Pretenţii. Sentința nr. 303/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 303/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 19-01-2015 în dosarul nr. 30/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 30/A
Ședința publică de la 19 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M.
Judecător M. C. O.
Grefier D. D.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de reclamantul C. M. I., împotriva sentinței civile nr.303 din 25.06.2014 pronunțată de Judecătoria Orșova, intimați fiind pârâții M. N. și M. L., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, avocat N. V. pentru apelantul-reclamant C. M. I., intimații-pârâți M. N. și M. L. asistați de avocat B. S., martorul T. S. C., lipsă fiind apelantul-reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
A fost audiat martorul prezent sub prestare de jurământ,răspunsurile fiind consemnate în declarația atașată la dosar.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții invocate de soluționat, s-a constatat cauza în stare de judecată și s-a acordat cuvântul asupra apelului.
Avocat N. V. pentru apelantul-reclamant, solicită admiterea apelului și admiterea în parte a acțiunii, cu plata cheltuielilor de judecată. Depune la dosar chitanța nr.105/19.01.2015, reprezentând onorariu avocat.
Avocat B. S. pentru intimații-pârâți, solicită respingerea apelului, cu plata cheltuielilor de judecată. Depune la dosar chitanța nr.52/19.01.2015, reprezentând onorariu avocat.
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la 27.02.2014, reclamantul C. M. I. a chemat în judecată pe pârâții M. N. și M. L., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună obligarea acestora la plata sumei de 3250 lei reprezentând contravaloarea a 11 purcei și o scroafă care au fost mușcați de cei doi câini ai pârâților, și care au murit. Cu cheltuieli de judecată.
În motivare a arătat că în luna decembrie 2013, câinii pârâților lăsați nesupravegheați au omorât 2 purcei, pe care i-au mâncat în totalitate, iar 6 purcei și o scroafă au fost mușcați încât datorită rănilor au murit. Restul de 3 purcei au fost omorâți în luna ianuarie 2014.
A mai arătat că pârâții posedă doi câini din rasa husky pe care-i țin nesupravegheați și au mâncat și alte animale ale altor cetățeni din comună.
În drept, a invocat dispozițiile art. 1349 alin.(3) Cod civil.
În dovedire a depus copie CI, fișa de observație clinică nr.1/14.01.2014, fișa de observație clinică nr. 3/19.12.2013, act de necropsie, certificat de informare nr.25/20.02.2014.
Acțiunea a fost legal timbrată cu 200 lei taxa de timbru.
Legal citați pârâții au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare au arătat că dețin doi câini husky, însă aceștia sunt ținuți închiși în curte, curtea fiind îngrădită cu zid, astfel că acești câini nu au posibilitatea să iasă din curte, iar la data când reclamantul arată că i-au fost atacate animalele, căinii erau închiși în curte.
De asemenea, din fișa de observație clinică nr.1/14.01.2014 se arată că în 14.01.2014 doi purcei, în vârstă de 54 zile, unul de sex masculin și unul de sex feminin, au fost luați în evidență cu plăgi mușcate multiple, iar la data ieșirii din observație, respectiv la 17.01.2014, aceștia erau vindecați, iar din fișa de observație clinică nr. 3/19.12.2013 se arată că 4 purcei de sex masculin și un purcel de sex feminin, în vârstă de 21 de zile, au fost luați în evidență cu diagnosticul de congestie pulmonară activă, animalele murind în 3 zile, în această fișă nefăcându-se referire la vreo plagă mușcată de câini.
Au mai arătat că, din analiza actelor depuse de reclamant, se poate observa că doar actul de necropsie nr.1/14.01.2014 se referă la moartea unui număr de 3 purcei, ca urmare a plăgilor mușcate, însă reclamantul solicită contravaloarea a 11 purcei și o scroafă, sens în care solicită despăgubiri nejustificate.
În drept au invocat dispozițiile art. 205 C.pr.civilă.
În dovedire a depus în copie adresa nr.526/30.01.2014 emisă de Direcția Sanitar Veterinară – Biroul de Inspecție.
