Pretenţii. Sentința nr. 706/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 706/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 24-09-2015 în dosarul nr. 653/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 653/A
Ședința publică de la 24 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE F. M.
Judecător V. R.
Grefier M. B.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelantul-reclamant G. M. D. împotriva sentinței civile nr.706/23.04.2015 pronunțată de Judecătoria Vânju M. în contradictoriu cu intimata-pârâtă C. I. I., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns avocat N. L., pentru apelantul-reclamant lipsă și intimata-pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a depus la dosar prin serviciul registratură, întâmpinare din partea intimatei-pârâte.
Instanța constată că, deși a fost citat apelantul reclamant cu mențiunea de a completa taxa de timbru aferentă fondului cu 182 lei, sub sancțiunea dării în debit, nu și-a îndeplinit această obligație.
Nemaifiind alte cereri formulate sau excepții invocate de soluționat, instanța, potrivit dispozițiilor art.392 cod procedură civilă, constată deschise dezbaterile și acordă cuvântul asupra apelului.
Avocat N. L., pentru apelantul-reclamant, solicită admiterea apelului, modificarea hotărârii pronunțată de instanța de fond considerând că este parțial nelegală și netemeinică, admiterea în totalitate a acțiunii, obligarea pârâtei la plata diferenței de preț, actualizată și la plata dobânzii legale, cu cheltuieli de judecată constând în taxa de timbru.
Intimata-pârâtă a solicitat respingerea apelului, fără cheltuieli de judecată. A precizat că a vândut terenul pentru suma de 700 lei și nu a avut cunoștință de faptul că a vândut și a doua oară.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S. la data de 10.06.2014 sub nr._, reclamantul G. M. D. a chemat în judecată pe pârâta C. I. I., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată să-i plătească suma de 5521 lei, reprezentând prețul de piață de la momentul reînstrăinării către terț prin act autentic al terenului arabil în suprafață de 5000 m.p., actualizată de la data înstrăinării 11.06.2013 până la data plății efective; să-i plătească suma de 382,5 lei reprezentând contravaloarea costurilor necesare întocmirii documentației cadastrale și contravaloarea impozitului plătit pe perioada 2008-2013 actualizate de la data plății fiecărei sume până la data plății efective; să-i plătească dobânda legală pentru sumele menționate de la data plății și până la data restituirii sumelor, plus cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin procura specială autentificată sub nr.1984/15.06.2007 la BNP R. M. Cocuța, a fost mandatat de către pârâtă să vândă societății S.C Dandui V. S.R.L, suprafața de teren arabil situat în extravilanul comunei Bălăcița, ., și anume 5.000 mp în T 30, P 28, cu vecinii: N și S – DE, E – P. I., V – A. C. Ghe.
La data primirii mandatului, pârâta a prezentat titlul definitiv de proprietate nr.2493/2000 și a primit de la reclamant întregul preț pe care l-a solicitat pentru vânzarea terenului, menționând expres că nu mai are nici un fel de pretenție cu privire la prețul bunului.
De asemenea, reclamantul a fost mandatat să obțină documentația cadastrală, să solicite deschiderea și înscrierea în CF, fapte și acte care s-au realizat exclusiv pe cheltuiala sa și tot el a plătit și impozitul pe teren de la data încheierii procurii și până la data dublei vânzări a bunului către terț, astfel a înscris terenul în CF nr._.
Prin aceeași procură pârâta s-a obligat să nu înstrăineze terenul altor persoane până la data încheierii actului în formă autentică, însă ulterior l-a înstrăinat către ., astfel că reclamantul a suferit un prejudiciu material.
Aflând despre intenția pârâtei de a înstrăina terenul altor persoane la data de 10.06.2013 a atenționat-o pe aceasta, iar în data de 11.06.2013 a procedat la notificarea scrisă a BNP I. M. cu notificarea nr.388/11.06.2013.
