune mărturie, invocând prevederile art. 189 C. pr. civ. potrivit cărora nu pot fi ascultați ca martori rudele până la gradul al III-lea inclusiv.
În dovedirea celor susținute au solicitat proba testimonială cu următorii martori: Amairie V., Cantar I., Barce E., L. G., Raducan C. și T. P..
În drept întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 115-120 C. pr. civ.
La întâmpinare pârâții au atașat în copie următoarele înscrisuri: acțiunea în constatare înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești, contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 5283/20.08.1996 de BNP Căunei F. M., citație în dosarul nr._ pentru defuncta L. E., somația nr. 25/2007, chitanța nr. 2358/09.10.2008, chitanța nr. 5940/24.11.2009, chitanța nr. 6538/29.01.2010, cupon de pensie L. E., chitanța nr. 4326/19.05.2009, chitanța nr. 6390/19.01.2010, chitanța nr. 9141/15.11.2010, chitanța nr._/19.03.2007, testamentul olograf din 08.01.2004, raport de evaluare pentru apartamentul cu două camere situat în Drobeta T. S., .. XF8, ., jud. M..
Pârâții-reclamanți reconvenționali Lăcrețeanu V.-Nicușor și B. M.-C., la data de 14.03.2011, au precizat că reclamantul a achitat suma de 3.511 lei, conform chitanțelor depuse la dosar, însă potrivit prev. art. 2 lit. f din Legea nr. 146/1997, taxa de timbru este de 3.611 lei. Cu privire la martorii Barce E., L. G., Cantar I. și Amairie V. au indicat că aceștia au fost vecini cu bunicii săi și cunosc faptul că împreună cu mama lor s-au îngrijit de bunici. În ceea ce privește pe martorii Amairie V. și T. P. au precizat că aceștia au ajutat la repararea apartamentului atunci când s-a mutat cu familia. A mai arătat că înainte cu aproximativ 8 luni înainte să moară bunicul lor, mama lor Lăcrețeanu E. a venit în municipiul Drobeta T. S. pentru a-l îngriji pe bunicul lor bolnav, care a decedat, iar ulterior a mai rămas încă 6 luni cu bunica lor, după care s-au mutat împreună cu ea la locuința din Giurgița. În ceea ce îl privește pe reclamant a menționat că după moartea bunicii acesta a dat anunț în ziar pentru a vinde apartamentul.
Cu privire la martora R. C. a precizat că este președinta asociației de proprietari și poate preciza că pârâtul a plătit cheltuielile de întreținere atât cât a trăit bunica sa, cât și după decesul acesteia. Referitor la martora P. C. propusă de reclamant a precizat că este rudă cu reclamantul, întrucât tatăl martorei, respectiv L. M. a fost fratele bunicului lor. Astfel, a precizat că declarația acesteia va fi părtinitoare, întrucât, se află în relații de conflict cu pârâții, cu toate că are cunoștință de faptul că pretențiile reclamantului sunt neîntemeiate și că pârâții i-au întreținut pe bunici, fiind de față atunci când bunicii au vrut să îi încheie contract de vânzare cumpărare pentru apartament, în anul 2001. Totodată, a precizat că martora ar avea și un interes în cauză, afirmând în nenumărate rânduri că acest apartament i se cuvenea, iar în localitatea V., . se află în locuința părintească a martorei învecinată cu a bunicilor săi și încă din timpul vieții bunicilor săi a ocupat și folosit fără drept terenul intravilan și curtea locuinței aparținând bunicilor săi.
Au mai arătat că nu pot preciza valoarea produselor obținute prin folosirea acestui teren, deoarece nu știu ce produse s-au cultivat, ce producția s-a realizat și ce subvenții au primit.
La termenul din 22.03.2011 reclamatul Lăcrețeanu N. a solicitat instanței ca în pasivul succesoral să fie incluse cheltuielile de înmormântare. Totodată, instanța având în vedere că nu există un impediment legal, martora P. C., fiind rudă de gradul IV cu părțile, nefiind incidente dispozițiile art. 189 alin. 1 C. pr. civ., în conformitate cu dispozițiile art. 193 C. pr. civ., a procedat la audierea acesteia, sub prestare de jurământ, declarația fiind consemnată în scris și atașată la dosarul cauzei.
Reclamantul-pârât reconvențional Lăcrețeanu N. a depus la data de 22.03.2011 precizări în care a menționat că pârâții-reclamanți reconvenționali Lăcrețeanu Nicușor V. și B. M. C. sunt nepoți după fratele său Lăcrețeanu I. decedat la data de 17.02.1982. Referitor la suprafața de 376 m.p. situată în mun. Pitești, jud. Argeș pe care se află construit un imobil a precizat că nu face parte din moștenire. Cu privire la testamentul olograf a învederat instanței că este fals, întrucât nu este scris și semnat de către părinții săi, nu este înregistrat sau semnat în fața unui magistrat sau notar public. A învederat instanței că nu a avut nicio convenție verbală, tacită sau scrisă cu pârâții privind ocuparea sau locuirea în apartamentul situat în Drobeta T. S.. Cheltuielile privind întreținerea apartamentului le-a suportat personal, chiar și atunci când a fost scos la licitație prin executorul judecătoresc, când a plătit suma de 4.000 lei. Referitor la folosirea terenului și ridicarea subvențiilor de pe o suprafață de 4,8 ha a menționat că nu l-a cultivat și nu a obținut niciun folos material de pe urma acestuia, terenul fiind lăsat în paragină. De asemenea, a mai solicitat proba testimonială cu martorii A. L. și Lăcrețeanu M. pentru a dovedi faptul că s-a îngrijit de părinții săi în timpul vieții și după decesul acestora. A solicitat instanței să dispună evacuarea pârâților din apartamentul situat în Drobeta T. S., întrucât, este ocupat fără drept și fără a deține documente.
De asemenea, a învederat instanței că în cererea reconvențională nu s-a precizat valoarea pretenției și nu a depus taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, motiv pentru care a solicitat instanței sancțiunea anulării cererii reconvenționale. Privitor la martora P. C. a precizat că nu se află în relații conflictuale cu pârâții, așa cum au invocat aceștia.