Reclamantul, la 14.04.2014 a depus prin serviciul registratură răspuns la întâmpinare prin care a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată
Prin încheierea de ședință din 21.05.2014 instanța a încuviințat pentru reclamant proba cu înscrisuri și proba cu martorii D. E., D. P. și O. G., iar pentru pârâți, proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul reclamantului și proba testimonială cu martorii D. L., C. I.. De asemenea, a încuviințat cererea pârâților de încuviințare a probei cu încă un martor, pe care s-au obligat să-l indice cu listă la dosar.
Prin serviciul registratură la 02.06.2014 reclamantul a depus la dosar trei planșe foto, adresa nr. 352/06.03.2014 emisă de Primăria Dubova.
La termenul de judecată din 04.06.2014, pârâții au depus la dosar planșe foto.
La același termen de judecată au fost audiați martorii D. E., O. G., D. L. și C. I., depozițiile acestora fiind consemnate în scris, iar filele atașate la dosar.
Prin încheierea de ședință din 04.06.2014, instanța a dispus decăderea pârâților din proba cu cel de-al treilea martor, întrucât nu au depus în termen legal lista cu numele și domiciliul acestuia.
Judecătoria Orșova prin sentința supusă apelului a admis în parte cererea formulată de reclamantul C. M. I., în contradictoriu cu pârâții M. N. și M. L.; au fost obligați pârâții în solidar să plătească reclamantului suma de 1000 lei, reprezentând contravaloarea a patru purcei; a fost admisă în parte cererea accesorie de acordare a cheltuielilor de judecată; au fost obligați pârâții la plata sumei de 800 lei cheltuieli de judecată către reclamant, reprezentând 200 lei taxa judiciară de timbru, și 600 lei onorariu de avocat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanța a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Orșova reclamantul C. M. I. a chemat în judecată pârâții M. N. și M. L., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună obligarea acestora la plata sumei de 3250 lei reprezentând contravaloarea a 11 purcei și o scroafă care au fost mușcați de cei doi câini ai pârâților, și care au murit.
Potrivit art. 1375 cod civil „Proprietarul unui animal sau cel care se servește de el răspunde, independent de orice culpă, de prejudiciul cauzat de animal, chiar dacă acesta a scăpat de sub paza sa.”
Textul de lege sus-menționat consacră principiul răspunderii civile delictuale pentru fapta animalelor, care pentru a fi antrenată este necesar a se face dovada că prejudiciul a fost cauzat de către animal, si că, la data cauzării prejudiciului, animalul se afla în paza juridică a persoanei de la care se pretinde plata despăgubirilor, în privința proprietarului existând o prezumție de pază juridică.
Cu toate acestea, cel care are paza juridică a animalului se poate exonera de răspundere numai dacă face dovada că producerea de către animal, a prejudiciului s-a datorat faptei victimei însăși, faptei unei terțe persoane pentru care cel ce are paza juridică a animalului nu este ținut a răspunde, cazului de forță majoră nu însă și cazului fortuit.
Din probele administrate, depozițiile martorilor D. M., D. P. și O. G., instanța a reținut că în luna decembrie 2013, înainte de C., și ianuarie 2014, câinele rasa Husky proprietatea pârâților a pătruns împreună cu un alt câine de culoare neagră în adăpostul de creștere a porcilor proprietatea reclamantului din . atacat o scroafă cu purcei în vârstă de 4-6 săptămâni (f.49,50,54).
În urma atacului au fost omorâți 3 purcei, iar un al patrulea a murit ulterior datorită leziunilor produse.
Depozițiile celor doi martori s-au coroborat în parte cu ale martorilor D. L., care a auzit – o pe Ț. M., soacra reclamantului, aducându-le ocare pârâților la data de 19.12.2013, deoarece câinele acestora i-a atacat animalele în adăpost.(f.51)
Deși, reclamantul a susținut că și scroafa a fost mușcată de câini, murind datorită leziunilor produse de aceștia, depoziția martorului O. G., cel care l-a însoțit pe măcelarul care a sacrificat-o înainte de zilele crăciunului, relevă că animalul nu prezenta mușcături de câine pe corp (f.49).