În data de 28.06.2013 a primit extrasele CF nr.9875, extras din care rezultă că are același teren pe care el l-a plătit pârâtei, acesta fiind înstrăinat prin actul autentificat sub nr.1485/11.06.2013 de BNP I. A. M. către ..
A mai susținut reclamantul că, ulterior . a renunțat să mai achiziționeze terenul, cel păgubit fiind el.
Cu toate că părțile sunt în prezența unui contract de mandat, a susținut reclamantul că, în această speță se întrepătrund elementele răspunderii delictuale civile pentru faptul că, pârâta este de rea credință întrucât a obținut de două ori prețul bunului, cât și elementele îmbogățirii fără justă cauză deoarece pârâta a obținut un preț mai mare prin revânzarea terenului datorită faptului că acesta a fost intabulat și a avut impozitul achitat la zi.
În drept reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe disp. art. 194 c.pr.civ., art. 1547 și urm., art. 998-999 din vechiul cod civ., art. 1345-1348, art. 1350,1357, art.1385-1386, art.1531-1535 din noul C.Civ.
În dovedirea acțiunii reclamantul a depus la dosar procura specială autentificată sub nr.1984/15.06.2007 la BNP R. M. Cocuța, împuternicire avocațială, extras de carte funciară nr._, comunicarea încheierii nr.9507/21.06.2013, Încheiere de respingere nr.9507/21.06.2013, Decizia nr.3/20.08.2011, extras de carte funciară pentru autentificare nr._, notificarea nr.45/11.06.2013, cerere nr.3542/10.06.2013, certificat de înregistrare nr._, adresa nr.465/13.06.2013, notificarea nr.388/11.06. 2013, cerere nr.3622/13.06.2013, chitanța privind dovada plății taxei de timbru, Încheierea de carte funciară nr.90/08.01.2009, adresa către PFA C. S., chitanță nr.28/15.01.2009, chitanță nr._/13.06.2009, chitanța nr._/07.01.2009, extrase de cont, decizia ICCJ nr.4426/11.12.2013 și a solicitat și proba cu interogatoriul pârâtei, probe încuviințate de instanță.
Pârâta, deși legal citată nu a depus întâmpinare în termenul prevăzut de disp. art. 201 alin. 1 c.pr.civ. și nu și-a formulat probe în apărare și fiind interogată în instanță a declarat că, la data de 15.06.2007 l-a mandatat pe reclamant prin procură autentificată să-i vândă o suprafață de teren de 5000 mp, pentru această suprafață primind suma de 700 lei, iar ulterior l-a revândut, nefiind de acord să despăgubească pe reclamant.
La termenul din 24.09.2014, s-a dispus emiterea adresei către UAT Bălăcita pentru a se comunica impozitul aferent suprafeței de 5000 mp pe perioada 2008-2013 și către BCPI Vânju M. pentru a se comunica o copie a contractului de vânzare cumpărare nr.1485/11.06.2013 existent la CF nr._ al comunei Bălăcița și să precizeze costurile medii necesare întocmirii documentației cadastrale pentru suprafața de 5000 mp.
Relațiile au fost comunicate cu adresa nr.5308/09.10.2014, prin care Primăria comunei Bălăcița comunică faptul că valoarea impozitului pentru suprafața de 5000 m.p. pe perioada 2008-2013 este de 78,50 lei.
În ședința publică din 27.11.2014, instanța din oficiu a dispus efectuarea unei expertize specialitatea bunuri imobile, în cauză fiind numit expert P. P. cu un onorariu provizoriu de 700 lei, ce a fost achitat de către reclamant.
La data de 02.04.2015, a fost depus la dosar raportul de expertiză efectuat de expert P. P., în care s-a concluzionat faptul că terenul este în suprafață de 4954 m.p., fiind situat în extravilanul localității Bălăcița, județul M., iar valoarea de piață estimată a terenului evaluat fiind de 5521 lei.
