Acţiune în constatare. Sentința nr. 349/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 349/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 04-11-2014 în dosarul nr. 402/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 402/R
Ședința publică de la 04 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. N.
Judecător F. M.
Judecător C. M.
Grefier D. A. D.
Pe rol judecarea recursului civil formulat de recurenții reclamanți F. N. și F. S., împotriva sentinței civile nr. 349/20.06.2013 pronunțată de Judecătoria Orșova în contradictoriu cu intimatele pârâte P. M.. Orșova și U. A. T. Orșova, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prin încheierea de ședință din data de 01.10.2013 judecarea cauzei a fost suspendată pentru lipsa nejustificată a părților și că, potrivit referatului întocmit de grefă, la data de 21.10.2014 s-a dispus, din oficiu, repunerea pe rol a cauzei pentru ca în conformitate cu dispozițiile art.248 și 252 cod procedură civilă să se constate intervenită perimarea.
Constatând că dosarul a rămas în nelucrare mai mult de 1 an de la data suspendării, instanța invocă din oficiu excepția perimării recursului și rămâne în pronunțare asupra excepției.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data 30.08.2012, reclamanții F. N. și F. S. au chemat în judecată pe pârâta P. mun. Orșova, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că în calitate de proprietari ai imobilului situat în mun. Orșova . nr.8 jud. M., dețin în acte o suprafață de 344 mp, dar în realitate suprafața este de cca 409 mp, suprafață pe care este amplasată o casă și restul este curți-construcții.
În motivare a arătat ca imobilul cu nr cadastral – nr topografic 250 înscris în CF_ provenit din CF vechi 490 a fost construit acum 42 de ani și tot de atunci este împrejmuit cu gard de piatră cioplită pe partea de sud și sud-vest iar la est și nord proprietatea este delimitată de alte construcții – case care au fost construite tot în anii 1970-1973.
Mai arată că în documentele de proprietate sunt înscriși 344 mp dar în urma efectuării unor măsurători au constatat că în intervalul curții lor suprafața este de 409 mp.
Precizează că imobilul lor situat în . nr.8 din Orșova este delimitat foarte clar și fără echivoc de clădiri și curți-construcții astfel: la sud – zid ce le aparține din piatră cioplită, înalt de cca 3 m, la est – casă construită acum 42 ani proprietar L. P., la nord- casă proprietar T. F., la vest- gardul lor care delimitează . Stomatologic.
Arată că nici unul dintre vecini nu se consideră tulburat în ceea ce privește proprietatea lor.
Cererea a fost motivata in drept pe dispozițiile art.111 Cod de procedură civilă.
In dovedire a depus încheiere nr.695/1973 c.f., contract de vânzare-cumpărare cu întreținere autentificat sub nr.607/27.03.1995, extras CF.
Acțiunea a fost legal timbrata cu 211 lei taxa de timbru și timbru judiciar de 3 lei.
Legal citata, pârâta a depus întâmpinare prin care a invocat pe cale de excepție lipsa calității procesuale pasive a primăriei, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii în constatare ca inadmisibilă.
La termenul din 18.10.2012 reclamanții au depus precizare de acțiune prin care au arătat că solicită a se judeca în contradictoriu cu U. A. T. a mun. Orșova.
La același termen de judecată instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei mun. Orșova și a introdus în cauză U. A. T. a mun. Orșova în calitate de pârâtă.
La termenul din 08.11.2012 instanța a dispus în baza art. 242 alin.1 pct.2 C.pr.civ. suspendarea cauzei.
Prin serviciu registratură la data de 06.06.2013 reclamanții au depus cerere de repunere pe rol a cauzei, cerere încuviințată la termenul din 06.06.2013.
La același termen de judecată reclamanții au depus precizare de acțiune prin care au solicitat să se constate că sunt proprietarii suprafeței de 452 mp teren situat în Orșova, cu vecinii: N- T. F., E- L. P., S- ., V- alee acces, în loc de 344 mp așa cum este menționat în contractul de vânzare cumpărare cu întreținere autentificat sub nr.607/27.03.1995 prin uzucapiune de lungă durată, în temeiul art.1837 și urm și art.1890 și urm. cod civil vechi.
Prin serviciul registratură, la data de 13.06.2013 pârâta a depus note de ședință prin care a arătat că reclamanții nu pot modifica cererea introductivă decât în prima zi de înfățișare, solicitând respingerea acesteia ca tardiv formulată.
