Partaj judiciar. Sentința nr. 553/2014. Tribunalul MEHEDINŢI

Tribunalul MEHEDINŢI - Sentințe și decizii civile / 2016

Sentința nr. 553/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 04-09-2014 în dosarul nr. 304/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL M.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 304/R

Ședința publică de la 04 Septembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. B.

Judecător V. N.

Judecător C. M.

Grefier D. A. D.

Pe rol pronunțarea recursului civil formulat de recurentele pârâte M. S. și A. M., împotriva sentinței civile nr. 553/17.04.2014 pronunțată de Judecătoria Vînju M., în contradictoriu cu intimatul reclamant A. N., având ca obiect partaj judiciar.

La apelul nominal făcut lipsă părțile .

Procedura îndeplinită, fără citarea părților.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, s-a luat act că dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 02.09.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având în vedere complexitatea cauzei, în temeiul art.260 cod procedură civilă a amânat pronunțarea, după care, a fost reținută cauza pentru soluționare.

TRIBUNALUL;

Asupra recursului de față, tribunalul constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vînju M. sub nr._, reclamantul A. N. a chemat în judecată pe pârâta M. S., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună partajarea bunurilor rămase de pe urma autoarei A. C E. și ieșirea din indiviziune cu privire la terenurile înscrise în TP_ /06.02.2009 emis pe numele autoarei.

În ședința din 15 dec. 2009 reclamantul a învederat instanței că înțelege să se judece și în contradictoriu cu A. M., soția supraviețuitoare a fratelui său, A. C. I., decedat la data de 16.03.1972

În motivare, a susținut că autoarea a decedat la data de 27.02.1995 având ultimul domiciliu în Vînju M., . M., iar ca moștenitori cu vocație succesorală au rămas reclamantul A. N., descendent de gradul I și A. C I., descendent de gradul I ,în prezent decedat la 16.03.1972 ( moștenitori ai acestuia fiind pârâtele A. I M., în calitate de soție supraviețuitoare și M. S. în calitate de fiică . )

A susținut că se solicită ieșirea din indiviziune cu privire la terenurile înscrise în titlul de proprietate nr. 8 1420 /06.02.2009

În drept au fost invocate dispozițiile art. 728 c.civ.

La termenul din 26.01.2010, reclamantul a solicitat complinirea masei succesorale a autoarei A. E. cu: pasivul succesoral în cuantum de 3000 lei, suportat în exclusivitate de reclamant și suprafața de 2,18 ha teren, suprafață primită de către autorul pârâtelor ca zestre în anul 1959

Reclamantul a precizat că nu înțelege să timbreze distinct capătul de cerere privind pasivul succesoral.

La data de 23.03 2010 a solicitat complinirea mase succesorale cu o casa cu trei camere, sală și tindă construită în anul 1938, rămasă în posesia pârâtelor, pătul și magazie construite în anul 1939, aflate în posesia reclamantului ,terenul în suprafață de 2,18 ha, teren aflat pe raza localității Orevița M. și înscris în titlul de proprietate nr._/06.02.2009 și pasivul succesoral în cuantum de 3 000 lei .

Pârâtele au formulat întâmpinare solicitând partajarea terenurilor înscrise în titlul de proprietate eliberat pe numele autoarei.

Analiza probelor a fost făcută prin Încheierea de admitere în principiu din data de 09.11.2010, care face parte integrantă din prezenta sentință și prin care a fost admisă în parte și în principiu acțiunea principală precizată formulată de reclamant, a fost admisă în parte și în principiu cererea de complinire a masei succesorale a autoarei privind casa cu trei camere, sală și tindă construită în anul 1938, rămasă în posesia pârâtelor, pătul și magazie construite în anul 1939, aflate în posesia reclamantului.

S-a respins în principiu cererea de complinire a masei succesorale a autoarei cu suprafață de 2,18 ha, teren primit ca zestre în anul 1959 de A. I..

S-a anulat ca netimbrată cererea privind includerea în masa succesorală a pasivului succesoral în cuantum de 3.000 lei.

S-a constatat deschisă succesiunea autoarei A. C. E., decedată la data de 27.02.1995.

S-a constatat că masa succesorală se compune din: cota de 1/4 din casa cu trei camere, sală și tindă construită în anul 1938, rămasă în posesia pârâtelor, pătul și magazie construite în anul 1939, aflate în posesia reclamantului; terenul în suprafață de 3,8800 ha, teren aflat pe raza localității Orevița M. și înscris în titlul de proprietate nr._/06.02.2009, eliberat pe numele autoarei.

S-a constatat că moștenitorii acesteia sunt reclamantul A. N. în calitate de descendent de gradul I căruia îi revine cota de 1/2 pentru fiecare din bunurile supuse partajării și pârâta M. S. în calitate de nepoată de fiu (A. I. decedat la data de 16.03.1972), căreia îi revine cota de 1/2 pentru fiecare din bunurile supuse partajării.

S-a constatat că A. I. M., soția supraviețuitoare a lui A. I. decedat la data de 16.03.1972, nu are calitatea de moștenitor în cauză.

S-a dispus ieșirea părților din indiviziune și numirea ca experți specialitatea construcții și topograf pentru evaluarea și lotizarea bunurilor în raport de posesia actuală, cu onorariu pentru expert în suma de 500 lei, ce va fi suportat în mod egal de părți.

Pentru a pronunța aceasta, instanța a reținut următoarele:

Moștenitorii defunctei A. E., decedată la data de 27.02.1995 sunt reclamantul A. N. și A. C I. în calitate de descendenți de gradul I, decedat la data de 16.03.1972 cu moștenitoare M. S. în calitate de descendentă de gradul I, care vine la moștenire prin reprezentarea tatălui său, cărora le revine cota de ½ pentru fiecare din bunurile supuse partajării.

Instanța a constatat că pârâta A. I M. soție supraviețuitoare a autorului A. C I., decedat la data de 16.03.1972 nu are calitatea de moștenitoare a autoarei A. E., decedată la data de 27.02.1995, deoarece reprezentarea succesorală nu operează în privința sa, dispozițiile art. 665,666 și 672 C.civ. fiind de strictă interpretare..