În considerarea probelor de la dosar și prin raportare la dispozițiile legale incidente în cauză, prin sentința civilă nr.706/23.04.2015 Judecătoria Vânju M., a admis în parte acțiunea, pentru următoarele considerente:
Reclamantul G. M. D. a chemat în judecată pe pârâta C. I. I., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată să-i plătească suma de 5521 lei, reprezentând prețul de piață de la momentul reînstrăinării către terț prin act autentic al terenului arabil în suprafață de 5000 m.p., actualizată de la data înstrăinării 11.06.2013 până la data plății efective; să-i plătească suma de 382,5 lei reprezentând contravaloarea costurilor necesare întocmirii documentației cadastrale și contravaloarea impozitului plătit pe perioada 2008-2013 actualizate de la data plății fiecărei sume până la data plății efective; să-i plătească dobânda legală pentru sumele menționate de la data plății și până la data restituirii sumelor, plus cheltuieli de judecată.
Instanța a reținut că prin procura specială autentificată sub nr.1984/15.06.2007 la BNP R. M. Cocuța, a fost mandatat de către pârâtă să vândă societății S.C Dandui V. S.R.L, o suprafață de teren arabil situat în extravilanul comunei Bălăcița, ., și anume 5.000 mp în T 30, P 28, cu vecinii: N și S – DE, E – P. I., V – A. C. Ghe.
La data primirii mandatului, pârâta a prezentat titlul definitiv de proprietate nr.2493/2000 și a primit de la reclamant întregul preț pe care l-a solicitat pentru vânzarea terenului, menționând expres că nu mai are nici un fel de pretenție cu privire la prețul bunului.
Prin aceeași procură pârâta s-a obligat să nu înstrăineze terenul altor persoane până la data încheierii actului în formă autentică, însă ulterior l-a înstrăinat către ., astfel că reclamantul a suferit un prejudiciu material.
Din probele administrate, respectiv răspunsul dat de pârâtă la interogatoriu a rezultat faptul că, pârâta prin procura specială autentificată sub nr.1984/15.06.2007 la BNP R. M. Cocuța, l-a mandatat pe reclamant să vândă societății S.C Dandui V. S.R.L, 5.000 mp în T 30, P 28, cu vecinii: N și S – DE, E – P. I., V – A. C. Ghe., însă prețul vânzării a fost de 1250 lei, primit de pârâtă la data încheierii procurii și nu de 5521 lei.
De asemenea instanța a reținut că, ulterior actul de vânzare cumpărare în formă autentică nu a mai fost încheiat cu S.C Dandui V. S.R.L, pârâta prin actul autentificat sub nr.1485/11.06.2013 de BNP I. A. M. a vândut suprafața de teren către . încasând suma de 2725 lei, astfel că, reclamantul a suferit un prejudiciu material.
Cu privire la contravaloarea costurilor necesare întocmirii documentației cadastrale și contravaloarea impozitului, instanța a constatat și a reținut că, reclamantul nu a făcut dovada că a achitat costurile reprezentând c/val. întocmire documentație cadastrală și costurile reprezentând c/val. impozit.
Totodată, referitor la capătul de cerere privind dobânda legală solicitată de către reclamant, instanța l-a apreciat ca fiind nefondat, urmând a-l respinge ca atare, având în vedere că în procura specială, reclamantul nu a înscris nici o mențiune, în sensul că pentru nerespectarea acesteia, se aplică dobânzi legale, astfel că nu constituie o clauză penală, neexistând acordul părților exprimat de persoane ce sunt îndreptățite, în condițiile legii, să angajeze părțile contractante, la plata acestora.
Potrivit disp. art. 998 – 999 C. civ. pentru atragerea răspunderii pârâtei se cer a fi întrunite cumulativ, următoarele condiții: existența unui prejudiciu, a unei fapte ilicite, a vinovăției și existența unei legături de cauzalitate între fapta săvârșită și prejudiciul cauzat
Față de situația de fapt raportat la prevederile art. 998-999 cod civil din 1864 respectiv prevederile art. 1349 și 1357 din Noul Cod civil, instanța a reținut că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru atragerea răspunderii civile delictuale. Conform textelor legale menționate, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să o repare.