De asemenea, toți martorii au recunoscut în fotografiile depuse la dosar, câinele pârâților, pe care l-au văzut și în adăpostul de animale al reclamantului.
Față de probele administrate, instanța a apreciat că doar patru purcei au fost omorâți sau răniți de câinele pârâților, și aceștia sunt datori să repare paguba produsă de animalul aflat în proprietatea și sub paza lor juridică, astfel că îi va obliga la plata sumei de 1000 lei, reprezentând contravaloarea celor 4 purcei.
Prețul acestora este de 250 lei, potrivit estimărilor martorilor și reclamantului, estimare asupra căreia pârâții nu au avut obiecții, fiind de notorietate prețul de vânzare a unor purcei în vârstă de 4-6 săptămâni.
Deși, reclamantul a depus două fișe sanitar - veterinară din 19.12.2013, și 14.01.2014, precum și un certificat de necropsie din 14.01.2014 pentru 3 purcei în vârstă de 54 de zile, instanța a constatat pe de o parte că acestea nu se coroborează cu depozițiile martorilor audiați, iar pe de altă parte în fișa nr.1/14.01.2014 diagnosticul pus a fost de congestie pulmonară, fiind considerați vindecați în urma tratamentului la 17.01.2014 (f.4-6).
Totodată, instanța a observat neconcordanțe între vârstele purceilor, în fișa din 14.01.2014 apare vârsta de 54 zile, purcei fiind vindecați de congestie, iar în actul de necropsie din aceeași dată se precizează că au murit 3 purcei din cauza mușcăturilor multiple.
Instanța a apreciat ca cert dovedită pierderea a 4 purcei potrivit martorilor direcți D. M. și D. P..
Potrivit art. 1349 alin.(3) Cod civil „În cazurile anume prevăzute de lege, o persoană este obligată să repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum și de ruina edificiului.”
Față de considerentele expuse mai sus și în raport de probele administrate, s-a apreciat că acțiunea reclamantului este întemeiată, a fost admisă în parte și obligat pârâtul la plata sumei de 1000 lei, reprezentând contravaloarea a patru purcei.
A fost admisă în parte cererea accesorie de acordare a cheltuielilor de judecată, și au fost obligați pârâții la plata sumei de 800 lei cheltuieli de judecată către reclamant, reprezentând 200 lei taxa judiciară de timbru, și 600 lei onorariu de avocat.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul C. M. I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A motivat că instanța de fond în mod incorect a reținut ca paguba se ridica doar la valoarea de 1000 lei reprezentând contravaloarea a patru purcei.
A arătat că s-a reținut în mod corect ca a suferit prejudiciul datorita pârâților, câinii acestora nesupravegheați intrând în grajdul unde ține animalele si omorând patru purcei. Nu s-a reținut de către instanța ca ceilalți șapte purcei au murit din cauza mușcăturilor, iar scroafa a fost nevoit să o sacrifice întrucât era muscata și ar fi murit. A fost o întâmplare ca incidentul a coincis cu sărbătoarea Crăciunului, el evaluând pierderea scroafei la suma de 500 lei, întrucât a folosit carnea care s-a putut consuma și nu avea cum să sacrifice o scroafă care alăpta dacă nu ar fi fost nevoit.
A menționat că este normal ca martorii să declare doar aspectele care le-au perceput în mod direct, identificând pe planșa foto unul din cei doi câini ai pârâților care i-au produs prejudiciul, ambii fiind ușor de identificat întrucât poarta hamuri și sunt din rasa Huski. Astfel, martorii au confirmat susținerile sale, arătând că a fost vorba de două atacuri la două date diferite, unul in luna decembrie 2013 și unul in luna ianuarie 2014.În acest sens sunt la dosar fișele sanitar-veterinare care indica câți purcei au fost găsiți bolnavi și de ce boala suferă, dar și un certificat de necropsie din data de 14.01.2014 pentru trei purcei.