Masa succesorală rămasă la decesul autoarei se compune doar din cota de ¼ din casa cu trei camere, sală și tindă construită în anul 1938, rămasă în posesia pârâtelor și nu din întreaga construcție, așa cum a solicitat reclamantul prin cererea de complinire, pătul și magazie construite în anul 1939, aflate în posesia reclamantului, bunuri dobândite de autoare conform certificatului de moștenitor 574/15.dec 1954 de pe urma soțului său.

Din masa succesorală a autoarei face parte și terenul în suprafață de 3,8800 ha, teren aflat pe raza localității Orevița M. și înscris în titlul de proprietate nr._/06.02.2009, eliberat pe numele autoarei.

În ceea ce privește cererea de complinire a masei succesorale a autoarei cu suprafață de 2,18 ha, teren primit ca zestre în anul 1959 de A. I. instanța a reținut că autoarea A. C. E. nu a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate și cu privire la această suprafață de teren.

Instanța a anulat ca netimbrată cererea privind includerea în masa succesorală a pasivului succesoral în cuantum de 3.000 lei având în vedere faptul că reclamantul prin apărător a precizat faptul că nu înțelege să timbreze acest capăt de cerere.

În cauză a fost numit expert B. D. pentru construcții și expert I. M. pentru terenuri, reclamantul, depunând la dosar chitanțele privind plata onorariului de expert.

În ședința publică din 31.05.2011, la prezenta cauză, a fost conexat dosarul cu nr._, având aceleași părți, obiect și cauză, prin care s-a solicitat partajul succesoral privind bunurile rămase la decesul autorului A. C..

S-a motivat că autorul, A. C. a decedat la data de 18.03.1954, cu ultimul domiciliu în . M., iar moștenitori cu vocație succesorală au rămas A. C E. în calitate de soție supraviețuitoare cu o cotă de ¼, aceasta urmând să fie împărțită între A. N. și M. S., conform IAP. din 09.11.2010 pronunțat în dosarul nr. 2777/332 /2009, reclamantul A. N., în calitate de descendent de gradul I ,cu o cotă de 3/8 și A. I., în calitate de descendent de gradul I, cu o cota de 3/8, decedat la data de 16.03.1972 cota sa fiind culeasă de pârâtele A. M., în calitate de soție supraviețuitoare și M. S., în calitate de fiică.

Masa succesorală rămasă la decesul autorului A. C. s-a compus din casa cu trei camere, sală și tindă, construită în anul 1938, rămasă în posesia pârâtei A. M., pătul și magazie rămase în posesia reclamantului.

A arătat că terenul aferent construcțiilor și cel înscris la poziția de rol a autorului au fost înscris de după decesul acestuia la poziția de rol a soției supraviețuitoare A. C E., iar după anul 1991, s-a emis titlul de proprietate pe numele acesteia.

Analiza probelor a fost făcută prin suplimentul la IAP din data de 14.06.2011, prin care a fost admisă în parte și în principiu cererea formulată de reclamant.

S-a constatat deschisă succesiunea autorului A. C. a decedat la data de18.03.1954.

S-a constatat că masa succesorală se compune din casa cu trei camere, sală și tindă construită în anul 1938, rămasă în posesia pârâtelor, pătul și magazie construite în anul 1939, aflate în posesia reclamantului.

S-a constatat că moștenitori cu vocație succesorală sunt reclamantul A. N., în calitate de descendent de gradul I,cu o cotă de 3/8, A. I. în calitate de descendent de gradul I, cu o cota de 3/8, decedat la data de 16.03.1972 cota sa fiind culeasă de pârâtele A. M., în calitate de soție supraviețuitoare și M. S., în calitate de fiică.

Pentru a pronunța aceasta, instanța a reținut că autorul A. C. a decedat la data de 18.03.1954, cu ultimul domiciliu în . M..

Certificatul de moștenitor face dovada calității de moștenitor a părților, respectiv - A. C E. în calitate de soție supraviețuitoare cu o cotă de ¼, aceasta urmând să fie împărțită între A. N. și M. S., conform IAP. din 09.11.2010 pronunțat în dosarul nr. 2777/332 /2009; reclamantul A. N., în calitate de descendent de gradul I ,cu o cotă de 3/8 și A. I., în calitate de descendent de gradul I, cu o cota de 3/8, decedat la data de 16.03.1972 cota sa fiind culeasă de pârâtele A. M., în calitate de soție supraviețuitoare și M. S., în calitate de fiică.

La termenul din 22.11.2011, reclamantul a depus la dosar o precizare de acțiune, prin care a solicitat să fie inclusă la masa partajabilă a autorului A. C. a terenului intravilan aferent construcțiilor, teren care are suprafața de 714 m.p. și este înscris în titlul de proprietate nr._/2001 în T.37, P.810/1 și P.810/2 pe care este situată casa și solicită completarea I.A.P.

Prin încheierea din aceeași dată, instanța a constatat că nu se impune completarea IAP, valoarea terenului putând fi calculată și de instanță.

În urma analizării actelor și lucrărilor dosarului Judecătoria Vînju M. a pronunțat sentința civilă nr.2572 din 13.12.2011 prin care a admis în parte și în fond acțiunea civilă precizată, având ca obiect „partaj succesoral” formulată de A. N. împotriva pârâtelor A. I M. și M. S. ; a omologat raportul de expertiză întocmit de expertul I. M. pentru terenuri în varianta I și a dispus ieșirea părților din indiviziune, după cum urmează:

LOTUL 1 – s-a atribuit reclamantului A. N. și se compune din:

- teren curți construcții în T 3, P 809/2 în suprafață de 765 m.p. în valoare de 1530 lei cu vecinii: N – Dc, E – A. I. E., S – Vh 76 extravilan, V – A. I.,

- teren arabil în T 11, P 63, în suprafață de 5600 m.p. în valoare de 2800 m.p. cu vecinii: N și S – De, E – A. I. I., V – B. C.tin,

- teren arabil în T 20/1, P 19 în suprafață de 2136 m.p. în valoare de 1068 lei cu vecinii: N – HC (canal), E – Cârciumărița C., S – De, V – N. D.,

- teren arabil în T 36/2, P 42, în suprafață de 2500 m.p. în valoare de 1250 lei cu vecinii: N – De 705, E – T. C., S – De, V – S. S.,