Apreciind că acțiunea de față, formulată de reclamant este întemeiată în parte, a fost admisă în parte ca atare, s-a dispus obligarea pârâtei la plata sumei de 1250 lei reprezentând restituirea prețului conform procurii autentificate sub nr.1984/15.06.2007 la BNP R. M. Cocuța, actualizată la data efectivă a plății, s-a respins ca nedovedit capătul de cerere privind contravaloarea costurilor întocmirii documentației cadastrale și capătul de cerere privind plata dobânzii legale.
În baza art.453 C. pr. civ., instanța a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 96 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă timbru.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Apreciază că instanța a pronunțat o hotărâre parțial netemeinică și nelegală întrucât, deși a admis în parte acțiunea în sensul celor de mai sus, nu a ținut seama că, raportat la cele declarate de pârâtă în procură (a primit integral prețul și nu mai are nicio pretenție cu privire la preț), suma ce a profitat acesteia este cea din dată de 07.06.2013, când a încasat cel de-al doilea preț pentru vânzarea aceluiași teren.
Cum convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, potrivit art.969 C.civ., este cert ca prețul încasat în 2013 nu poate profita pârâtei, care a încasat prețul în 2007declarând totodată că nu mai are pretenții în acest sens, iar instanța de fond nu poate trece peste voința părților, contractul interpretându-se potrivit voinței părtilor (art.977 C.civ.).
D. fiind că pârâta a primit integral prețul de piață în anul 2007 și a declarat că nu mai are nicio pretenție cu privire la preț, precum și că s-a obligat să nu vândă altor persoane terenul plătit de reclamant, întrucât aceasta, contrar obligației asumate, a vândut același teren altei persoane, este datoare să-i plătească, pentru repararea integrala a prejudiciului suferit din culpa sa, prețul de piață de la data reînstrăinării, preț care, așa cum rezultă din Raportul de expertiza întocmit în cauză de către expert P. P., este de 5521 lei, reprezentând echivalentul a 1250 euro, iar nu 1250 lei, cum greșit a înțeles instanța de fond, să o oblige pe pârâtă, deși Raportul expertiză este singura proba de specialitate administrată în dosar cu privire la acest aspect.
Pe de alta parte, deși a arătat ca își însușește prețul înscris în actul de vânzare cumpărare încheiat între pârâtă și ., aspect reținut în încheierea din data de 27.11.2014, instanța a dispus din oficiu efectuarea unei expertize cu scopul evident al stabilirii prețului real de piață 2013, de care și-a format convingerea ca va ține seama la pronunțarea hotărârii.
Instanța de fond nu numai că nu a ținut seama de valoarea de piață a terenului, așa cum acesta rezultă din Raportul de expertiză, dar nu motivează în nici un fel de ce nu ține seama de aceasta probă,care, de altfel, este și singura probă de specialitate.
Deși a apreciat că suma înscrisă în contract, pe care pârâta a încasat-o a doua oară reprezintă un preț rezonabil, instanța a dispus din oficiu efectuarea unei expertize, ale cărui costuri trebuiau să cadă în sarcina părții care a pierdut procesul, dat fiind că această probă a fost dispusă din oficiu, ori neținând seama de prețul de piața rezultat din expertiză, aceste cheltuieli nu trebuie să fie suportate de reclamant, fiind cert că instanța trebuia să-i acorde beneficiile cheltuielilor de judecată efectuate cu onorariul de expert, cu atât mai mult cu cât, nefiind solicitată, reprezintă o cheltuială suplimentară, nejustificată.
Întrucât prețul de piață la nivelul anului 2007 a fost plătit în avans mandantului, din fondurile proprii, este firesc ca pârâta, odată ce a revocat mandatul, să-i plătească, la desocotirea mandatului, tot un preț de piață, precum și toate cheltuielile efectuate cu executarea mandatului încredințat.
