Contestaţie la executare. Decizia nr. 130/2012. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 130/2012 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 07-02-2012 în dosarul nr. 130/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 130/R
Ședința publică de la 07 Februarie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. N.
Judecător A. B.
Judecător M. P.
Grefier D. A. D.
Pe rol pronunțarea recursului civil formulat de recurenta contestatoare I. M. G. SRL Drăgănești prin administrator judiciar INSOLV INDUSTRY IPURL Tg.J. împotriva sentinței civile nr. 2340/26.04.2011 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, în contradictoriu cu intimata G. F. C. C. SRL prin lichidatori judiciari Yna Consulting SPRL, Cabinet I. de Insolență Gădinaru V., Cabinet I. de Insolvență P. E. si Visal Consulting SPRL, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care arată că dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 24 februarie 2012, când s-a amânat pronunțarea la data de 31.01.2012 și ulterior la 7 februarie 2012, încheierii ce face parte integrantă din prezenta decizie ;
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil, constată următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin la data de 08.02.2011 sub nr._, contestatoarea ., în contradictoriu cu intimata . C. SRL a formulat contestație la executare împotriva executării din dosarul nr. 110/E/2011 al B. R. I., pe care a considerat-o nelegală, cu consecința anulării executării înseși, iar în subsidiar anularea anumitor acte de executare; totodată a solicitat suspendarea executării silite până la soluționarea irevocabila a contestației.
În motivare acțiunii sale, contestatoarea a arătat că la data de 25.01.2011
i-a fost comunicată somația si înștiințarea de poprire, însoțite de titlul executoriu – sentința nr. 1195/23.11.2010 pronunțată de Tribunalul O. în dos. nr._, încheierea de încuviintare a executării silite, proces-verbal cheltuieli de executare.
A precizat contestatoarea că executorul judecătoresc a solicitat încuviintarea executării silite desi cererea a fost formulată de un avocat angajat de o persoană fizica (A. Iliuta I.) care nu avea calitatea de reprezentant al intimatei. P. încheierea din 23.02.2010 pronuntata în dosarul nr._ al Tribunalului Mehedinti, judecătorul a dispus trecerea în faliment a debitoarei . C. SRL, lichidator fiind Insol Industry Ipurl. A. Iliuta I. avea doar calitatea de administrator special în dosarul de faliment, având doar atributiile stabilite limitativ de art. 18 din Legea nr. 85/2006, drepturi printre care nu se regăseste si cel de a formula cereri de executare în numele debitoarei. Cum cererea de executare nu a fost formulată de lichidatorul judiciar, singurul reprezentant al creditoarei, a apreciat contestatoarea că executarea silită nu a fost legală.
Apoi, a arătat contestatoarea că dispozitia normativă invocată în somatia comunicată – art. 387 ind. 2 alin. 1,2 C.proc.civ. nu există.
În al treilea rând a criticat contestaoarea procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, pe care îl apreciază nul întrucât nu cuprinde mentiunea privind sediul creditorului, prevăzut de art. 388 alin. 1 pct. 5 C.proc.civ. si nici locul efectuării acestui act de executare, mentiune prevăzută imperativ de art. 388 pct. 6 C.proc.civ.
În al patrulea rând a apreciat nelgal procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare cu privire la includerea sumei de 350.000 lei reprezentând onorariu avocat, deoarece nu există la dosar o dovadă a cheltuielilor efectuate de creditoare, iar pe de altă parte factura mentionată de executorul judecătoresc nu are legătură cu părtile dosarului de executare si nu constituie o cheltuială în interesul executării, la rubrica cumpărător fiind o persoană fizică, care nu este nici parte în dosarul de executare, nici reprezentantul legal al creditoarei. S-a menționat apoi că din conținutul facturii reiese că s-a încheiat contractul de asistentă juridică la 24.11.2010, or la data respectivă hotărârea judecătorească ce constitue titlu executoriu nu era redactată, astfel că angajamentul făcut de A. Iliuta I. nu poate privi dosarul de executare. De asemenea suma de 350.000 lei este nelegală prin caracterul său abuziv.
În al cincilea rând înstiintarea de poprire este nelgală întrucât nu au fost nominalizati nici tertii, nici băncile asupra cărora s-a luat această măsură, fiind încălcat dreptul la apărare si nesocotindu-se dispozițiile art. 454 C.proc.civ.