- teren arabil în T 52/2, P 52 în suprafață de 3430 m.p. în valoare de 1715 lei, cu vecinii: N – N. C.tin, E – și V – De, S – I. N.,

- teren arabil în T 52/2, P 15/1 în suprafață de 258 m.p. în valoare de 129 lei, cu vecinii: N – Pdt 15, E – A. V., S – Vh 16, V – T. D.,

- teren arabil T 52/1, P 39 în suprafață de 715 m.p. în valoare de 357,5 lei, cu vecinii: N – limita intravilan, E – A. V., S – Pdt 40, V – C. C.tin,

- teren arabil T 52/1, P 76/1 în suprafață de 410 m.p. în valoare de 205 lei, cu vecinii: N – Vh 76, E – A. I. E., S – De, V – A. I.,

- teren vii în T 52/1, P 76 în suprafață de 1297 m.p. în valoare de 648,5 lei, cu vecinii: N – Cc rest proprietate, E – A. I. E., S – A 76/1, V – A. C. I.,

- teren arabil în T 50, P 9 în suprafață de 834 m.p. în valoare de 417 lei cu vecinii: N – S. N., E – Hc, S – A 9/1, V – De 631,

- teren neagricol în T 52, P 15 în suprafață de 121 m.p. în valoare de 12,1 lei, cu vecinii: N – De, E – A. V., S – A 15/1, V – T. D.,

- teren neagricol în T 44, P 114 în suprafață de 1000 m.p. în valoare de 100 lei, cu vecinii: N – și S – De, E – A 115, V – A. I..

Total valoare L. nr.1 =_ lei.

Urmează să plătească sultă în valoare de 634,6 lei pârâtei M. S..

LOTUL 2 – s-a atribuit pârâtei M. S. și se compune din:

- teren arabil în T 45, P 21 în suprafață de 4234 m.p. în valoare de 2117 lei, cu vecinii: N – C. C., E – A 21/1, S – De, V – U. V.,

- teren arabil în T 41, P 16 în suprafață de 5134 m.p. în valoare de 2567 lei, cu vecinii: N – S. M., E și V – De, S – C. T.,

- teren arabil în T 40, P 81 în suprafață de 3553 m.p. în valoare de 1776,5 lei cu vecinii: N – M. V., E și V – De, S – A 81/1,

- teren arabil în T 39/3, P 56 în suprafață de 2500 m.p. în valoare de 1250 lei, cu vecinii: N – și S – De, E – A 56/1, V – G. C. I.,

- teren arabil în T 52/3, P 2 în suprafață de 1197 m.p. în valoare de 598,5 lei cu vecinii: N – AT.1, E și V – De, S – I. M.,

- teren vii în T 52/2, P 16 în suprafață de 647 m.p. în valoare de 323,5 lei, cu vecinii: N – A 15/1, E – A. V., S – De, V – T. D.,

- teren pășuni în T 43/2, P 33 în suprafață de 835 m.p., în valoare de 167 lei, cu vecinii: N – Pdt.32, E – P. E., S – De, V – P. G.,

- teren neagricol în T 42/2, P 32 în suprafață de 1184 m.p., în valoare de 118,4 lei, cu vecinii: N – De, E – P. E., S – P 33, V – P. G.,

- teren neagricol în T 52/3, P 1, în suprafață de 450 m.p. în valoare de 45 lei, cu vecinii: N – De 674, E – A 2, S – A 2 și V – De.

Total valoare L. 2 = 8962,9 lei.

Urmează să primească sultă în valoare de 634,6 lei de la reclamantul A. N..

A omologat în parte raportul de expertiză întocmit de expertul B. D. pentru evaluarea construcțiilor și dispune ieșirea părților din indiviziune, ținând seama de valoarea acestora, după cum urmează:

LOTUL 1 – s-a atribuit reclamantului A. N. și se compune din:

Pătul și magazie în valoare de 3472 lei

Are dreptul la bunuri în valoare de 8568 lei.

LOTUL 2 – s-a atribuit pârâtei M. S. și pârâtei A. I M. și se compune din casă cu 3 camere sală și tindă în valoare de 13.665 lei.

Au dreptul la bunuri în valoare de 8568 lei.

Vor plăti sultă reclamantului suma de 5096,65 lei.

De asemenea, s-au compensat cheltuielile de judecată și a obligat pârâta M. S. să plătească reclamantului suma de 1235 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru, onorariu experți și onorarii avocat.

Împotriva acestei sentințe în termen legal a formulat recurs, pârâtele M. S. și A. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivare, au arătat că instanța a dat o hotărâre cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, a acordat mai mult decât a stabilit instanța în IAP, existând contradicții între considerente și dispozitiv, între IAP și dispozitivul hotărârii, iar pe de altă parte instanța nu s-a pronunțat asupra unui capăt de cerere formulat de pârâte prin care au cerut implicit împărțirea și a casei în care locuiește reclamantul, casă ce a rămas de la defunctă.

Au mai susținut recurentele că instanța cu nerespectarea rolului activ nu le-a pus în vedere să timbreze această cerere, care reprezenta o cere de complinire și pe care ele nu au știut cum să o intituleze întrucât nu au avut avocat.

Au mai criticat, recurentele hotărârea și prin prisma faptului că prin întâmpinare au arătat că reclamantul nu a trecut la masa partajabilă toate bunurile rămase de la defuncta A. E., respectiv construcțiile existente pe terenul din intravilanul satului Orevița în suprafață de 765 mp curții construcții înscris în titlul de proprietate nr._/2001 eliberat pe numele A. E., respectiv o casă cu trei camere, un pătul și o magazie.

Această, întâmpinare avea caracter de cerere de complinire ce nu a fost avută în vedere de instanță.

De asemenea, instanța a făcut confuzie și a admis cererea de complinire formulată de reclamantul N. A., care a cerut partajarea casei cu trei camere ce se află pe terenul tatălui și respectiv soțului pârâtelor, acesta din urmă fiind proprietarul casei introduse la partaj – casă cu trei camere și beci din anul 1958 pentru care A. I. are rol separat și a dobândit-o în proprietate prin uzucapiune.