Pe de altă parte, dacă dorea să cumpere în anul 2013 aceeași suprafață de teren, nu ar fi putut-o cumpăra cu prețul plătit în 2007, ci cu cel rezultat din expertiză, așa cum dacă dorește să cumpere în prezent aceeași suprafață de teren, trebuie să plătească prețul pieței actual, astfel că repararea prejudiciului trebuie făcută integral, prețul de 5521 lei fiindu-i datorat de pârâta, așa cum îi datorează și celelalte cheltuieli efectuate în executarea mandatului cu care pârâta l-a încredințat.
Toate faptele și actele cu achiziționarea terenului descris în procură s-au realizat exclusiv pe cheltuiala sa, din fondurile sale proprii și tot cu fonduri proprii a plătit impozitul pe acest teren de la data încheierii procurii și până la dubla vânzare către terțul ., respectiv pentru perioada 2008-2013, așa cum, de altfel, rezultă din coroborarea tuturor probelor administrate în cauză, sumele fiind certe, respectiv 150 lei pentru întocmirea documentației cadastrale și 120 lei înscrierea in CF și 112,5 lei impozit aferent perioadei 2008-2013, toate sumele fiind achitate din proprii săi bani.
Deși din întregul probatoriu administrat rezultă cu certitudine că a suportat cheltuieli cu executarea mandatului, în mod greșit instanța de fond nu a obligat pârâta să-i plătească aceste cheltuieli, reținând în mod total greșit că nu a făcut dovada acestor cheltuieli întrucât la dosar există dovezi în acest sens, însă instanța de fond le-a ignorat.
Astfel, din Adresa nr.5308/09.10.2014 a Primăriei Bălăcița, coroborata cu chitanța nr._/13.06.2009 și cu răspunsul la întrebarea nr.7 din interogatoriul administrat pârâtei prin care arată că a plătit impozit doar pentru terenul rămas, rezultă cu certitudine că suma de suma de 112,5 lei reprezentând impozit pentru terenul de 5000 mp aferent perioadei 2008-2013 a fost achitată de subsemnatul.
În ce privește sumele de 150 lei și 120 lei reprezentând costurile efectuate cu întocmirea documentației cadastrale, respectiv înscrierea în CF, plata de către mine a acestora rezultă fără nici un dubiu din chitanțele depuse la dosar nr._/07.01.2009 a OCPI M. și nr. 28/15.01.2009 și răspunsul PFA C. S., precum și din răspunsul la întrebarea nr.5 din interogatoriul administrat pârâtei, prin care recunoaște că reclamantul a suportat toate aceste cheltuieli.
Deși instanța de fond reține că sunt îndeplinite cele 4 condiții privind prejudiciul, fapt ce conduce la angajarea răspunderii civile delictuale a pârâtei, așa cum de altfel rezultă din probatoriul administrat, instanța trece cu ușurință peste prejudiciul suferit ca urmare a revânzării terenului de către pârâtă, în sensul că instanța de fond nu procedează la repararea integrală a prejudiciului potrivit dispozițiilor art.998-999 C.civil.
D. fiind ca sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, că acțiunea este fondată pe contractul de mandat la data încheierii căruia pârâta primise deja prețul de piață integral, declarând că nu mai are nicio pretenție cu privire la acesta, fapta ilicită a pârâtei rezultă cu certitudine din Contractul de vânzare-cumpărare din 2013, astfel că este datoare sa îl despăgubească pentru toate cheltuielile efectuate cu executarea mandatului, precum și să-i plătească suma de 2725 lei pe care a încasat-o din revânzare, în situația în care Instanța de apel va admite acțiunea în sensul obligării pârâtei la plata prețului de piață rezultat din actul autentic, preț însușit de reclamant, ori prețul de piață rezultat din Raportul de expertiză, în situația în care Instanța de apel va admite acțiunea în sensul obligării pârâtei la plata prețului de piață rezultat din Raportul întocmit în cauză, precum și la plata tuturor cheltuielilor efectuate cu îndeplinirea mandatului până la data revocării acestuia de către pârâtă.