La precizări reclamantul a atașat certificat de naștere Lăcrețeanu Vincent Nicușor, certificat de naștere Lăcrețeanu M. C., certificat de căsătorie B. M. C., certificat de naștere și certificat de deces Lăcrețeanu I..
Pârâții-reclamanți reconvenționali Lăcrețeanu Nicușor-V. și B. M. C. au depus precizări în care au învederat instanței că dosarul nr. 12._ se află înregistrat pe rolul Judecătoriei Pitești, cu termen de judecată la data de 19.04.2011, dosar în care au calitate de pârâți, în litigiu fiind terenul de 375 m.p. și construcția aferentă ce aparține bunicilor săi L. I. și L. E., locuință pe care reclamantul o ocupă abuziv. Totodată, au solicitat instanței să verifice excepțiile de litispendență și conexitate prevăzute de art. 163-164 C. pr. civ. Au mai precizat că de pe urma defuncților au rămas mai multe bunuri, respectiv un teren situat tot în mun. Pitești, însă nu cunoaște suprafața și nici locația exactă, trei tractoare agricole modelul U 640, două combine de treierat cereale, toate fiind vândute de reclamant după moartea bunicilor, însușindu-și aproximativ 100.000 lei. A arătat că aceste aspecte se pot verifica din evidențele Primăriei Pitești sau Direcțiile Finanțelor Publice Argeș ori M..
Pârâții au mai arătat că nu pot depune înscrisuri care să dovedească faptul că terenul de 4,8 ha a fost cultivat, precum și faptul că au fost luate subvenții, aceste acte putând fi ridicate de la Primăria V. și APIA din Vânju M.. A solicitat instanței să observe că din anul 2007 și până la sfârșitul anului 2010, când a făcut cerere de chemare în judecată, reclamantul a stat în pasivitate și nu a făcut obiecții, pentru a încerca să îi constrângă să renunțe în dosarul aflat pe rolul Judecătoriei Pitești la dreptul său de moștenire la terenul și locuința din Pitești. În ceea ce privește suma de 4.000 lei achitată de reclamant executorului judecătoresc C. C. a precizat că provenea din vânzarea unui tractor și a unor utilaje agricole ce au aparținut bunicilor săi.
Cu privire la depoziția martorei P. C. au precizat că nu a relatat adevărul când a spus că nu s-au ocupat de bunici și că nu cunoaște voința acestora de a-i vinde apartamentul în anul 2001, iar ulterior că știa de testamentul acestora, că ea este cea care a renovat apartamentul după incendiul din anul 2000, iar cheltuielile de înmormântare și de pomenire au fost suportate doar de către reclamant, cu toate că a fost de față la înmormântare când a adus mâncare, băutura, lenjeria pentru sicriu, prosoape și alte produse necesare înmormântării.
În concluzie, a solicitat respingerea cererii reclamantului ca nefondată și neîntemeiată.
A atașat în copie următoarele înscrisuri: citația emisă în dosarul nr. 12._, chitanța nr. 109/03.01.2004, contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 5283/20.08.1996 de BNP Căunei F. M., contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 734/28.02.1997, certificat de deces L. I., întâmpinarea depusă în dosarul nr. 12._, copie CI B. M. C. și L. Nicușor V., certificat de deces Lăcrețeanu I., certificat de naștere L. Nicușor V., întâmpinarea depusă în dosarul nr. 12._, precizări depuse în dosarul nr. 12._, antecontractul nr. 1002/09.01.2010, certificat de atestare fiscală nr. F8508/23.02.2010, încheierea din 04.05.2010 pronunțată în dosarul nr. 12._ aflat pe rolul Judecătoriei Pitești, testamentul olograf din 08.01.2004, contractul de vânzare cumpărare încheiat de L. E. și L. I., contract de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici nr. 6554-_ din 02.07.2002, încheierea din 21.09.2010 pronunțată în dosarul nr. 12._ aflat pe rolul Judecătoriei Pitești, declarație de martor F. V., încheierea din 02.11.2010 pronunțată în dosarul nr. 12._ aflat pe rolul Judecătoriei Pitești și certificat de grefă emis în dosarul nr. 12._ .
La data de 05.12.2013 instanța a emis adresă către Judecătoria Pitești pentru a comunica instanței o copie certificată de pe decizia civilă nr. 2722/2012 din 25.10.2012 a Tribunalului Argeș și a dispus citarea părților cu mențiunea de a depune copie certificată de pe această hotărâre.
La data de 30.12.2013 Judecătoria Pitești a depus răspuns la adresa instanței în care a învederat că dosarul nr. 12._ a fost înaintat la Tribunalul Argeș la data de 14.05.2013 în vederea atașării dosarului nr. 3._ cu termen de judecată la data de 21.11.2013.
La data de 14.01.2014 Tribunalul Argeș a depus copie conformă cu originalul de pe decizia civilă nr. 2722/2012 din 25.10.2012 a Tribunalului Argeș pronunțată în dosarul nr. 12._ .
Reclamantul-pârât reconvențional Lăcrețeanu N. a depus, în copie sentința civilă nr. 674/24.01.2012 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._/280/2009, decizia civilă nr. 2695/21.11.2013 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr._ și cerere de completare a acțiunii de partaj în trei exemplare.
Prin cererea de completare a acțiunii de partaj reclamantul a precizat că solicită în principal anularea testamentului olograf întocmit de autorii săi Lăcrețeanu I. și Lăcrețeanu E., iar în subsidiar reducțiunea testamentului respectiv.
În motivare a arătat că prin testamentul întocmit autorii săi Lăcrețeanu I. și Lăcrețeanu E. l-au instituit legatar particular pe pârâtul Lăcrețeanu I., transmițându-i pentru cauză de moarte apartamentul situat în Drobeta T. S., .. 3, ., . instanței să constate că legatul este cu sarcină, iar legatarul nu și-a îndeplinit obligația, defuncții fiind îngrijiți până la deces de către reclamant.
În subsidiar, a arătat că în calitate de erede rezervatar testatorul nu putea dispune decât în limita cotității disponibile, situație în care legea prevede reducțiunea testamentului prin determinarea cotității disponibile.
În dovedirea celor susținute a solicitat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriu și martori.
De asemenea, a precizat că în vederea timbrării evaluează apartamentul la 30.000 lei, taxa de timbru fiind de 10.000 lei.