Cât privește cererea de suspendare a executării silite, contestatoarea a solicitat admiterea arătând că activitatea societății a fost blocată, iar consecintele acestei executări sunt ireparabile, deoarece nu vor mai putea asigura executarea contractelor petru lipsa aprovizionării cu materii prime.
La data de 14.02.2011 a fost primită prin poștă o cerere având același obiect, între aceleași părți, formându-se dosarul nr._ instanța constatând prin încheierea de ședință din 08.03.2011 admiterea excepției de litispendență și reunirea dosarului la prezentul dosar nr._ .
În aceeași zi, 14.02.2011 contestatoarea . SRL a formulat contestație la executare, formându-se dosarul nr._ prin care a contestat actele de executare întocmite de executor începând cu 26.01.2011, arătând că la data de 26.01.2011 prin încheierea de ședință nr. 9 s-a dispus suspendarea provizorie a executării sentinței nr. 1195/23.11.2010 a Tribunalului O., până la suspendarea propriu-zisă, în temeiul art. 280 alin. 5 C.proc.civ.
P. aceeași încheiere de ședință din 08.03.2011 instanța a conexat dosarul nr._ la prezentul dosar apreciind că între obiectul și cauza celor două dosare există o strânsă legătura.
Instanța, în exercitarea rolului său activ consfințit de art. 129 alin. 5 C.proc.civ. și art. 402 alin. 1 C.proc.civ., a dispus emiterea unei adrese către B. R. I. pentru a se înainta la dosar copie certificată pentru conformitate cu originalul de pe dosarul de executare nr. 110/E/2011.
Judecătoria Drobeta Turnu Severin prin sentința civilă nr.2340/26.04.2011 a respins excepția autorității de lucru judecat invocată de contestatoarea . SRL, ca neîntemeiată ; a admis în parte contestația la executare formulată de contestatoarea . SRL în contradictoriu cu intimata . Contruct SRL, prin lichidatori judiciari Yna Consulting SPRL, Cabinet I. de Insolvență G. V., Cabinet I. de Insolvență P. E., Visal Consulting SPRL ; a anulat parțial formele de executare în dosarul de executare silită nr. 110/E/2011 al B. R. I., în sensul că anulează somația imobiliară și procesul verbal de situație din data de 26.01.2011 și a respins cererea de suspendare a executării silite ca rămasă fără obiect.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că, prin sentința comercială nr. 1195/23.11.2010 a Tribunalului O. – Secția Comercială și de C. Administrativ pronunțată în dosarul nr._ a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta creditoare . C. SRL în contradictoriu cu pârâta . SRL, aceasta fiind obligată să-i achite suma de 4.251.698,22 lei reprezentând contravaloare marfă și la suma de 1.195.395 lei reprezentând dobânda legală.
Instanța de executare a dispus încuviințarea executării silite a sentinței de mai sus, pronunțându-se prin încheierea din camera de consiliu din data de 18.01.2011 în dosarul nr._ al Judecătoriei Drobeta Turnu Severin și s-a format dosarul de executare nr. 110/E/2011.
La data de 20.01.2011 a fost emisă somația de executare, iar la 26.01.2011 somația de executare imobiliară în același dosar nr. 110/E/2011 asupra unui teren curți construcții în suprafață de 7918 m.p. proprietatea debitoarei din localitatea Izvorul Bîrzii, înscris în CF nr. 123/N.
Totodată, prin încheierea din 26.01.2011 pronunțată de Curtea de Apel C., ca instanță de apel în dosarul nr._ s-a dispus suspendarea provizorie a executării sentinței nr. 1195/23.11.2011 a Tribunalului O. până la soluționarea cererii de suspendare propriu zisă, în temeiul art. 280 alin. 5 C.proc.civ.
Conform art. 399 alin. 1 C.proc.civ. împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
Potrivit dispozițiilor art. 3712 alin. 1 C.proc.civ., pot fi executate silit obligațiile al căror obiect constă în plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosinței acestuia, desființarea unei construcții, plantații ori altei lucrări sau luarea unei alte măsuri admise de lege.
Instanța a reținut că executorul judecătoresc a pus în executare o hotărâre judecătorească susceptibilă de executare silită, întrucât obliga la plata unei sume de bani.
Analizând cu prioritate excepția autorității de lucru judecat a încheierii nr. 521/31.01.2011 a Judecătoriei Râmnicu V. în dosarul nr._ în ceea ce privește calitatea și interesul numitului A. I. I. de a solicita executarea silită, instanța a apreciat că în speță nu se poate reține autoritate de lucru judecat, nefiind întrunite cele trei condiții, identitate de părți, obiect și cauză. Mai mult, cele stabilite prin încheierea din 31.01.2011 au avut loc în cadrul unei proceduri necontencioase, decizia nr. 995/04.02.2009 a ICCJ, despre care face vorbire contestatoarea nefiind incidentă.