Potrivit art.998-999 C.civil, orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-1 repara, iar potrivit Principiului reparării integrale a prejudiciului, reparația va acoperi nu doar pierderile suferite de mandatar ca o consecință firească și necesară a executării însărcinărilor primite și cu atât mai mult pierderile suferite datorate revocării mandatului de către mandant fără a-1 fi înștiințat pe mandatar, care, până la momentul revocării sale, a efectuat anumite cheltuieli cu mandatul și cu atât mai mult cu cât, după revocare, mandatul nu a fost desocotit.
Pârâta-mandant este datoare să repare integral prejudiciul suferit de mandatar în executarea mandatului, fiind aplicabil principiul reparării integrale a prejudiciului, atât pentru actele pe care le-a realizat efectiv pentru mandant, cât și pentru acelea pe care le-aș fi realizat, astfel că pârâta, pe lângă plata prețului de piața 2013, trebuie să restituie și toate cheltuielile efectuate de mine în executarea mandatului, cheltuieli care i-au profitat acesteia și fără de care nu ar fi putut încheia contractul în formă autentică.
Prejudiciul suferit constă în efectul negativ survenit ca urmare a faptei ilicite a pârâtei, respectiv vânzarea către terț a aceluiași teren pe care anterior îl vânduse subsemnatului și pentru care, executând mandatul primit, eu am suportat toate cheltuielile care au profitat acesteia, așa cum rezultă din coroborarea întregului probatoriu administrat, rezultând totodată că prejudiciul este cert și nu a fost reparat încă.
După cum rezultă din contractul autentic încheiat cu ., pârâta și-a încălcat obligațiile asumate prin procură, fapt ce a condus la încasarea dublă a unui preț de piață pentru același bun vândut, preț de piață 2007 și preț de piață 2013, astfel că, în aplicarea principiului reparării integrale a prejudiciului cauzat, trebuie ca pârâta să-i plătească valoarea de piață a terenului de la data reînstrăinării, deoarece acest preț încasat peste ceea ce primise deja pentru vânzarea bunului, declarând c nu mai are pretenții asupra prețului, prețul din contractul autentic încheiat în 2013 fiind și cel care reprezintă beneficiul pe care l-ar fi realizat dacă ar fi încheiat actul autentic de vânzare-cumpărare.
Instanța de fond face o greșită aplicare a disp.art.998-999 c.civ.în ce privește dobânda legală, considerând că aceasta trebuia acordată numai dacă în contractul de mandat există clauza expresă în acest sens, ori textul de lege amintit, alături de practica și doctrina, a statuat ce înseamnă repararea integrală a prejudiciului, iar dobânda legală nu este o penalitate care ar fi trebuit prevăzuta într-o clauza penală, ci este o sancțiune prevăzută de lege pentru neîndeplinirea obligațiilor, fiind singura modalitate de reparare integrală și reală a prejudiciului.
Chiar și potrivit NCC, respectiv art. 1547-1550 conduc la concluzia că pârâta trebuie să-i restituie cheltuielile tăcute cu executarea mandatului, împreună cu dobânzile legale aferente calculate de la data efectuării cheltuielilor, respectiv tot ceea ce a făcut în numele său înainte de a cunoaște cauza de încetare a mandatului său, fiind socotite ca valabil făcute în executarea acestuia, sumele înaintate din fondurile proprii de către mandatar pentru mandant, în executarea mandatului fiind producătoare de dobânzi care curg, fără punere în întârziere, din ziua când mandatarul a făcut plata.
Actualizarea sumelor înaintate cu executarea mandatului reprezintă o modalitate de păstrare a unui echilibru valoric în condiții de instabilitate financiar-monetară, menită să protejeze pe creditor în fața debitorului, riscul devalorizării monetare aparținând debitorului, în speță debitor fiind mandantul, în timp ce dobânda reprezintă prețul lipsei de folosință a sumele proprii, valoarea reală a obligației bănești.