Instanța, susțin recurentele nu s-a pronunțat asupra întregii cererii de complinire formulate de ele și a partajat dosar pătulul și magazia aflate pe terenul din titlul de proprietate al autoarei, dar a omis să se pronunțe asupra casei situată pe același teren.

În schimb în mod eronat a introdus la masa partajabilă casa aparținându-i lui A. C I. aflată pe terenul proprietatea lui .

De asemenea a confundat casa de pe terenul proprietatea defunctei aflată în posesia reclamantului cu casa în care a locuit autorul lor A. I., frate cu reclamantul A. N., deși cele două case sunt despărțite prin gard, constituind gospodării separate.

Au arătat recurentele că există contradicții între IAP, unde se reține la masa partajabilă numai cota de ¼ din casa ce se află în posesia lor și se mai reține un pătul și o magazie care de fapt sunt un grajd, construcții aflate pe terenul din posesia reclamantului.

C. de ¼ din casa cu beci aflată în posesia recurentelor se regăsește și în considerentele sentinței, dar dispozitivul sentinței contrazice IAP - ul și considerentele hotărârii reținând la calculul valorii sultelor întreaga valoare a casei deși trebuia reținută numai cota de ¼ din această valoare, respectiv 3416 lei în loc de_ lei .

Tribunalul M., prin decizia nr. 512/24.05.2012 a admis recursul civil formulat de recurentele pârâte, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, reținând următoarele:

Recurentele au depus la fila 33 dosar fond un memoriu, însă din lecturarea acestuia se reține că M. S. și A. M. au înțeles în realitate să formuleze o cerere reconvențională prin care au solicitat complinirea masei partajabile rămase de pe urma autoarei A. E..

În cuprinsul cererii acestea au arătat că doresc aducerea la masa partajabilă a casei cu două camere și tindă rămasă în posesia reclamantului A. N., casă ce a aparținut defunctei A. E..

De asemenea, au mai solicitat introducerea la masa partajabilă a unei suprafețe de teren având categoria pădure, înscrisă în titlul de proprietate al reclamantului, 0,62 ha teren situat pe raza localității T. și a unei grădinii din aceeași localitate, toate aparținând anterior autoarei.

Această cerere nu a fost calificată în nici un fel de instanța de fond care avea obligația în virtutea rolului activ să examineze aceste susțineri și să administreze probe pentru verificarea lor.

Instanța de fond, nu s-a pronunțat nici asupra cererii privind dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra casei aflate în posesia pârâtelor.

După casare, în rejudecare, Judecătoria Vînju M. a înregistrat cauza sub nr._, iar la termenul din 19.09.2012, pârâtele au depus cerere de complinire a masei partajabile, solicitând să fie introdus la masa de împărțit și casa cu două camere și tindă, aflate în posesia reclamantului A. N., casă rămasă de la A. E. și care a fost omisă de la partaj, fiind casa în care a decedat defuncta. Au arătat că, reclamantul, are o altă casă în aceeași curte construită de el în anul 1964, pe când se gospodărea cu mama sa A. E., având și aceasta o contribuție la realizarea ei. A mai arătat că terenul în suprafață de 0,62 ha, a fost plantat cu vie, iar în perioada CAP-ului, a fost împădurită. Au solicitat să se facă o nouă lotizare privind terenului grădină în suprafață de 0,21 ha și terenul de 5600 mp, care inițial au fost date în lotul reclamantului.

Cu privire la casa cu 3 camere aflată în posesia pârâtelor, a fost moștenită de A. C. de la părinții lui, A. E. ne având nici o contribuție. Au mai arătat că, după decesul A. C-tin, A. E., în perioada 1958-1959, a edificat o altă casă cu 2 camere și tindă, a făcut gard și s-a despărțit cu gospodăria, împreună cu A. N.. În casa cu 3 camere, a rămas A. I., iar din anul 1958 și-a făcut rol în Registrul Agricol, separat, împreună cu soția A. M. și cu fiica M. S. și au stăpânit singuri casa, până la decesul acestuia în 1972, iar în continuare până în prezent, a fost stăpânită de pârâte. Fiind stăpânită de pârâte pe o perioadă de 37 ani, au invocat excepția uzucapiunii solicitând ca această casă să nu mai fie introdusă la partaj.

La termenul din 1.01._, pârâtele au depus dovada achitării taxei de timbru privind cererea reconvențională și au fost încuviințate probele propuse de părți.

La termenul din 24.01.2013, apărătorul pârâtelor a depus la dosar copie de pe Registrul Agricol cu privire la poziția de rol a fiecărei părți și au fost audiați martorii prezenți.

Fiind audiată martora U. E., a arătat că, fiind vecină cu părțile, cunoaște că acestea din copilărie locuiau în imobilele în care locuiesc și în prezent. A precizat că A. E., locuia într-o casă cu 2 camere, făcută din pământ la marginea satului, iar când aceasta s-a degradat și nu se mai putea locui în ea, A. N., a luat-o pe mama sa, să locuiască cu el, iar când aceasta a decedat locuia la A. N.. A mai arătat că atunci când s-a căsătorit A. N., nu exista gard între proprietăți.

Martorul N. V., a arătat că atunci când s-a căsătorit reclamantul în anul 1968, locuia în casa în care locuiește și în prezent, casă ce a fost construită de reclamant împreună cu mama sa și cu fratele său A. I.. În această casă a locuit o perioadă și A. E., după care s-a mutat în casa de la marginea satului. A precizat că A. E., când a decedat se afla la reclamant, și nu știe ce s-a întâmplat cu casa de la marginea satului. A precizat că A. M., locuiește în casa în care a locuit cu soțul ei A. I., de când s-au căsătorit. A mai arătat că în posesia reclamantului a mai rămas o magazie și un grajd cu pătul deasupra, care au fost edificate de bunica lui A. N., pe care o chema tot A. E..

Martorul B. Ș., a arătat că la decesul lui A. C. și A. E., a rămas o casă cu 3 camere, iar în prezent în această casă locuiește A. M., și un corp de clădire format din 2 camere și deasupra pătul și magazie, iar în această clădire, locuiește A. N.. În aceste case părțile locuiesc de când s-au căsătorit. A mai arătat că, A. N., lângă această clădire, a mai construit o altă casă, mama sa a locuit cu el până la deces, iar în această perioadă a fost construită casa în care locuiește. A precizat că nu știe dacă A. E., l-a ajutat pe reclamant în construirea acestei case, dar în acea perioadă atât reclamantul cât și mama sa lucrau la CAP. De asemenea, arată că în prezent există gard între proprietățile părților, dar nu știe când a fost construit acesta.