Este adevărat că procedura executării silite a fost declanșată la solicitarea administratorului special al societății aflate în faliment, ori potrivit art. 18 alin. 1 din Legea 85/2006 debitorul este reprezentat de administratorul judiciar sau de lichidator, mandatul administratorului special reducându-se la a reprezenta interesele acționarilor/asociaților, însă lichidatorii judiciari Yna Consulting SPRL, Cabinet I. de Insolvență G. V., Cabinet I. de Insolvență P. E., Visal Consulting SPRL au ratificat expres toate actele efectuate de A. I., ca persoană fizică (retihabitio mandato aequiparatur).
Observând somația de executare din data de 20.01.2011 (fila 152 dosar de executare nr. 110/E/2011), instanța a constatat că într-adevăr temeiul indicat este art. 387 ind. 2 alin. 1 și 2 C.proc.civ, însă a apreciat că este o simplă eroare materială, ce nu este aptă să producă consecințe juridice atâta timp cât somația cuprinde toate elementele prevăzute de art. 387 C.proc.civ. Mai mult, somația a fost însoțită de titlul executoriu, în copie, ceea ce a permis debitorului să cunoască exact ce i se pretinde și să ia măsurile necesare, de apărare în acest sens.
De asemenea, nu poate fi primită nici critica contestatoarei privind lipsa sediului creditorului din procesul verbal de stabilire a onorariului și a cheltuielilor de executare silită, prevăzut de dispozițiile art. 388 alin. 1 pct. 5 C.proc.civ., întrucât lipsa acestuia este sancționată cu nulitatea relativă, ori aceasta nu poate fi invocată decât de persoana al cărei interes este nesocotit la încheierea actului, respectiv de creditoarea . C., și nicidecum de debitoarea contestatoare.
Referitor la onorariul de avocat – factura fiscală . nr._/12.01.2011 și chitanța aferentă – instanța a apreciat față de mărimea pretențiilor și de complexitatea cauzei că acesta a fost legal stabilită, contractul de asistență juridică fiind încheiat după pronunțarea în dosarul nr._, neavând relevanță că la acea dată hotărârea nu era redactată.
În ceea ce privește susținerea contestatoarei că înștiințarea de poprire este nelegală întrucât nu au fost nominalizați nici terții, nici băncile asupra cărora s-a luat această măsură, instanța a apreciat-o neîntemeiată, apreciind că au fost respectate dispozițiile procedurale din materia executării silite.
Astfel, potrivit art. 454 alin. 1 C.proc.civ. poprirea se înființează fără somație, prin adresă însoțită de o copie certificată de pe titlul executoriu comunicată terțului poprit, înștiințându-se totodată și debitorul despre măsura luată, texul de lege neprecizând că trebuie nominalizați toți terții popriți. De altfel, dispozițiile titlului executoriu, respectiv sentința comercială nr. 1195/23.11.2010 a Tribunalului O. – Secția comercială și de contencios administrativ sunt cunoscute de debitor care a fost parte în litigiu, așadar nu se poate reține că i s-a încălcat dreptul la apărare și nici că i s-a produs vreo vătămare.
Referitor la actele de executare efectuate de executorul judecătoresc după suspendarea provizorie a sentinței comerciale nr. 1195/23.11.2010 dispusă prin încheiere la data de 26.01.2011, instanța reține că aceasta produce efecte de la data pronunță, respectiv 26.01.2011, astfel că toate actele efectuate de executorul judecătoresc ulterior, inclusiv somația imobiliară ce a fost expediată contestatoarei la data de 27.01.2011 trebuie anulate. Astfel în mod incorect executorul judecătoresc a procedat la înscrierea somației în cartea funciară la data de 27.01.2011, deși luase la cunoștință că executarea fusese suspendată.