La data de 07.02.2014 pârâții-reclamanți reconvenționali au depus precizare în care au menționat faptul că cererea de completare a acțiunii de partaj este nejustificată și netemeinică, reclamantul recunoscând prin însăși această cerere valabilitatea testamentului, însă solicită în același timp anularea sa fără a avea un motiv temeinic. A solicitat instanței să observe că au fost respectate dispozițiile art. 856, art. 858-859 C. civ. Au precizat că afirmațiile reclamantului, în sensul că acesta și-a îngrijit părinții până la moarte, nu sunt adevărate, întrucât în ultimele 6 luni de viață a defunctului Lăcrețeanu I., reclamantul nu a dorit să îl vadă, bunicul său fiind îngrijit în această perioadă de către pârâți. Au mai arătat că bunicul lor a fost înmormântat în localitatea Scorila deoarece reclamantul le-a vândut locurile de veci din Drobeta T. S.. În ceea ce privește înmormântarea bunicii lor, a precizat că nu au știut când a încetat din viață deoarece reclamantul nu i-a anunțat.
Au menționat că prin decizia civilă nr. 2722/05.10.2012 emisă de Tribunalul Argeș, în dosarul nr. 12._ a fost respins recursul reclamantului Lăcrețeanu N. și implicit cererea de chemare în judecată, prin care solicită să se constate că el este proprietarul locuinței și terenului deținut de bunicii săi din Pitești, .. Argeș. Din conținutul deciziei se observă că reclamantul a încercat să se folosească de un act fals, pe care l-a denumit antecontract de vânzare cumpărare și despre care susținea că a fost întocmit de bunicii săi la data de 09.01.2004. Pârâții au mai arătat că pe numele bunicii lor au fost emise mai multe decizii de impunere de la Primăria Pitești – Direcția economică și care reprezintă neplata unor datorii pe impozitul de pe teren intravilan, de pe raza municipiului Pitești.
În concluzie, au solicitat instanței să respingă cererile reclamantului ca nefondate și să constate valabilitatea testamentului, prin care apartamentul din Drobeta T. S. a fost lăsat în moștenire pârâtului Lăcrețeanu V.-Nicușor, iar celelalte bunuri mobile și imobile să le revină succesorilor, respectiv moștenitorilor legitimi.
Instanța a pus în vedere reclamantului-pârât reconvențional Lăcrețeanu N. și apărătorului reclamantului C. C. să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 1.505 lei și îi aduce la cunoștință că potrivit prevederilor din OUG 51/2008 are posibilitatea de a formula în scris cerere de acordare ajutor public judiciar. Totodată, i-a pus în vedere să indice cotitatea disponibilă a masei succesorale și cu cât a fost depășită aceasta prin întocmirea testamentului. S-a dispus citarea pârâtului-reclamant reconvențional Lăcrețeanu V. Nicușor cu mențiunea de a depune un extras de la Primăria Pitești – Direcția impozite și taxe locale din care să rezulte bunurile cu care era luată în evidență în vederea impozitării autoarea Lăcrateanu E..
Reclamantul-pârât reconvențional Lăcrețeanu N. a formulat, la data de 18.02.2014, cerere de reexaminare taxă judiciară de timbru, fiind înregistrat dosarul nr. 15._ /a1.
Prin încheierea din data de 20.02.2014 instanța a respins cererea de reexaminare ajutor public judiciar formulată.
Pârâtul-reclamant reconvențional Lăcrețeanu V. Nicușor a depus la data de 14.02.2014 titlul executoriu nr._ emis de Primăria Municipiului Pitești pe numele defunctei Lăcrețeanu E..
La termenul din 04.03.2014 reclamantul-pârât reconvențional Lăcrețeanu N. a depus completare la acțiunea de partaj prin care a solicitat în principal anularea testamentului olograf întocmit de autorii săi Lăcrețeanu I. și Lăcrețeanu E., în subsidiar revocarea legatului, iar în situația în care se vor respinge primele petite solicită reducțiunea testamentului respectiv în limitele cotității disponibile.
În fapt, a arătat că prin testamentul întocmit defuncții Lăcrețeanu I. și Lăcrețeanu E. l-au instituit prin același act legatar pe pârâtul Lăcrețeanu V.-Nicușor, în aceste condiții testamentul fiind nul absolut, în temeiul dispozițiilor art. 857 și art. 866 C. civ. A solicitat instanței să constate că legatul este cu sarcină, respectiv îngrijirea până la deces și suportarea cheltuielilor de înmormântare și cele de pomenire timp de 7 ani, însă legatarul nu și-a îndeplinit obligațiile stabilite în sarcina sa.
A mai arătat că în calitate de erede rezervatar, testatorul nu putea dispune decât în limita cotității disponibile, situație în care legea prevede reducțiunea testamentului prin determinarea cotității disponibile. A invocat prevederile art. 841 C. civ. potrivit cărora rezerva este de 2/3 pentru doi copii, respectiv 1/3 pentru fiecare. A mai precizat că la data solicitării reducțiunii nu a cunoscut valoarea întregului activ succesoral pentru a determina dacă valoarea de 30.000 lei a apartamentului depășește sau nu 2/3 din acest întreg.
În dovedirea celor menționate a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâților și martori.
Totodată, a solicitat instanței scoaterea de la partaj a bunurilor menționate în cererea reconvențională.
La data de 04.03.2014 reclamantul-pârât reconvențional Lăcrețeanu N. a formulat cerere de acordare ajutor public judiciar sub forma eșalonării plății taxei judiciare de timbru în valoare de 1.505 lei. În motivare a precizat că este pensionar, iar singura dovadă a cheltuielilor sunt facturile de la gaz, celelalte contracte fiind pe numele fiului său, fapt pentru care nu poate proba că venitul este mai mic decât pragul prevăzut de lege pentru reducere, venitul său total fiind de 1.400 lei.
La cerere a atașat chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 155 lei, adeverința nr.43/25.02.2014, factura nr._ din 28.01.2014, factura nr._, factura nr._, cupon de pensie reclamant, factura fiscală nr._/10.02.2014.
Prin încheierea din data de 04.03.2014 instanța a respins cererea de acordare a ajutorului public judiciar formulată de reclamantul-pârât reconvențional Lăcrețeanu N..