Prin sentința civilă nr. 349/20.06.2012 Judecătoria Orșova respins acțiunea formulată de reclamanții F. N. și F. S. în contradictoriu cu pârâta P. mun. Orșova, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. A respins acțiunea formulată de reclamanții F. N. și F. S. în contradictoriu cu pârâta U. A. T. a mun. Orșova, ca nefondată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 27.03.1993 reclamanții, în calitate de cumpărători, au achiziționat de la vânzătorii F. N. și F. L. o locuință situată în mun. Orșova, ., nr. 8, zona nord înscrisă în CF Orșova la fila 490 vol IA, fără nr. top, . terenul aferent în suprafață de 344 mp, încheind contractul de vânzare cumpărare cu întreținere, autentificat sub nr. 607 de notariatul de Stat al Localității Orșova.
Dreptul de proprietate asupra imobilului dobândit de reclamanți a fost întabulat, pe numele acestora, în fila de carte funciară nr._ a mun. Orșova, nr. CF vechi 490 vol I a (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 490 vol I A).
Prin cererea pendinte, așa cum a fost precizată (f.41), reclamanții au solicita să se constate că au dobândit prin uzucapiune, în temeiul dispozițiilor art.1837 și următoarele și art. 1890 din vechiul Cod civil suprafața de 108 mp, reprezentând diferența de la 452 mp, ce reprezintă suprafața reală rezultată din măsurători a terenului și 344 suprafața înscrisă în fila de carte funciară pe numele lor.
În sistemul Codului civil (art.1890 și următoarele), uzucapiunea presupune ca pârâtul să posede un anumit număr de ani, pentru cea de lungă durată, 30 de ani, fără nici o altă formalitate, indiferent de buna sau reaua credință a posesorului.
Nu aceleași aspecte pot fi reținut în legătură cu intervenția uzucapiunii în cazul terenurilor situate în zona de carte funciară, în aceste situații fiind aplicabile dispozițiile Decretului Lege nr. 115/1938, indiferent daca imobilul este înscris sau nu în cartea funciară.
De altfel, prin decizia nr.86/2007 pronunțată de Înalta Curte De Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii s-a statuat că în situația prescripțiilor achizitive începute sub imperiul Decretului-lege nr.115/1938 și împlinite după . Legii nr.7/1996, acțiunile în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune în regim de carte funciară sunt guvernate de dispozițiile legii vechi, respectiv ale Decretului-lege nr. 115/1938, decizia nefăcând distincție între faptul înscrierii sau nu în cartea funciară, fiind aplicabile aceste dispoziții ori de câte ori privesc terenuri situate în zone de carte funciară.
Decretul-lege nr.115/1938 a instituit principiul efectului translativ sau constitutiv de drepturi reale imobiliare al înscrierii în cartea funciară, conform căruia atât între părți, cât și față de terți drepturile reale imobiliare se dobândesc, modifică sau sting numai prin înscrierea în cartea funciară.
Consecvent principiului anterior amintit, legiuitorul a instituit, prin norme speciale cuprinse în Decretul-lege 115/1938, derogatorii de la dispozițiile generale privitoare la uzucapiune din Codul civil, două tipuri de uzucapiune, cea tabulară și cea extratabulară, ambele cu aplicație excepțională, în raport de condițiile restrictive pe care le presupun.
Astfel potrivit art. 27 alin.1 din Decret în cazul când s-au înscris fără cauză legitimă, drepturi reale, care pot fi dobândite în temeiul uzucapiunii, ele vor rămâne valabil dobândite, dacă titularul dreptului le-a posedat cu bună-credință, potrivit legii, timp de 10 ani.
Uzucapiunea astfel reglementată este denumită tabulară sau uzucapiunea prin carte funciară, pentru că cel ce o invocă în beneficiul său este chiar cel înscris în cartea funciară ca titular al dreptului real ce se urmărește a fi uzucapat, iar pentru ca aceasta să opereze este necesar să existe o înscriere în cartea funciara, fără cauza legitima, exercitarea unei posesii utile asupra bunului imobil pentru care s-a înscris dreptul real în cartea funciară, durata posesiei utile să fie de 10 ani, de la data înregistrării cererii de înscriere a dreptului și de la data intrării în posesie și respectiv să existe buna-credință a posesorului tabular, atât la momentul înscrierii dreptului în cartea funciară, cât și la momentul intrării în posesie.