Cât privește cererea de suspendare a executării silite, instanța a reținut că potrivit art. 403 alin. 1 C.proc.civ. suspendarea executării se poate dispune până la soluționarea contestației la executare și dat fiind că, în conformitate cu prevederile art. 402 alin. 2 C.proc.civ. hotărârea prin care s-a soluționat contestația se dă fără drept de apel, instanța a apreciat că momentul până la care se stabilește durata suspendării executării este acela al pronunțării hotărârii în primă instanță, astfel că această cerere de suspendare a executării apare ca rămasă fără obiect.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatoarea I. M. G. SRL Drăgănești criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs a susținut în primul rând că în mod greșit instanța de fond a analizat excepția autorității de lucru judecat și a procedat la respingerea acesteia, deși excepția de mai sus nu a invocată de nimeni, în speță invocându-se doar prezumția autorității de lucru judecat rezultată din aceea că, aceeași cerere de executare silită a formulată de aceeași persoană pentru același titlu și cu privire la același creditor pentru aceeași cauză juridică, fiind respinsă prin încheierea nr.521/EX/31.01.2011 a Judecătoriei Râmnicu V. . Totodată în mod greșit instanța de fond a reținut ratificarea actelor îndeplinite de A. I. I. – care nu avea calitate de reprezentant al societății și deci nu putea formula cererea de executare silită nici personal nici prin avocat – de către lichidatorii judiciari. În cazul societăților comerciale aflate în procedura falimentului nu poate fi vorba decât despre o reprezentare legală ce nu poate fi înlăturată sau transmisă prin mandat, lipsa calității de reprezentant fiind sancționată cu nulitate absolută, cu atât mai mult cu cât vătămarea recurentei s-a produs anterior acestei confirmări ; în mod nelegal și netemeinic a fost respinsă contestația cu privire la procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare care pe de o parte este lovit de nulitate absolută deoarece nu cuprinde mențiunilor privind sediul creditorului, iar pe de altă parte în mod greșit a fost incluse în cheltuielile de executare onorariul de avocat de 350.000 lei care pe lângă faptul că nu este dovedit este stabilit în mod abuziv; în mod nelegal și netemeinic a fost respinsă contestația și cu privire la înștiințarea de poprire în care nu au fost nominalizați nici terții nici băncile asupra cărora s-a luat această măsură fiind astfel încălcate drepturile lor de apărare .
Verificând sentința atacată prin prisma art. 304, 304 ind.1 ,306 al.2 C.pr.civ., instanța constată recursul parțial întemeiat .
Astfel, nu poate fi reținut motivul de recurs referitor la prezumția lucrului judecat a încheierii nr.520/EX/31.01.2011 pronunțată în dosar nr._ a Judecătoriei Rîmnicu V. în care a fost respinsă cererea de executare silită a sentinței comerciale nr.1195/23.11.2010 pronunțată de Tribunalul O., formulată de la solicitarea petentului A. I. I. împotriva debitorului . SRL.
Este adevărat că, sub acest aspect, instanța de fond a analizat excepția autorității lucrului judecat care este doar o componentă a puterii lucrului judecat și a procedat la respingerea acestei excepții considerând că nu sunt întrunite condițiile art. 201 C.civ.
Deși în speță s-a invocat prezumția puterii lucrului judecat invocându-se nu exclusivitatea încheierii din 31.01.2011 a Judecătoriei Rîmnicu V. ci doar obligativitatea sa cu privire la părțile din proces, urmează a se constata că nici sub acest aspect motivul de recurs nu poate fi reținut de vreme încheierea supusă prezentei contestații la executare și prin care s-a încuviințat executarea silită a sentinței comerciale 1195/23.11.2010 pronunțată de Tribunalul O., respectiv încheierea din Camera de Consiliu din 18.01.2011 pronunțată de Judecătoria Tr.S. în dosar nr._ este anterioară încheierii invocate cu putere de lucru judecat, iar pe de altă parte, așa cum a reținut și instanța de fond, au putere de lucru judecat numai hotărârile pronunțate într-o procedură contencioasă – art. 337 C.pr.civ. prevăzând că încheierile date în procedura necontencioasă nu au putere se lucru judecat .
Urmează a fi respins și motivul de recurs referitor la nulitatea absolută a cererii de încuviințare a cererii silite care a fost făcută prin avocat de către A. I. I. care la acea dată nu mai avea calitatea de reprezentant al societății aflate în faliment .