A susținut că nu avea cum să aducă dovezi în privința celor doi purcei mâncați în totalitate de câini întrucât acest aspect nu a fost perceput nici măcar de membrii familiei sale, cert este ca nu i-a mai găsit în urma atacului.
A precizat că un alt aspect pe care instanța de fond nu 1-a sancționat este atitudinea nesinceră a pârâților și încercarea permanentă a acestora de a conduce cercetarea judecătorească spre o concluzie incorecta. În acest sens, instanța a redus onorariul de avocat pe care l-a plătit de la 1000 lei la 6001ei, fără să țină seama de nici un alt aspect in afară de cuantumul sumei acordate ca prejudiciu, adică 1000lei. În aceasta situație În care el a suferit un prejudiciu foarte mare de 32501ei și a încercat rezolvarea conflictului prin mediere fără să se ajungă la judecată, instanța l-a mai prejudiciat încă o data și a considerat că tot el trebuie să plătească deși pârâții au fost găsiți vinovați.
În procedura prealabilă intimații-pârâți a depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat, menținerea hotărârii instanței de fond ca legală și temeinică și obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată.
A susținut că prin motivele de apel formulate, reclamantul recunoaște că nu a făcut dovada ca un număr de 7 purcei și o scroafă ar fi fost muscați de câinii lui, în acest sens fiind și constatările instanței de fond .
Ori, instanța a reținui că din depozițiile martorilor audiați în cauză rezultă că doar patru purcei au fost omorâți sau răniți de câinele pârâților, sens in care a dispus obligarea lor la plata contravalorii acestora, în cuantum de 1000 lei. De asemenea în urma analizării probatoriului administrat în cauză, instanța a reținut că există neconcordanțe între cele doua fișe sanitar-veterinare din data de 19.12.2013 si 4.01.2014 și certificatul de necropsie din 14.01.2014 pentru trei purcei în vârstă de 54 zile, pe de o parte întrucât aceste fișe nu se coroborează cu declarațiile martorilor, iar pe e alta parte în fișa nr.1/14.01.2014 diagnosticul pus a fost de congestie pulmonara, fiind considerați vindecați in urma tratamentului la 17.01.2014 (f..4-6).
A menționat că exista neconcordante între vârstele purceilor, în fisa din 14.01.2014 apare vârsta de 54 zile, purcei vindecați de congestie, iar in actul de necropsie din aceeași dată se precizează că au murit 3 purcei din cauza mușcăturilor multiple.
A arătat că din înscrisurile depuse la dosar rezultă următoarele: fisa de observație clinică nr.1/14.01.2014 se arată că în data de 14.01.2014 doi purcei, în vârstă de 54 zile, unul de sex masculin si unui de sex feminin, au fost luați în evidență cu plăgi muscate multiple, iar la data ieșirii din observație, respectiv la 17.01.2014, aceștia erau vindecați; fișa de observație clinică nr.3/19.12.2013 se arata că 4 purcei de sex masculin și un purcel de sex feminin, în vârstă de 21 zile, au fost luați in evidentă cu diagnosticul de congestie pulmonara activă, animalele murind în 3 zile. In aceasta fișă nu se face referire la vreo plaga muscata de câini .
Actul de necropsie nr. 1/14.0L2Q14 se arată că trei purcei, doi de sex feminin si unul de se masculin, în vârstă de 54 zile, au murit, ca urmare a mușcăturilor.
Astfel, analizând actele depuse de reclamant, ușor se poate observa că doar actul de necropsie nr. 1/14.01.2014 se referă la moartea unui număr de 3 purcei, ca urmare a plăgilor muscate, ori reclamantul solicită contravaloarea a 11 purcei și o scroafă, sens în care solicită despăgubiri nejustificate .
A arătat că în ceea ce privește o scroafa, apelantul recunoaște ca aceasta a fost sacrificată în preajma sărbătorii Crăciunului, susținând, însă, ca aceasta ar fi fost mușcată de câinii lor.