La termenul din 07.02.2013, apărătoarea reclamantului, a depus la dosar adeverința nr. 1727/20.03.2012 și extras din registrul agricol.

Fiind audiat martorul D. N., care a arătat că la decesul lui A. E., a rămas un pătul, o magazie și un teren. Pătulul și magazia se află în posesia reclamantului. Când a decedat A. E., locuia cu reclamantul de mult timp, aceștia se gospodăreau împreună și locuiau în casa care a fost construită de bunicii reclamantului. Reclamantul a construit o altă casă, dar nu a fost ajutat de mama sa deoarece aceasta a fost bătrână. În casa formată din 3 camere și hol a locuit de la căsătorie A. M. împreună cu A. I.. A menționat că între părți există gard despărțitor efectuat când s-a căsătorit A. N..

Analiza probelor a fost făcută prin Încheierea de admitere în principiu din data de 07.02.2013, care face parte integrantă din prezenta sentință și prin care a fost admisă în parte și în principiu acțiunea principală așa cum a fost precizată formulată de reclamant.

S-a constatat deschisă succesiunea autorului A. C. a decedat la data de 18.03.1954.

S-a constatat că masa succesorală se compune din: din casa cu trei camere, sală și tindă construită în anul 1938, rămasă în posesia pârâtelor, pătul și magazie construite în anul 1939, aflate în posesia reclamantului;

S-a constatat că moștenitori cu vocație succesorală sunt:A. C E. in calitate de soție supraviețuitoare cu o cotă de 1/4 reclamantul A. N., în calitate de descendent de gradul I ,cu o cotă de 3/8 .- A. I., în calitate de descendent de gradul I, cu o cota de 3/8, decedat la data de 16.03.1972 cota sa fiind culeasă de pârâtele A. M., în calitate de soție supraviețuitoare și M. S., în calitate de fiică .

S-a admis în parte și în principiu cererea de complinire a masei succesorale a autoarei privind casa cu trei camere, sală și tindă construită în anul 1938, rămasă în posesia pârâtelor, pătul și magazie construite în anul 1939, aflate în posesia reclamantului.

S-a respins în principiu cererea de complinire a masei succesorale a autoarei cu suprafață de 2,18 ha, teren primit ca zestre în anul 1959 de A. I..

S-a anulat ca netimbrată cererea privind includerea în masa succesorală a pasivului succesoral în cuantum de 3.000 lei.

S-a constatat deschisă succesiunea A. C E., decedată la data de 27.02.1995 .

S-a constatat că masa succesorală a lui A. C. E. se compune din:

- cota de 1/4 din casa cu trei camere, sală și tindă construită în anul 1938, rămasă în posesia pârâtelor, pătul și magazie construite în anul 1939, aflate în posesia reclamantului;

- terenul în suprafață de 3,8800 ha, teren aflat pe raza localității Orevița M. și înscris în titlul de proprietate nr._/06.02.2009, eliberat pe numele autoarei .

S-a constatat că moștenitorii acesteia sunt reclamantul A. N. în calitate de descendent de gradul I căruia îi revine cota de 1/2 pentru fiecare din bunurile supuse partajării și pârâta M. S. în calitate de nepoată de fiu ( A. I. decedat la data de 16.03.1972), căreia îi revine cota de 1/2 pentru fiecare din bunurile supuse partajării.

S-a constatat că A. I M., soția supraviețuitoare a lui A. I. decedat la data de 16.03.1972, nu are calitatea de moștenitor după A. E.

S-a respins cererea de complinire a masei succesorale a autoarei A. E. cu o suprafață de teren având categoria pădure, o suprafața de 6200 m.p. teren și o grădină.

S-a constatat că pârâtele au dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate cu privire casa cu trei camere, sală și tindă construită în anul 1938, și rămasă în posesia pârâtelor.

S-a constatat că reclamantul a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate cu privire la pătul și magazie construite în anul 1939, aflate în posesia reclamantului;

S-a dispus numirea ca expert specialitatea topograf pentru evaluarea și lotizarea bunurilor în raport de posesia actuală, stabilindu-se onorariu pentru expert în suma de 500 lei, ce va fi suportat în mod reclamant.

S-a dispus ieșirea din indiviziune a părților conform cotelor deținute de fiecare în parte.

Prin sentința civilă nr. 553/17.04.2014 Judecătoria Vînju M. a admis în fond acțiunea civilă având ca obiect „partaj judiciar”, formulata de reclamantul A. N., domiciliat în Orevița M., județul M. împotriva pârâtelor A. I M. și M. S., domiciliate în Vînju M., .. A omologat raportul de expertiză terenuri întocmit în cauză de expert Nodiț M. în varianta I de lotizare, dispune ieșirea părților din indiviziune și atribuie loturile părților conform acestuia astfel:

LOTUL NR.1 – se atribuie reclamantului A. N. și se compune din:

- teren arabil în T 20/1, P 19 în suprafață de 2136 m.p. cu vecinii: N – HC (canal), E – Cârciumărița C., S – De, V – N. D.,

- teren arabil în T 40, P 81 în suprafață de 3553 m.p. cu vecinii: N – M. V., E și V – De, S – A 81/1,

- teren arabil în T 36/2, P 42, în suprafață de 2500 m.p. cu vecinii: N – De 705, E – T. C., S – De, V – S. S.,

- teren arabil T 52/1, P 76/1 în suprafață de 410 m.p. cu vecinii: N – Vh 76, E – A. I. E., S – De, V – A. I.,

- teren arabil în T 52/2, P 52 în suprafață de 3430 m.p. cu vecinii: N – N. C.tin, E – și V – De, S – I. N.,

- teren arabil în T 52/2, P 15/1 în suprafață de 258 m.p. cu vecinii: N – Pdt 15, E – A. V., S – Vh 16, V – T. D.,

- teren arabil T 52/1, P 39 în suprafață de 715 m.p. cu vecinii: N – limita intravilan, E – A. V., S – Pdt 40, V – C. C.tin,

- teren arabil în T 52/3, P 2 în suprafață de 1197 m.p. cu vecinii: N – AT.1, E și V – De, S – I. M.,

- teren vii în T 52/1, P 76 în suprafață de 1297 m.p. cu vecinii: N – Cc rest proprietate, E – A. I. E., S – A 76/1, V – A. C. I.,

- teren pășuni în T 43/2, P 33 în suprafață de 835 m.p., cu vecinii: N – Pdt.32, E – P. E., S – De, V – P. G.,

- teren neagricol în T 52/3, P 1, în suprafață de 450 m.p. cu vecinii: N – De 674, E – A 2, S – A 2 și V – De.