Art. 28 alin. 1 din același act normativ, instituie uzucapiunea ca mod de dobândire a dreptului de proprietate, fără înscriere în cartea funciară sau uzucapiunea în contra cărții funciare, cu condiția ca cel ce solicită înscrierea să fi posedat un bun nemișcător în condițiunile legii, timp de 20 ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară.
Conform acestui text de lege, pentru a putea fi invocată prescripția achizitivă este necesar ca titularul dreptului de proprietate să fie decedat sau să fi renunțat la dreptul său, moștenitorii sau statul să nu își fi înscris dreptul de proprietate în cartea funciară, să fie exercitată o posesie utilă asupra bunului intabulat în cartea funciară, a cărei durata să fie de 20 de ani, atât de la data decesului proprietarului sau a înregistrării cererii de înscriere a declarației de renunțare la drept, cât și de la data intrării în posesie.
Cu alte cuvinte, în sistemul Decretului-lege nr.115/1938, în reglementarea dată de dispozițiile art.28 din Decret, cât timp proprietarul nu a decedat sau nu a renunțat la dreptul său, nu este posibilă dobândirea unui drept real asupra imobilului prin uzucapiune de către o altă persoană.
Așadar, în teritoriile în care a funcționat sistemul de carte funciară există unitate de reglementare și prin urmare în cauză nu poate fi reținută atât incidența Decretului-lege nr.115/1938 cât și a Codului civil, întrucât Decretul lege nu face distincție între subiecții de drept cărora li se aplică dispoziția, iar pe de altă parte, acest act normativ are caracter special față de dispozițiile Codului civil și prin urmare se aplică cu prioritate.
Cum reclamantul și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe dispozițiile vechiului Codului civil, iar terenul din litigiu se regăsește în zona de carte funciară, fiind aplicabile, așa cum s-a arătat mai sus reglementările date de D.L.115/1938, iar pe de altă parte, speța dedusă judecății nu se regăsește în niciuna din situațiile enumerate prin dispozițiile art.27 si 28 din Decret și nici nu întrunește în mod cumulativ condițiile impuse de cele două texte de lege, acțiunea reclamantului formulată în contradictoriu cu U. A. T. a mun. Orșova este nefondată, si a respins-o.
Având în vedere că prin încheierea din18.10.2012, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Orșova, urmând să respingă acțiunea promovată de reclamanți în contradictoriu cu această entitate ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanții F. N. și F. S., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie din următoarele motive:
În mod nelegal instanța de fond a reținut în mod greșit faptul că legea aplicabilă în domeniul uzucapiunii este DL.115/1938 .
La termenul de judecată din 01.10.2013, instanța a dispus suspendarea cauzei în baza dispozițiilor art.242 pct.2 cod procedură civilă, pentru lipsa nejustificată a părților.
La 21.10.2014 prin referatul întocmit de grefa instanței, s-a dispus, din oficiu, repunerea cauzei pe rol în vederea verificării îndeplinirii cerințelor pentru perimarea cauzei ,având în vedere că de la data suspendării și până în prezent, a trecut mai mult de un an.
Potrivit art. 248 din Codul de procedura civilă, orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an. Partea nu se socotește în vină, când actul de procedura urma să fie îndeplinit din oficiu.
Potrivit art. 252 C.pr.civ., perimarea se constată din oficiu sau la cererea părții interesate.
În cauză, instanța constată că la termenul din 01.10.201, a fost dispusă suspendarea judecării cauzei pentru lipsa nejustificată a părților.
Cum art.248 cod procedură civilă sancționează lipsa de atitudine a recurentului care, deși suspendată cauza, nu a făcut niciun demers în vederea continuării judecății, instanța va constata perimat recursul formulat împotriva sentinței nr. 349/20.06.2013 pronunțată de Judecătoria Orșova.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată perimat recursul civil formulat de formulat de recurenții reclamanți F. N. și F. S., împotriva sentinței civile nr. 349/20.06.2013 pronunțată de Judecătoria Orșova în contradictoriu cu intimatele pârâte P. M.. Orșova și U. A. T. Orșova, având ca obiect acțiune în constatare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Noiembrie 2014, la sediul Tribunalului M..
Președinte, V. N. | Judecător, F. M. | Judecător, C. M. |
Grefier, D. A. D. |
Red. MF/DDA
2ex/06.11.2014
Jud fond C. O E
Cod operator 2626
| ← Servitute. Sentința nr. 109/2014. Tribunalul MEHEDINŢI | Pretenţii. Sentința nr. 1167/2014. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