Este cert ca este îndreptățit la plata de daune interese constând în actualizarea cu rata inflației (damnum emergens) cât și la plata dobânzii legale (lucrum cessans), natura juridică a actualizării fiind diferită de cea a naturii juridice a dobânzii, în sensul admisibilității cumului dobânzii cu actualizarea cu rata inflației pronunțându-se ICCJ prin Decizia nr. 4426/11. 12.2013.
În ce privește cheltuielile de judecată, deși instanța de fond le-a admis în totalitate, nu a acordat decât o parte din acestea, fără nicio motivare.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea apelului și pe fond, admiterea în totalitate a acțiunii.
Pârâta a depus la dosar întâmpinare apreciind ca sentința pronunțată de Judecătoria Vânju M. este una legală și temeinică, întrucât a fost vânzătoare de bună credința și nu a dorit să creeze un prejudiciu material nimănui.
La momentul când a fost invitată la BNP I. A. M., a spus că suprafața de 5000 mp a fost înstrăinată, dar cu toate acestea cel care a adus-o la notariat pentru întocmirea contractului de vânzare cumpărare, i-a spus că finalizează actele de la prima vânzare și că trebuie să îi mai achite o diferență de bani.
Nu a cunoscut nici un moment că de fapt vindea același teren unei alte societăți, mai mult, persoana cu care s-a deplasat la notariat era una și aceeași care se prezentase la poarta sa pentru prima vânzare și de la notariat nu i s-a dat nici un înscris.
Consideră că a fost cea păcălită și nu datorează nici o sumă de bani nimănui, întrucât a fost vânzător de bun credință.
Din toate aceste motive solicită respingerea apelului formulat.
Examinând apelul prin prisma criticilor formulate tribunalul constată următoarele:
Prin procura specială autentificată sub nr.1984/15.06.2007 la BNP R. M. Cocuța, pârâta l-a mandatat pe reclamant să vândă societății S.C Dandui V. S.R.L, 5.000 mp în T 30, P 28, cu vecinii: N și S – DE, E – P. I., V – A. C. Ghe., din cuprinsul procurii rezultând că aceasta a primit prețul pentru suprafețele de teren menționate în cuprinsul procurii și că nu mai are nici o pretenție în legătură cu acesta.
La data de 20.08.2011 prin decizia nr.3, S.C Dandui V. S.R.L prin reclamant care era și administratorul acesteia, decide că renunță la achiziționarea de terenuri agricole și arată că prețul pentru terenuri a fost achitat din fondurile proprii ale reclamantului.
Prin actul autentificat sub nr.1485/11.06.2013 de B.N.P. I. A. M. pârâta a vândut suprafața de teren către S.C. Vereb Consulting SRL încasând suma de 2725 lei.
Apelul este nefondat.
Așa cum rezultă din starea de fapt expusă, pârâta a împuternicit pe reclamant să vândă terenul lui S.C Dandui V. S.R.L. Or, cum această din urmă societate prin administratorul său, reclamantul din prezenta cauză, decide să nu mai cumpere terenuri, nu poate fi imputat pârâtei că, ulterior deciziei nr.3/20.08.2011, la data de 11.06.2013 a vândut terenul pentru care acordase împuternicire reclamantului să-l vândă. Este adevărat că prin mandatul autentificat sub nr.1984/15.06.2007 la BNP R. M. Cocuța, pârâta s-a obligat să nu înstrăineze terenul altor persoane însă dat fiind faptul că în cuprinsul mandatului este identificat vânzătorul, iar acesta nu mai vrea să cumpere, pârâta nu poate fi responsabilă pentru faptul că a vândut înainte de termenul stabilit în mandat.
Așadar, cum potrivit art.998-999 C.civ. răspunderea civilă delictuală presupune întrunirea cumulativă a faptei ilicite, prejudiciu și legătură de cauzalitate este evident că lipsind fapta ilicită toate aspectele invocate de apelant cu privire la răspunderea civilă delictuală nu pot fi primite. Chiar dacă instanța de fond a reținut contrariul acest aspect nu leagă instanța de apel ci aceasta urmărind ca prin modul de soluționare să respecte principiul neagravării situației în propria cale de atac, poate înlocui motivarea instanței de fond cu propria motivare.