La data de 12.03.2014 instanța a respins excepția tardivității acțiunii, astfel cum a fost formulată inițial, invocată de pârâți prin întâmpinarea de la filele 35 – 38 din dosar, ca neîntemeiată.
Reclamantul-pârât reconvențional Lăcrețeanu N. a depus la termenul din 09.04.2014 dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 1.350 lei, conform chitanței . nr._, declarația reclamantului privind bunurile, cupon pensie Lăcrețeanu E., factura nr. 1782/02.10.2003, factura nr. 118/03.03.2004 și sentința civilă nr. 4148/2006 pronunțată în dosarul nr. 7331/2006 de Judecătoria Drobeta T. S..
Instanța a încuviințat pentru reclamantul-pârât reconvențional Lăcrețeanu N. proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâților-reclamanți reconvenționali Lăcrețeanu V. Nicușor și B. M. C. și proba testimonială cu martorii P. C. sub aspectul cererii de modificare a acțiunii, C. V. și N. P.. A pus în vedere părților să semneze pentru conformitate cu originalul testamentul depus la fila 46 din dosar și să prezinte în instanță originalul. De asemenea, a pus în vedere reclamantului-pârât reconvențional Lăcrețeanu N. să depună contractul de vânzare cumpărare de la fila 156 care atestă dobândirea dreptului de proprietate de către autorii Lăcrețeanu I. și Lăcrețeanu E. asupra imobilului situat în Drobeta T. S., .. 3, ., jud. M., în copie lizibilă, certificată pentru conformitate cu originalul, sub sancțiunea suspendării cauzei.
Pârâtul-reclamant reconvențional Lăcrețeanu V. Nicușor a depus la data de 22.04.2014 un înscris în care a precizat că la termenul din 08.02.2011 instanța a mai încuviințat pentru reclamant proba cu martori, iar printre martorii audiați a fost și P. C., care a dat o declarație părtinitoare în fața instanței. De asemenea, a precizat că în cauza de față nu poate fi primită dovada cu martori și prezumții, întrucât potrivit art. 1191 C. civ. dovada actelor juridice al căror obiect are o valoare ce depășește suma de 250 lei, nu se poate face decât prin act autentic sau prin act sub semnătură privată. A solicitat instanței să observe că au fost respectate prevederile art. 856, art. 858-859 C. civ.
Prin sentința civilă nr. 2234/11.06.2014 pronunțată de Judecătoria Dr. Tr. S. s-a respins cererea de partaj formulată de reclamantul Lăcrețeanu N., în contradictoriu cu pârâții Lăcrețeanu V. Nicușor și B. M. C., astfel cum a fost modificată și precizată, ca neîntemeiată și s-a respins cererea reconvenționala, formulată de pârâții-reclamanți reconvențional Lacrețeanu V. și B. M. C., ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că:
În ceea ce privește partajul succesoral, instanța a constatat neîntemeiate atât cererea introductivă, cât și cererea reconvențională, pentru motivele menționate mai jos.
Din analiza certificatului de naștere al reclamantului Lacrețeanu N. (fila 31) a rezultat că părinții acestuia sunt Lăcrețeanu I. și Lăcrețeanu Ș..
Din analiza certificatului de naștere al defunctului Lăcreteanu I., tatăl pârâtului Lăcreteanu Nicușor - V. (fila 108), a rezultat că părinții acestuia sunt Lăcreteanu I. și Lăcreteanu S..
Din analiza certificatului de naștere al pârâtului Lăcreteanu Nicușor – V. (fila 106), a rezultat că părinții acestuia sunt Lăcreteanu I. și Lăcreteanu E..
Din analiza certificatului de naștere al pârâtei B. M. C. (fila 84), a rezultat că părinții acesteia sunt Lăcrețeanu I. și Lăcrețeanu E..
Din analiza certificatului de deces . nr._ (fila 8), a rezultat că la data de 18.01.2004, în localitatea Dr. Tr. S. a decedat L. I..
Din analiza certificatului de deces . nr._ (fila 10), a rezultat că la data de 15.12.2007, în localitatea Pitești a decedat L. E..
Instanța a observat neconcordanțe între numele de familie ale autorilor părților, astfel cum sunt consemnate în certificatul de naștere al reclamantului (Lăcrețeanu), respectiv în certificatul de naștere al tatălui pârăților (Lăcrețeanu) și numele de familie ale persoanelor înscrise în certificatele de deces, indicate ca fiind autori comuni, acestea numindu-se L..
Instanța a pus în discuția părților în cursul procesului acest aspect, învederându-i-se faptul că este vorba de erori materiale, precum și faptul că nu s-a procedat la rectificarea actelor de stare civilă în cauză.
Instanța a mai observat și un alt fapt, anume că numele din titlurile de proprietate indicate de părți, atribuite autorului comun de către acestea, nu sunt identice. Astfel, în titlul de proprietate nr. 58.145 din 10.11.1997 (fila 79), figurează în calitate de proprietar Lăcrețeanu I.. În schimb, în contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului indicat de reclamant ca făcând parte din masa partajabilă (fila 314), cumpărători sunt L. I. și L. E.. În contractul de vânzare – cumpărare a terenului în suprafață de 376 m.p., situat în municipiul Pitești (fila 42), calitatea de cumpărător o are L. I.. De asemenea, în testamentul depus la dosar (fila 46), numele testatorului apare ca fiind L. I. I..
Potrivit art. 651 din vechiul C. Civ., „succesiunile se deschid prin moarte”. De asemenea, potrivit art. 659 din același cod, „succesiunile sunt deferite copiilor și descendenților defunctului”. Dispoziții similare se regăsesc și în Noul Cod Civil. Astfel, art. 954 prevede că „moștenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia”. Potrivit art. 963 alin. 2 din același cod, „descendenții și ascendenții au vocație la moștenire indiferent de gradul de rudenie cu defunctul”.
Analizând actele menționate anterior, instanța a constatat că nu s-a făcut dovada legăturii de rudenie cu defunctul L. I., în condițiile în care în certificatul de deces depus la dosar (fila 8), apare un alt nume decât cel menționat la rubrica „numele tatălui” din certificatul de naștere al reclamantului, respectiv din certificatul de naștere al tatălui pârâților. Astfel, Lăcrețeanu, respectiv Lăcrețeanu sunt nume diferite de L..