- teren neagricol în T 44, P 114 în suprafață de 1000 m.p. cu vecinii: N – și S – De, E – A 115, V – A. I..

- teren curți construcții în T 3, P 809/2 în suprafață de 765 m.p. cu vecinii: N – Dc, E – A. I. E., S – Vh 76 extravilan, V – A. I..

LOTUL 2 – se atribuie pârâtei M. S. și se compune din:

- teren arabil în T 11, P 63, în suprafață de 5600 m.p. cu vecinii: N și S – De, E – A. I. I., V – B. C.tin,

- teren arabil în T 45, P 21 în suprafață de 4234 m.p. cu vecinii: N – C. C., E – A 21/1, S – De, V – U. V.,

- teren arabil în T 41, P 16 în suprafață de 5134 m.p. cu vecinii: N – S. M., E și V – De, S – C. T.,

- teren arabil în T 39/3, P 56 în suprafață de 2500 m.p. cu vecinii: N – și S – De, E – A 56/1, V – G. C. I.,

- teren arabil în T 50, P 9 în suprafață de 834 m.p. cu vecinii: N – S. N., E – Hc, S – A 9/1, V – De 631,

- teren vii în T 52/2, P 16 în suprafață de 647 m.p. cu vecinii: N – A 15/1, E – A. V., S – De, V – T. D.,

- teren neagricol în T 52, P 15 în suprafață de 121 m.p. cu vecinii: N – De, E – A. V., S – A 15/1, V – T. D.,

- teren neagricol în T 42/2, P 32 în suprafață de 1184 m.p., cu vecinii: N – De, E – P. E., S – P 33, V – P. G..

A compensat cheltuielile de judecată și obligă pârâta M. S. către reclamant la plata sumei de 719,9 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Reclamantul A. N. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună partajarea bunurilor rămase de pe urma autoarei A. C E. și ieșirea din indiviziune cu privire la terenurile înscrise în TP_ /06.02.2009 emis pe numele autoarei.

Din probatoriul administrat in cauză a rezultat faptul că, A. C. a decedat la data de 18.03.1954, cu ultimul domiciliu în . M., iar moștenitori cu vocație succesorală au rămas A. C. E. în calitate de soție supraviețuitoare cu o cotă de 1/4 ( ce urmează a fi împărțită între A. N. și M. S.), reclamantul A. N., în calitate de descendent de gradul I ,cu o cotă de 3/8 și A. I., în calitate de descendent de gradul I, cu o cota de 3/8, decedat la data de 16.03.1972 cota sa fiind culeasă de pârâtele A. M., în calitate de soție supraviețuitoare și M. S., în calitate de fiică.

Moștenitorii defunctei A. E., decedată la data de 27.02.1995 sunt reclamantul A. N. și M. S. în calitate de descendentă de gradul II, care vine la moștenire prin reprezentarea tatălui său A. C I. în calitate de descendenți de gradul I, decedat la data de 16.03.1972, cărora le revine cota de ½ pentru fiecare din bunurile supuse partajării.

Potrivit dispozițiile art.665,666 și 672 C.civ. care sunt de strictă interpretare ,pârâta A. I M. soție supraviețuitoare a autorului A. C I., decedat la data de 16.03.1972 nu are calitatea de moștenitoare a autoarei A. E., decedată la data de 27.02.1995, reprezentarea succesorală neoperând în privința sa.

Masa succesorală rămasă la decesul autoarei A. E. se compune doar din cota de ¼ din casa cu trei camere, sală și tindă construită în anul 1938, rămasă în posesia pârâtelor și nu din întreaga construcție, așa cum a solicitat reclamantul prin cererea de complinire, pătul și magazie construite în anul 1939, aflate în posesia reclamantului, bunuri dobândite de autoare conform certificatului de moștenitor 574/15.dec 1954 de pe urma soțului său.

Din masa succesorală a autoarei A. E. face parte și terenul în suprafață de 3,8800 ha, teren aflat pe raza localității Orevița M. și înscris în titlul de proprietate nr._/06.02.2009, eliberat pe numele autoarei.

Cu privire la acest teren instanța a reținut că A. I. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, eliberându-se in acest sens titlul de proprietate nr._ din 02.04.2002, titlu a cărui anulare nu s-a solicitat, astfel că a respins cererea de includere la masa partajabila a acestei suprafețe de teren.

In ceea ce privește cererea de complinire a masei succesorale a autoarei A. E. cu o suprafață de teren având categoria pădure, o suprafața de teren de 6200 m.p. și o grădină, instanța a apreciat-o ca neîntemeiată având în vedere că din probele administrate in cauză nu s-a făcut dovada că aceste terenuri au aparținut autoarei A. E., motiv pentru care a respins cerere.

In ceea ce privește invocarea de către pârâte a dobândirii dreptului de proprietate cu privire casa cu trei camere, sală și tindă construită în anul 1938, și rămasă în posesia acestora instanța a reținut următoarele:

Uzucapiunea este un mod originar de dobândire a proprietății unui bun imobil, ca efect al posesiei utile asupra acelui bun un interval de timp determinat de lege.

Articolul 1890 C.civ., prevede ca regulă specială, dobândirea dreptului de proprietate prin simpla exercitare a posesiei utile timp de 30 de ani, fără ca persoana care posedă să fie ținută a produce vreun titlu și fără să i se poată opune reaua credință.

Singurele condiții necesare și suficiente pentru a uzucapa sunt exercitarea unei posesii utile timp de 30 de ani, fie aceasta chiar și de rea credință și fără vreun titlu.