În ceea ce privește prețul primit de către mandanta pârâtă.
Tribunalul, reținând că mandatul a fost încheiat în anul 2007 sub imperiul C.civ. de la 1865 astfel că în conformitate cu regula tempus regit actum (actul este guvernat de legea din momentul încheierii sale) stabilirea prețului este supusă regulilor stabilite prin actul normativ arătat.
Potrivit art.1303 prețul vânzării trebuie să fie serios și determinat de părți legea prin art.1304 dând posibilitatea determinării prețului și de o a treia persoană. Așadar, dacă prețul nu este reținut în cuprinsul contractului și părțile nu au introdus alte elemente ce să poate duce la determinarea lui și nici nu l-au împuternicit pe un terț să stabilească prețul în mod normal vânzarea este nulă pentru lipsă de preț,acesta neputând fi stabilit de una dintre părți.
În cauză, părțile nu au stabilit prețul înstrăinării și cum acesta nu poate fi stabilit numai prin voința reclamantului,de exemplu prin achiesarea la un alt preț stabilit pentru același teren într-un alt contract, în cazul în care solicită restituirea prețului, reclamantul poate dovedi faptul că a predat pârâtei o anumită sumă de bani cu titlu de preț, ceea ce evident în cauză apelantul nu a dovedit.
Aspectele privind stabilirea prețului actual printr-o expertiză de evaluare nu pot fi primite întrucât așa cum s-a arătat anterior prețul nu poate fi stabilit de către un terț nemandatat de părți, iar pe de altă parte, în lipsa culpei pârâtei nu se poate reține în sarcina sa obligația de a plăti valoarea actuală a terenului și nici dobândă la banii primiți.
În ceea ce privește cererea de restituire a sumelor de 150 lei pentru întocmirea documentației cadastrale, 120 lei înscrierea în CF și 112,5 lei impozit aferent perioadei 2008-2013 de asemenea nu poate fi primită.
Astfel, potrivit chitanței nr._/07.01.209,fil.67, suma de 120 lei achitată O.C.P.I este plătită de către pârâtă, prin urmare nu poate fi reținut că plata acesteia a fost făcută de reclamant.
Nici celelalte 2 sume nu pot fi reținute ca fiind plătite din banii reclamantului, din cuprinsul chitanțelor aflate la fil.66 verso și 67 rezultând că plata a fost făcută de către pârâtă prin reclamant și nu de către reclamant pentru pârâtă. Or, în aceste condiții dacă reclamantul a plătit sumele din bani proprii trebuia să facă o astfel de dovadă, ceea ce nu s-a realizat, extrasele de cont depuse la dosar prin ele însele nefiind suficiente pentru a dovedi folosirea sumelor proprii la plata taxelor pentru întocmirea documentației cadastrale, înscrierea în CF și impozit aferent perioadei 2008-2013.
Pentru toate aceste motive, în temei art.480 alin.1 C.pr.civ., apelul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul civil formulat de apelantul-reclamant G. M. D. cu reședința în Dr.Tr.S., ..15, ., ., cu domiciliul ales la cab.av. I. C. N. în Dr.Tr.S., ..14, ., județul M. împotriva sentinței civile nr.706/23.04.2015 pronunțată de Judecătoria Vânju M. în contradictoriu cu intimata-pârâtă C. I. I. domiciliată în localitatea Bălăcița, satul Gvardinița, județul M., având ca obiect pretenții.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Septembrie 2015.
Președinte, F. M. | Judecător, V. R. | |
Grefier, M. B. |
Redactat V.R.21.10.2015
tehnoredactat M.B., Ex.4/8pag.
jud.fond N. A.
Cod operator 2626
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 15/2015. Tribunalul MEHEDINŢI | Pretenţii. Sentința nr. 1734/2015. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