Instanța nu a putut nici să concluzioneze că este vorba de o eroare materială, în condițiile în care aceste aspecte se constată în baza unei proceduri speciale, reglementată de Legea nr. 119/1996, cu privire la actele de stare civilă, lege aplicabilă actelor în cauză. Această procedură, deși la îndemâna părților, nu a fost folosită de acestea, conform propriilor declarații la termenul din data de 04.06.2014. De asemenea, conform art. 1 din lege, „actele de stare civilă sunt înscrisuri autentice prin care se dovedește nașterea, căsătoria sau decesul unei persoane.”
Prin urmare, în ceea ce privește cererea de partaj succesoral după autorul Lăcreteanu I., indicat de părți, instanța a constatat că nu s-a dovedit deschiderea succesiunii acestuia, nedepunându-se la dosar certificat de deces pe numele său.
Pe de cealaltă parte, în ceea ce privește cererea de partaj succesoral după autoarea Lăcreteanu E., indicată de părți, instanța a constatat că acestea din urmă nu au vocație succesorală. Astfel, conform certificatului de naștere al reclamantului, mama sa se numește Ș., iar nu E.. În același timp, din certificatul de naștere al tatălui pârâților rezultă că mama acestuia se numește S., iar nu E.. Prin urmare, Lăcriteanu E. nu este autoarea comună a părților în proces, acestea nevenind la succesiunea sa.
În ceea ce privește petitul referitor la anularea testamentului, instanța a constatat că acesta este neîntemeiat.
Potrivit art. 857 din C. Civ., „două sau mai multe persoane nu pot testa prin același act una în favoarea celeilalte sau în favoarea unei a treia persoane.”
Din analiza testamentului depus la dosar, a rezultat că acesta a fost întocmit de Lăcriteanu I. I., iar nu de Lăcreteanu I., cum pretinde reclamantul. Or, din înscrisurile depuse la dosar nu a rezultat că reclamantul este descendentul defunctului Lăcriteanu I. I., ci tatăl său este Lăcreteanu I.. În aceste condiții, nu se poate afirma că reclamantul ar obține un folos practic, în sensul că ar avea un drept succesoral de pe urma testatorului asupra apartamentului, în ipoteza în care s-ar anula testamentul, prin urmare lipsește una din condițiile nulității absolute care ar trebui îndeplinite, aceea a interesului.
Este adevărat că în testament Lăcreteanu I. E. arată că „sunt de acord cu cele scrise de soțul meu”, însă reclamantul nu este descendentul acesteia, prin urmare nu se poate afirma că reclamantul ar obține un folos practic, în sensul că ar avea un drept succesoral de pe urma acesteia asupra apartamentului, în ipoteza în care s-ar anula testamentul. Lipsește, așadar și în acest caz, una din condițiile nulității absolute care ar trebui îndeplinite, aceea a interesului.
Nu în ultimul rând, mențiunea din testament „sunt de acord cu cele scrise de soțul meu” nu este interpretată de instanță ca o testare și din partea numitei Lăcreteanu I. E. în favoarea pârâtului Lăcreteanu Nicușor V.. Testamentul nu cuprinde o dispoziție în acest sens cu privire la cota-parte ce îi revine acesteia asupra apartamentului, în condițiile în care în contractul de vânzare-cumpărare figurează în calitate de cumpărători atât L. I., cât și L. E..
Față de cele de mai sus, instanța a considerat neîntemeiat petitul referitor la constatarea nulității testamentului olograf.
În ceea ce privește petitul referitor la revocarea legatului pentru neexecutarea sarcinilor, instanța a constatat că potrivit art. 930, raportat la art. 830 din C. civ., testamentele pot fi revocate pentru neîndeplinirea sarcinilor. Acest tip de acțiune poate fi admisă doar dacă persoanele care o intentează, în caz de admitere, urmează să beneficieze de efectele revocării. Or, în condițiile în care nu rezultă ca reclamantul să fie succesorul testatorului Lacriteanu I. I. și al numitei Lacreteanu E., ce apare în testament, nu se poate spune că acesta ar obține un folos practic, beneficiind de pe urma revocării. Prin urmare, acest petit al acțiunii nu a putut fi admis.
În ceea ce privește petitul referitor la reducțiunea testamentului în limita cotității disponibile, instanța a constatat că potrivit art. 841 din C. Civ., „liberalitățile, fie făcute prin acte între vii, fie făcute prin testament, nu pot trece peste jumătatea bunurilor dispunătorului, dacă la moartea-i lasă un copil legitim; peste o a treia parte, dacă lasă doi copii, peste a patra parte, dacă lasă trei sau mai mulți”.
Potrivit art. 848 C. Civ., „reducțiunea liberalităților între vii nu va putea fi cerută decât numai de erezii rezervatari, de erezii acestora sau de cei care înfățișează drepturile lor.” Or, având în vedere, după cum a arătat și anterior, că din actele de stare civilă nu rezultă că reclamantul este descendentul testatorului Lacriteanu I. I. și al numitei Lacreteanu I. E., ce apare în testament, acțiunea nu a putut fi admisă, reclamantul nefiind un erede rezervatar.
Față de cele de mai sus, instanța a respins atât cererea de partaj cât și cererea reconvențională, acestea fiind neîntemeiate.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat recurs reclamantul Lacrațeanu N., criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.
În motivele de recurs, a susținut că din actele de stare civilă depuse la dosar ca și din răspunsurile pârâtului în ședința din 4.06.2014 coroborate cu sentința civilă nr. 674/2012 a Judecătoriei Pitești irevocabilă prin decizia 2722/2012 a Tribunalului Argeș rezultă că indubitabil că există legătură de rudenie între părți pe linie paternă Lacrițeanu I. fiind tatăl reclamantului și bunicul pârâților. Coroborând aceste înscrisuri și declarațiile părților rezultă indubitabil că defunctul, indiferent care ar fi numele „Lacrețeanu” sau „Lacrițeanu” este tatăl reclamantului și bunicul pârâților.