Prescripția achizitivă este efectul unui posesii utile ce presupun ca posesia să fie continuă, neîntreruptă, netulburată și sub nume de proprietar.

Din probatoriul administrat a rezultat faptul că pârâtele au posedat continuu, neîntrerupt și sub nume de proprietar imobilul casa cu trei camere, sală și tindă construită în anul 1938 iar reclamantul a posedat continuu, neîntrerupt și sub nume de proprietar imobilul pătul și magazie construite în anul 1939,

Martora U. E., a arătat că, fiind vecină cu părțile, cunoaște că acestea din copilărie locuiau în imobilele în care locuiesc și în prezent, iar martorul B. Ș., a arătat că la decesul lui A. C. și A. E., a rămas o casă cu 3 camere, iar în prezent în această casă locuiește A. M., și un corp de clădire format din 2 camere și deasupra pătul și magazie, iar în această clădire, locuiește A. N.. În aceste case părțile locuiesc de când s-au căsătorit.

Uzucapiunea, ca mod de dobândire a proprietății asupra unui imobil, prin simpla posesie exercitată asupra imobilului în tot timpul și în condițiile prevăzute de lege, reprezintă în același timp o sancțiune ce se aplică proprietarului imobilului nediligent cu bunul său în tot timpul prevăzut de lege.

De aceea, una din condițiile de fond ale acțiunii în constatarea dreptului de proprietate asupra unui imobil ca efect al uzucapiunii este ca aceasta să fie îndreptată împotriva adevăratului proprietar al bunului.

Certificatul de moștenitor nu are valoarea unui titlu de proprietate, ci acesta face dovada calității de succesori a persoanelor menționate în cuprinsul său la rubrica „moștenitori”, dar nu și dovada dreptului de proprietate al moștenitorilor asupra bunurilor menționate ca făcând parte din masa succesorală.

In cauza de față instanța apreciază că sunt întrunite condițiile prescripției achizitive (uzucapiunii) de 30 de ani ca mod originar de dobândire a dreptului de proprietate asupra unui bun imobil, cu privire casa cu trei camere, sală și tindă, construită în anul 1938, rămasă în posesia pârâtei A. M. și cu privire la imobilul,pătul și magazie rămase în posesia reclamantului.

Din analiza art.1890 C.civ., a rezultat cele doua condiții ce trebuie îndeplinite in mod cumulativ: existenta unei posesii pe tot timpul defipt de lege si posesia sa fie utila, cu privire la prima condiție„sa existe o posesie de 30 de ani”: instanța având in vedere disp.art. 1889 C.civ (cu privire la calculul termenului) a constatat condiția îndeplinita, reclamanții stăpânind imobilul de peste 30 de ani iar cu privire la cea de-a doua condiție „posesia sa fie utila, neviciata, instanța a apreciat ca atât reclamantul cât și pârâtele au făcut dovada existentei unei posesii - având atât corpus cat si annimus. Potrivit art.1847 pentru ca posesia sa fie utila trebuie sa aibă anumite calități si anume sa fie: continua, neîntreruptă, netulburata si sub nume de proprietar.

Din înscrisurile depuse ( aflate la filele 40 și 41 dosar) și fata de disp.art. 1854 C.civ. potrivit cu care posesorul este presupus ca poseda pentru sine sub nume de proprietar, nefiind probat ca a început a poseda pentru altul, instanța a apreciat ca este îndeplinita si cea de-a doua condiție a uzucapiunii de 30 ani, respectiv posesia părților a fost și este o posesie utila, neviciata și instanța a constatat că pârâtele au dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate cu privire la casa cu trei camere, sală și tindă construită în anul 1938 și rămasă în posesia pârâtelor și a constata că reclamantul a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate cu privire la pătul și magazie construite în anul 1939, aflate în posesia reclamantului.

În cauză a fost numit expert Nodiț M. pentru întocmirea raportului de expertiză specialitatea terenuri, reclamantul A. N. depunând la dosar chitanța privind achitarea onorariului de expert.

La termenul din 10.04.2014 în ședință publică, s-a luat act că la dosar a fost depus raportul de expertiză efectuat de expert Nodiț M. reținându-se că au fost propuse două variante de lotizare.

La acest raport de expertiză, părțile nu au formulat obiecțiuni.

Față de întregul material probator administrat în cauză, instanța a apreciat acțiunea principală formulată de reclamant ca fiind întemeiată.

În consecință, a omologat raportul de expertiză efectuat în cauză de expert Nodiț M., a dispus ieșirea părților din indiviziune și a atribui părților bunurile în varianta I de lotizare.

Împotriva acestei sentințe și a încheierii de admitere în principiu, în termen legal au formulat recurs pârâtele M. S. și A. M., criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.

Au arătat recurentele că în mod greșit instanța de fond a reținut că asupra casei cu două camere, pătul și magazie reclamantul ar fi dobândit un drept de proprietate prin uzucapiune, încălcându-se dispozițiile art. 1890, 1846-1847 din vechiul C.civ., întrucât reclamantul nu a exercitat exclusiv o posesie utilă, în nume propriu, asupra acestor construcții, timp de 30 de ani și s-au încălcat dispozițiile art. 1854 C.civ. pentru că până în anul 1995, posesori asupra acestor construcții au fost atât reclamantul cât și mama sa, A. E., decedată la 27.02.1995, iar până la introducerea acțiunii, în anul 2009, nu au trecut decât 14 ani. Reclamantul a avut o posesie exclusivă numai după decesul mamei sale, din anul 1995.

În aceste sens, susțin recurentele, martorul N. V. a arătat că aceste construcții au fost edificate după anul 1968 de către reclamantul A. N. și mama sa, A. E., ajutați de A. I., autorul pârâtelor, și aceste construcții au fost posedate în perioada 1968-1995 de către A. N. și mama sa, A. E., care au locuit împreună, apoi aceasta a locuit o perioadă de timp într-o casă la marginea satului, dată de CAP, după care a revenit în casa cu 2 camere, unde a locuit până la deces, posedând împreună cu A. N. aceste construcții.

Intimatul A. N. a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat, arătând că în mod corect instanța de fond a reținut că a dobândit prin uzucapiune casa cu 2 camere, pătulul și magazia.