Dacă nulitatea absolută este sancțiunea care intervine atunci când lipsește ori este depășită capacitatea de folosință a persoanei juridice – întrucât este vorba de un interes general –, atunci când sunt încălcate regulile privind capacitatea de exercițiu a persoanei juridice nulitatea care intervine este doar o nulitate relativă existând posibilitatea validării actului prin confirmarea lui de către organul competent să facă aceasta . Această soluție decurge din natura interesului ocrotit prin dispozițiile privind capacitatea de exercițiu a persoanei juridice și anume interesul propriu al acesteia, care se află pe primul plan, interesul general aflându-se în acest caz, pe plan secund . Dacă nulitatea ar fi absolută, sancțiunea s-ar întoarce, prin regimul său, împotriva finalității sale, deoarece nu mai există posibilitatea acoperii acestei nulități, cu toate că un asemenea act ar putea fi în perfectă concordanță cu interesul persoanei juridice .
În speță, cererea de încuviințare silită, chiar dacă a fost făcută de o persoană care nu mai avea calitatea să o reprezinte a fost făcută în interesul societății creditoare, menționându-se ca toate sumele de bani să fie virate în contul special al acestei societăți .
În aceste condiții, instanța apreciază că în mod temeinic și legal ,instanța de fond a reținut ratificarea expresă a tuturor actelor efectuate de A. I. I., de către lichidatorii judiciari ai societății creditoare, în acest fel nulitatea relativă invocată de recurenta contestatoare fiind acoperită .
Tot în mod corect instanța de fond a înlăturat critica contestatoarei privind lipsa sediului creditorului din procesul verbal de stabilire a onorariului și a cheltuielilor de executare silită, lipsa acestuia fiind sancționată cu nulitate relativă ce poate fi invocată doar de persoana care are interes în invocarea acestui aspect, respectiv societatea creditoare nicidecum debitoarea contestatoare .
Instanța găsește întemeiat însă motivul de recurs referitor la cheltuielile de executare constând în onorariu de avocat, care s-a ridicat la suma de 350.000 lei .
Potrivit art. 274 al.3 C.pr.civ. judecătorii au dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari față de valoare pricinii sau munca îndeplinită de avocat .
În aplicarea dispozițiilor de mai sus, urmează a se constata că verificarea onorariilor de avo cat se face nu numai prin prisma valorii pricinii ci și în raport de munca îndeplinită de avocat .
În speță, dacă este adevărat că valoarea obiectului executării rezultată din titlul executoriu – sentința comercială nr.1195 /23.11.2010 a Tribunalului O. ar justifica onorariul de avocat stabilit în cauză, nu același lucru se poate spune despre activitatea depusă de avocat în faza de executare silită unde actele de executare sunt îndeplinite de executorul judecătoresc .
P. prisma acestui ultim aspect al complexității muncii depusă de avocat în faza de executare silită care în prezent este și suspendată, instanța apreciază că un onorariu de avocat de 10.000 lei corespunde criteriilor de mai sus .
Ca atare, urmează a fi anulate parțial procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare și formelor de executare aferente pentru diferența de 340.000 lei, cu menținerea celorlalte dispoziții ape procesului verbal de mai sus .
Urmează a fi respins, în ultimul rând motivul de recurs cu privire la înștiințarea de poprire, sub acest aspect instanța însușindu-și motivarea
fondului referitoare la lipsa consecințelor juridice atâta timp cât somația cuprinde toate elementele prevăzute de art.387 C.pr.civ. fiind însoțită și de titlu executoriu, ceea ce permite debitorului să-și ia toate măsurile de apărare.
Pentru aceste considerente și în limitele de mai sus, urmează a fi admis recursul contestatoarei și modificată sentința făcându-se aplicarea disp.art. 312 al.3 C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurenta contestatoare I. M. G. SRL Drăgănești, prin administrator judiciar INSOLV INDUSTRY IPURL Tg.J. împotriva sentinței civile nr. 2340/26.04.2011 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, în contradictoriu cu intimata G. F. C. C. SRL prin lichidatori judiciari Yna Consulting SPRL, Cabinet I. de Insolență Gădinaru V., Cabinet I. de Insolvență P. E. si Visal Consulting SPRL.
Modifică sentința în sensul că anulează parțial procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare nr. 110/E/2011 din 17.01.2011 al B. R. I. și formele de executare aferente pentru suma de 340.000 lei( din totalul de 350.000 lei)reprezentând onorariu avocat în faza de executare silită.
Menține celelalte dispoziții ale procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 07 Februarie 2012, la sediul Tribunalului M.
Președinte, V. N. | Judecător, A. B. | Judecător, M. P. |
Grefier, D. A. D. |
VN/DR;ex.2: 8.03.2012
j.f.R. G.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 20/2012. Tribunalul MEHEDINŢI | Pretenţii. Decizia nr. 96/2012. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