Că, atât petitul principal cât și celelalte petite referitoare la reducțiunea testamentului și revocarea legatului pentru neexecutarea sarcinilor au fost respinse pentru același motiv a lipsei raportului de rudenie și de asemenea petitul referitor la anularea testamentului are strânsă legătură cu raportul de rudenie. În consecință, nulitatea unui testament este absolută când două persoane testează prin același act, astfel că judecătorul de fond trebuia să analizeze acest petit pe fond și să pronunțe o hotărâre în conformitate cu dis part. 857 și 866 Cod civil, potrivit cărora testamentul este nul absolut.
În ședința publică din 14.10.2014 reclamantul recurent a depus la dosar în copie certificată certificatul de naștere . nr._ .
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate potrivita art. 304, 304 ind. 1 și 306 alin 2 C pr. civilă, Tribunalul M. prin decizia civilă nr.369/R/14.10.2014 a constatat recursul întemeiat.
Astfel, prin sentința civilă nr. 2234/2014 supusă recursului a fost respinsă cererea de partaj formulată de reclamantul Lacrețeanu N. astfel cum a fost modificată și precizată și respinsă cererea reconvențională formulată de pârâții reclamanți reconvențional Lacrețenu V. și B. M. C., cu motivarea că, în cauză nu s-a făcut dovada legăturii de rudenie între autorii comuni și părțile din dosar, existând neconcordanțe între numele de familie al autorilor părților, așa cum sunt consemnate în certificatul de naștere al reclamantului „Lacrețeanu” respectiv în certificatul de naștere al tatălui pârâților „Lacrețeanu” și numele de familie ale persoanelor înscrise în certificatele de deces ale autorilor, acela de „Lacrițeanu”.
Sub acest aspect instanța de control a constatat că, în speță, se solicită ieșirea din indiviziune asupra bunurilor succesorale rămase de la autorii comuni ai părților care în certificatele de deces (file 8-10 dosar fond ) sunt Lacrițeanu I. și Lacrițeanu E..
Deși din actele de naștere ale părților a rezultat că, acestea se numesc Lacrețeanu, iar numele autorilor lor sunt tot Lacrețeanu, a constatat că nici prin întâmpinarea și nici prin întâmpinarea reconvențională de la fila 45 dosar fond pârâții Lacrețeanu Nicușor V. și B. M. C. nu au contestat legătura de rudenie cu autorii comuni.
Mai mult decât atât, prin certificatul de naștere al petentului Lacrețeanu N., așa cum a fost rectificat și depus în instanța de recurs la termenul din 14.10.2014, rezultă că, numele reclamantului este acela de „Lacrițeanu N.”, părinții lui fiind „Lacrițeanu I. și Lacrițeanu Ș.”.
Cât privește neconcordanța reținută de instanța de fond între autoarea comună Lacrețeanu E. și autoarea reclamantului Lacrețeanu Ș., din chiar acțiunea introductivă a rezultat că reclamantul este descendent dosar pe linie paternă, Lăcrețeanu E. nefiind mama acestuia.
În aceste condiții, instanța a apreciat că instanța de fond în mod greșit nu a procedat la cercetarea fondului cauzei soluționând cauza doar sub un aspect formal care, de altfel, nu a fost contestat de nici una dintre părți la instanța de fond.
Ca atare, văzând și conținutul actului de stare civilă depus la instanța de recurs prin care se face dovada legăturii de rudenie cu autorul comun, instanța a admis recursul și a casat sentința cu trimitere spre rejudecare aceleiași instanțe de fond pentru soluționarea fondului litigiului.
Dosarul a fost înaintat Judecătoriei Dr. Tr. S. la data de 11.11.2014 și a fost înregistrat sub nr._ și a primit termen de judecată la data de 02.12.2014.
Instanța, la solicitarea pârâtului Lacrețeanu Vincent Nicușor a dispus emiterea unei adrese către P. de pe lângă Tribunalul D. pentru a comunica soluțiile date în dosarele nr. 523/P/2011 și nr. 585/P/2011 și raportul de constatare tehnico – științifică nr._/28.03.2012 întocmit ca urmare a efectuării expertizei grafologice de către Serviciul Criminalistic din cadrul IPJ D..
Relațiile solicitate de la P. de pe lângă Tribunalul D. au fost înaintate la data de 11.12.2014.
Față de obiectul cererii de chemare în judecată și având în vedere înscrisurile de la dosar, instanța a pus în vedere apărătorului reclamantului să precizeze cadrul procesual pasiv, respectiv să precizeze moștenitorii numitei Lacrețeanu E., soția defunctului Lacrețeanu I., a cărui succesiune se solicită a fi dezbătută. De asemenea, față de precizarea apărătorului reclamantului potrivit căreia numita Lacrețeanu E. este străină de moștenire, aceasta renunțând la moștenire, a pus în vedere apărătorului reclamantului să depună la dosar declarația de renunțare a acesteia la moștenire, înregistrată în Registrul Național Notarial de Evidență a Opțiunilor Succesorale.
Reclamantul, prin apărător a formulat precizare de acțiune la data de 12.02.2015 și a depus la dosar încheierea nr. 2/17.02.2015 privind verificările efectuate în evidențele succesorale al Camerei Notarilor Publici și ale Uniunii Naționale a Notarilor Publici, certificat nr. 132/17.02.2015 eliberat de Camera Notarilor Publici C., certificatul nr._/17.02.2015 eliberat de Registrul Național Notarial de Evidență a Liberalităților, certificat nr._/17.02.2015 eliberat de același Registru și copie a certificatului de deces privind pe Lacrițeanu E..
În temeiul rolului activ reglementat de disp. art. 129 al. 5 c.p.civ., instanța a dispus emiterea unei adrese către Primăria Dr. Tr. S. pentru a comunica dacă s-au formulat sesizări pentru deschiderea procedurii succesorale cu privire la defuncta Lacrețeanu E. și în caz afirmativ, care sunt persoanele care au formulat astfel de sesizări, precum și pentru a preciza dacă dețin alte date cu privire la moștenitorii acesteia.
Prin încheierea din 10.03.2015 instanța a respins cererea formulată de apărătorul reclamantului privind disjungerea cererii privind dezbaterea succesiunii după autoarea Lacrețeanu E..
Relațiile solicitate de la Primăria Dr. Tr. S. au fost înaintate la data de 23.04.2015.