Deși recurentele susțin că mama sa, A. E. a locuit împreună cu el în această casă și prin urmare, termenul de prescripție nu putea să curgă decât din momentul decesului acesteia, construcțiile respective au fost edificate de el, cu ajutorul mamei sale, tocmai pentru a-și întemeia o gospodărie separată de gospodăria părintească, unde a rămas să locuiască fratele său, cu familia sa. Mama lor a locuit în diferite perioade de timp atât la el cât și la fratele său, astfel că asupra construcțiilor edificare de el, reclamantul, mama sa nu a avut o posesie utilă și nici în nume de proprietar.

Recurentele pârâte au depus răspuns la întâmpinare, prin care au solicitat să fie înlăturate susținerile și apărările intimatului-reclamant A. N. și să fie admis recursul lor, așa cum a fost formulat, arătând că până în anul 1968 reclamantul A. N. împreună cu autorul lor, A. I., care a fost frate cu reclamantul și împreună cu ele, recurentele A. I. M. - soția lui A. I. și M. S., fiica lui A. I. I. și cu autoarea comună, A. E. au locuit toți în aceeași gospodărie.

Au hotărât ca A. N. si cu A. E. - mama lui, să-si facă o altă gospodărie pe același teren alăturat, astfel că după anul 1968 toți împreună au construit 2 camere și anexe - patul, magazie, iar terenul loc de casă s-a despărțit în 2 loturi cu gard.

In acele 2 camere s-au mutat autoarea A. E. împreună cu A. N. și soția acestuia, formându-și o gospodărie separată.

Autorul lor, A. I. I., a rămas în casa veche existentă și din anul 1968 până în 2009, la partaj a posedat-o singur, având rol separat, împreună cu ele, recurentele, iar instanța de fond în mod corect a constatat că ele și autorul lor au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra acestei vechi construcții. In cele 2 camere care formează o construcție alăturată s-au mutat autoarea A. E., A. N. și soția acestuia, dar posesia acesteia au avut-o toți împreună până în anul 1995, astfel că reclamantul-intimat A. N. nu a exercitat singur în mod exclusiv posesia acestei construcții, la edificarea căreia au contribuit toți membrii familiei, iar instanța de fond în mod greșit a constat că ar fi dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune numai A. N.. În realitate posesia lui nu a fost utilă, exclusivă, în nume de proprietar din anul 1968 până la decesul mamei noastre în anul 1995. Numai din anul 1995 până în anul 2009 când s-a introdus acțiunea de partaj nu au trecut decât 14 ani, iar termenul de prescripție de 30 de ani nu este îndeplinit.

Autoarea A. E. avea un drept de proprietate asupra acestor 2 camere, pătulului și magaziei, în cotă de ½, iar această cotă trebuia să fie inclusă la masa partajabilă.

Aceste construcții sunt chiar pe terenul din titlul de proprietate eliberat pe numele autoarei A. E., iar terenul a fost introdus la partaj, însă nu și construcțiile, considerându-se în mod nelegal de către instanța de fond că A. N. ar fi dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra acestora.

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței prin prisma criticilor formulate se constată că recursul este nefondat.

Din probele testimoniale administrate în cauză rezultă că reclamantul A. I., după căsătoria sa, în anul 1968, a locuit în corpul de casă cu două camere, pătul și magazie, iar autoarea A. E. a locuit într-o casă cu 2 camere, construită din chirpici, aflată la marginea satului, pentru ca ulterior să locuiască împreună cu reclamantul, până la decesul ei.

La construirea casei cu două camere au ajutat și autoarea A. E., precum și A. I., fratele reclamantului, după cum susține martorul N. V., însă acest ajutor nu conferă vreun drept de proprietate asupra construcției nici mamei și nici fratelui reclamantului, ci, eventual un drept de creanță, care însă nu a fost solicitat.

Pătulul și magazia, după cum susține același martor, au fost edificate de bunica reclamantului, pe care o chema tot A. E. și pe care le-a folosit în mod exclusiv reclamantul, de la data căsătoriei sale, așa cum fratele acestuia a folosit în mod exclusiv casa cu trei camere rămasă de pe urma autorilor comuni.

Împrejurarea că o perioadă de timp înaintea decesului, autoarea a locuit împreună cu reclamantul în acea casă cu două camere nu poate duce la concluzia că și ea ar fi exercitat alături de reclamant o posesie utilă, sub nume de proprietar asupra construcției, întrucât această casă a fost edificată cu scopul de a constitui gospodăria reclamantului, iar faptul că autoarea a locuit și ea în această gospodărie nu îi conferă un drept de proprietate, ea aflându-se în întreținerea reclamantului.

În aceste condiții, față de probatoriul administrat în cauză, se constată că în mod corect instanța de fond nu a reținut la masa partajabilă casa cu două camere aflată în posesia reclamantului.

De asemenea, în mod corect instanța a constat că reclamantul a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra pătulului și magaziei construite în anul 1939, acestea fiind în folosința sa exclusivă de la momentul căsătoriei, în anul 1968 și până în prezent, fiind îndeplinite condițiile dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, reglementate de art. 1890 C.civ. astfel că recursul este nefondat, urmând a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE;

Respinge recursul ca nefondat, formulat de recurentele pârâte M. S. și A. M., împotriva sentinței civile nr. 553/17.04.2014 pronunțată de Judecătoria Vînju M., în contradictoriu cu intimatul reclamant A. N., având ca obiect partaj judiciar.

Irevocabila.

Pronunțată în ședința publică de la 04 Septembrie 2014, la sediul Tribunalului M..

Președinte,

A. B.

Judecător,

V. N.

Judecător,

C. M.

Grefier,

D. A. D.

Red. BA/DDA

2ex/02.10.2014

Jud fond. D. A. D.

Cod operator 2626

← Pretenţii. Sentința nr. 1715/2014. Tribunalul MEHEDINŢI		Pretenţii. Sentința nr. 1337/2014. Tribunalul MEHEDINŢI →

Partaj judiciar. Sentința nr. 553/2014. Tribunalul MEHEDINŢI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Partaj judiciar. Sentința nr. 553/2014. Tribunalul MEHEDINŢI