În ceea ce privește reducerea onorariului, instanța de fond, în mod legal, a făcut aplicarea dispozițiilor art.453 al.2 Cod procedura civilă
Examinând sentința apelată prin prisma motivelor invocate, se constată că apelul este fondat, pentru următoarele considerente:
Motivul de apel vizează netemeinicia soluției de admitere în parte a cererii raportat la probatoriul administrat în cauză și față de acest motiv tribunalul constată că din înscrisurile depuse la dosarul cauzei constând în fișe de observație și act de necropsie întocmite de medicul veterinar rezultă că în data de 14.12.2013 au fost consultați un număr de 5 purcei diagnosticați cu congestie pulmonară care după trei zile au decedat deși li s-a administrat tratament specific iar în data de 14.01.2014 au fost consultați 2 purcei ce prezentau plăgi mușcate multiple ce s-au vindecat, în aceeași dată fiind încheiat și actul de necropsie nr. 1 din care rezultă decesul unui număr de 3 purcei survenit ca urmare a hemoragiilor multiple datorate plăgilor mușcate .
Toate aceste acte au fost întocmite de medici veterinari care au consemnat la rubrica anamneză că animalele au fost alergate de câini în curtea colibei, respectiv au fost mușcate .
Înscrisurile susmenționate se coroborează cu declarația martorului T. S. C. dată în fața instanței de apel din care rezultă că, în calitate de medic veterinar, a fost solicitat de apelantul reclamant de 2 ori, respectiv în luna decembrie 2013 și ianuarie 2014 pentru a examina
purceii proprietatea acestuia ce prezentau afecțiuni respiratorii grave -5 purcei și respectiv plăgi provocate de mușcături de câine -2 purcei decedați și unul în stare de agonie . A mai declarat martorul că în luna decembrie 2013 a observat și o scroafă vietnameză sacrificată, cea care alăpta purceii și consideră că, aceasta nu putea fi sacrificată decât după 6 săptămâni după finalizarea alăptării .
De asemenea declarațiile martorilor audiați în fața instanței de fond confirmă situația de fapt expusă de apelantul reclamant în cererea de chemare în judecată în sensul că, câinii pârâților au pătruns în adăpostul de creștere a animalelor reclamantului și le-au atacat, decesul animalelor survenind ca urmare a mușcăturilor sau afecțiunilor respiratorii .
Se constată astfel că în cauză, așa cum a reținut și instanța de fond, sunt întrunite condițiile prev. de art. 1375 c.civil care reglementează răspunderea civilă delictuală pentru fapta animalelor, răspundere ce revine proprietarului animalului, însă tribunalul reține că, în mod eronat ,instanța de fond a apreciat cuantumul prejudiciului, din probele administrate rezultând că prejudiciul suferit de reclamant este de 2500 lei reprezentând contravaloarea a 8 purcei și a unei scroafe.
Pentru aceste considerente tribunalul va admite apelul, va schimba sentința în sensul că va dispune obligarea pârâților, în solidar, la plata către reclamant a sumei de 2500 lei reprezentând contravaloarea a 8 purcei și a unei scroafe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de reclamantul C. M. I., domiciliat în Eșelnița, ., jud. M., împotriva sentinței civile nr.303 din 25.06.2014 pronunțată de Judecătoria Orșova, intimați fiind pârâții M. N. și M. L., domiciliați în Dubova, jud. M., având ca obiect pretenții.
Schimbă sentința în sensul că obligă pârâții, în solidar, la plata către reclamant a sumei de 2500 lei reprezentând contravaloarea a 8 purcei și a unei scroafe.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Obligă intimații pârâți la plata către apelant a sumei de 781,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Ianuarie 2015
Președinte, A. M. | Judecător, M. C. O. | |
Grefier, D. D. |
Redactat. OM.C. /12.02 .2015
Tehnoredactat D.D. / 5 ex.
Jud. fond U. I. C.
Cod operator 2626
.
| ← Conflict de competenţă. Decizia nr. 7/2015. Tribunalul MEHEDINŢI | Pretenţii. Sentința nr. 2722/2015. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