La termenul din 28.04.2015, având în vedere faptul că în ceea ce privește pe numita Lacrițeanu E. din înscrisurile aflate la dosar rezultă că aceasta nu are moștenitori și având în vedere disp. art. 680 din vechiul cod civil, instanța a pus în discuție introducerea în cauză a Statului Român reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, aspect cu privire la care apărătorul reclamantului s-a opus, instanța luând act de poziția exprimată.
La același termen de judecată, instanța, din oficiu, a invocat excepția lipsei coparticipării procesuale pasive obligatorii și a rămas în pronunțare pe excepția invocată.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma excepției lipsei coparticipării procesuale pasive obligatorii invocate din oficiu, prin sentința civilă nr.1660/28.04.2015 Judecătoria Drobeta T. S. a respins ca inadmisibilă acțiunea, reținând următoarele:
În speță, prin acțiunea introductivă la instanță s-a solicitat ieșirea din indiviziune asupra bunurilor succesorale rămase de la autorii comuni ai părților, Lacrițeanu I., decedat la data de 18.01.2004 (f.8) și Lacrițeanu E., decedată la data de 15.12.2007 (f.10).
S-a arătat că masa succesorală este compusă dintr-un teren de 4 ha, 8.000 m.p. situat în . de proprietate nr._/10.11.1997 și un apartament cu două camere situat în Drobeta T. S., .. 3, ., . de 50 m.p, dobândit în anul 1992.
Prin întâmpinarea și cererea reconvențională aflate la filele nr. 35-38, pârâții Lacrețeanu Nicușor V. și B. M. C. au solicitat completarea masei succesorale cu un teren intravilan în suprafață de 376 m.p. situat în mun. Pitești, ., dobândit de Lacrițeanu I., prin contractul de vânzare cumpărare autentificat de BNP Caunei F. M. sub nr. 5283/20.08.1996 și imobilul compus din demisol, parter și etaj construit pe acest teren de bunici.
Reclamantul prin concluziile depuse la dosar în primul ciclu procesual (f. 350-352) a precizat că solicită să se constate deschisă numai succesiunea defunctului Lacrițeanu I., decedat la data 18.01.2014, întrucât față de defuncta Lacrețeanu E., părțile sunt străine, nefiind nici mama reclamantului, nici a fratelui său - tatăl pârâților din dosar.
Din analiza certificatului de naștere al defunctului Lacreteanu I. (decedat la 14.02.1982), tatăl pârâtului Lacreteanu Nicușor - V. și al pârâtei B. M. C. (fila 108), a rezultat că părinții acestuia sunt Lacreteanu I. și Lacreteanu S..
Din analiza certificatului de naștere al reclamantului Lacrițeanu N., depus la dosar la fila 37 în calea de atac a recursului, a rezultat că părinții acestuia sunt Lacrițeanu I. și Lacrițeanu Ș..
Din aceste acte de stare civilă, instanța a reținut că Lacreteanu I. (decedat la 14.02.1982), tatăl pârâtului Lacreteanu Nicușor - V. și al pârâtei B. M. C. și reclamantul Lacrițeanu N. sunt frați consangvini după autorul Lacrițeanu I., născut la 14.06.1919 și decedat la data 18.01.2014, conform certificatului de deces . nr._ (fila 8), a cărui succesiune s-a solicitat a fi dezbătută.
Din datele dosarului, instanța a reținut că la momentul decesului autorului Lacrițeanu I., acesta era căsătorit cu numita Lacrițeanu E., care la rândul său a decedat la data de 15.12.2007 (f. 10).
La cererea instanței, în prezentul dosar, Primăria Drobeta T. S. a înaintat extrasul de pe actul de căsătorie dintre Lacrițeanu I. și Lacrițeanu E., căsătorie care s-a încheiat la data de 12.01.1980.(f. 191)
Față de cele expuse, instanța a reținut că la dezbaterea succesiunii după autorul Lacrițeanu I. sunt chemați reclamantul, în calitate de fiu, pârâții în calitate de nepoți, care vin la moștenire prin reprezentarea tatălui lor decedat și soția supraviețuitoare Lacrițeanu E..
Instanța a reținut că la moartea lui Lacrițeanu I., comunitatea de bunuri a încetat, soția având dreptul să culeagă partea ce i se cuvine din comunitate, în calitatea sa de codevălmaș și mai apoi, partea ce i se cuvine în calitatea sa de moștenitor.
Instanța a constatat că în raport cu data încheierii căsătoriei, 12.01.1980, bunurile cu privire la care se solicită partajul succesoral sunt bunuri care au fost dobândite în timpul căsătoriei, având calitatea de bunuri comune ale soților.
Având în vedere că aceasta a decedat la rândul său la 15.12.2007, instanța a pus în vedere reclamantului să indice moștenitorii acesteia și a făcut cercetări pentru aflarea de informații cu privire la prezumtivii moștenitori, însă atât reclamantul, cât și pârâții au declarat că aceasta nu are moștenitori.
În această situație, în raport de dispozițiile art. 680 C.civ., potrivit cărora „în lipsă de moștenitori legali sau testamentari, bunurile lăsate de defunct trec în proprietatea statului”, instanța a pus în discuție completarea cadrului procesual pasiv prin introducerea în cauză a Statului Român reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, cu privire la care reclamantul a arătat că se opune.
Unul din principiile care guvernează întreg procesul civil este principiul disponibilității părților asupra cadrului juridic al acțiunii, reglementat de prevederile art 129 alin 6 C.. De la acest principiu specific procedurii civile nu s-ar putea deroga, pe temeiul rolului activ al judecătorului, fără a exista o dispoziție legala expresă.
În aceste condiții, reclamantul este cel ce fixează cadrul procesul dedus judecații, având libera alegere în privința persoanelor între care se stabilesc raporturi juridice procesuale, judecătorul fiind ținut să respecte cadrul procesual trasat de parți.
Prin urmare, judecătorul nu are posibilitatea de a introduce, din proprie inițiativă, un terț în proces, neexistând nici un text de lege care să îi confere acest drept. Numai părțile sunt cele care pot lărgi sfera procesului prin modificarea cererii de chemare în judecată, conform art. 132 C., iar nu instanța din oficiu.
Potrivit disp. art. 47 c.p.civ. „ Mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul procesului este un drept ori o obligație comună, dacă drepturile sau obligațiile lor au aceeași cauză ori dacă între ele există o strânsă legătură.”
De regulă, coparticiparea procesuala are caracter facultativ, fiind lăsată la libertatea de a hotărî a părților. Prin excepție, sunt cazuri când coparticiparea procesuală este obligatorie, deoarece persoanele se găsesc într-un raport juridic unic si indivizibil.
Distincția dintre litisconsorțiul facultativ și cel necesar ( obligatoriu) prezintă importanță pentru speța de față deoarece în cazul în care se solicită partajul succesoral, chemarea în judecată a tuturor persoanelor cu vocație succesorală reprezintă o condiție necesară, constituind un caz de coparticipare procesuală obligatorie.
De altfel, prevederile art. 797 C.civ. declară nulă împărțeala succesorală la care nu au participat toți moștenitorii.
Având în vedere dispozițiile legale arătate, instanța, constatând că în cauză coparticiparea pasivă este obligatorie și nu facultativă, a admis excepția lipsei coparticipării pasive obligatorii invocată de instanță, din oficiu și a respins acțiunea ca inadmisibilă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea căii de atac exercitată recurentul a susținut că prima instanță a greșit din punct de vedere procedural deoarece excepția lipsei coparticipării procesuale pasive obligatorie nu constituie obiect al reglementării disp. art. 47 c.p.civ.
S-a arătat că a fost încălcată și aplicată greșit legea, nefiind puse în discuția părților excepțiile și modul de soluționare al acestora în aplicarea disp. art. 137 c.p.civ. și aplicându-se greșit disp. art. 47 c.p.civ. raportat la art. 680 și 797 c.civ.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-au arătat domeniile de aplicare a textelor procedurale și de drept substanțial invocate de instanță, precizându-se în ce condiții statul poate dobândi calitatea de moștenitor în cazul vacanței succesorale.
S-a arătat că poziția procesuală a recurentului reclamant în sensul disjungerii soluționării succesiuni defunctei Lacriteanu E. ar fi fost soluția legală aplicabilă speței.
Intimatul pârât Lăcrețeanu V. Nicușor a formulat întâmpinare prin care a arătat că Judecătoria Drobeta T. S. respingând acțiunea ca inadmisibilă nu s-a pronunțat cu privire la cererile din întâmpinare și cererea reconvențională pe care le-a formulat și că recent a intrat în posesia unui testament autentic făcut de bunicul Lăcrețeanu I. la data de 12 ianuarie 1994 prin care acesta lasă soției sale Lăcriteanu E. cotitatea sa disponibilă.
S-a arătat că prin testamentul olograf din 08.01.1994 cei doi autori și-au manifestat voința de a-i lăsa moștenire apartamentul din Drobeta T. S. și că este de acord cu introducerea în cauză a Statului Român.
Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii, obiect al recursului prin prisma motivelor invocate, probele administrate, obiectul cererii de chemare în judecată și actele normative cu incidență în cauză, tribunalul constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, recurentul reclamant Lăcrețeanu N. în contradictoriu cu intimații pârâți Lăcrețeanu V. Nicușor, B. M. C. a solicitat să se constate deschise succesiunile defuncților Lăcrețeanu I. decedat la 18.01.2004 și Lacriteanu E. decedată la data de 15.12.2007, calitatea de moștenitori a părților și lichidarea stări de indiviziune asupra activului succesoral.
În urma verificări actelor de stare civilă instanța de fond a constatat că recurentul reclamant și intimații pârâți sunt moștenitori ai autorului Lăcriteanu I. decedat la data de 18.01.2004 în concurs cu soția supraviețuitoare a acestuia Lăcriteanu E. (decedată la data de 15.12.2007).
Aceiași instanță în raport de probele administrate, actele de stare civilă și de proprietate a constatat că bunurile supuse ieșiri din indiviziune au fost dobândite de ci doi defuncți în timpul căsătoriei, dar și faptul că părțile aflate în prezentul litigiu nu sunt moștenitori ai soției supraviețuitoare Lacriteanu E..
In atare situație se pune problema de a stabili dacă instanța investită cu ieșirea din indiviziune asupra bunurilor rămase în succesiunea celor doi soți poate soluționa această cerere numai cu moștenitorii unuia dintre ei, respectiv ai defunctului Lăcriteanu I. decedat la 18.01.2004.
Răspunsul este categoric negativ întrucât operațiunile pe care trebuie să le înfăptuiască instanța sunt acelea de a stabili componența bunurilor dobândite în timpul căsătoriei, întinderea drepturilor foștilor soți în raport de contribuția acestora la achiziționarea bunurilor, lăsământul succesoral al fiecăruia dintre soți, dreptul soțului supraviețuitor în concurs cu părțile aflate în litigiu în calitatea lor de moștenitori ai defunctului Lăcriteanu I.
A proceda la partajare bunurilor rămase în cele două succesiuni fără participarea moștenitorilor uneia dintre ele, ar însemna să se valideze o împărțeală în cadrul căreia se dispune de drepturile altuia, în cazul de față de drepturile moștenitorilor defunctei Lăcriteanu E. decedată la data de 15.12.2007.
Din perspectiva celor arătate, principiul disponibilității în a dispune de drepturile procesuale, respectiv de a stabili cadrul procesual în vederea soluționării ieșiri din indiviziune nu poate eluda legea.
Cele două succesiuni nu pot fi soluționate separat prin disjungere și nici în lipsa copartajanților uneia dintre cele două succesiuni, motiv pentru care tribunalul va menține soluția pronunțată de judecătorie și în conformitate cu disp. art. 312 c.p.civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul civil formulat de recurentul-reclamant L. N. împotriva sentinței civile nr.1660/28.04.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în contradictoriu cu intimații-pârâți Lăcrețeanu V. Nicușor, B. M. C., având ca obiect partaj judiciar.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Octombrie 2015.
Președinte, C. M. | Judecător, M. C. O. | Judecător, C. P. |
Grefier, M. B. |
Redactat M.C.
tehnoredactat M.B., Ex.2/ 14 pag.
jud.fond G. I.C.
Cod operator 2626
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1689/2015. Tribunalul... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 771/2015. Tribunalul... → |
|---|
