Contestaţie la executare. Decizia nr. 362/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 362/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 21-05-2015 în dosarul nr. 362/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 362/A
Ședința publică de la 21 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. R.
Judecător F. M.
Grefier M. B.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelantul-contestator P. comunei Căzănești prin primar împotriva încheierilor din data de 19.02.2015 și din data de 30.03.2015 pronunțate de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în contradictoriu cu intimatul S. N., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns avocat D. M., cu delegație de substituire a avocatului B. I., pentru apelantul-contestator, lipsă fiind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-au depus la dosar prin serviciul registratură, din partea intimatului, note de ședință.
Avocat D. M., pentru apelantul-contestator, depune la dosar delegația de substituire a avocatului B. I..
Având în vedere notele de ședință depuse de intimat, instanța prezumă că acesta a înțeles să formuleze concluzii scrise și nu va fi prezent la acest termen de judecată.
Nemaifiind alte cereri formulate sau excepții invocate de soluționat, instanța, potrivit dispozițiilor art.392 cod procedură civilă, constată deschise dezbaterile și acordă cuvântul asupra apelului.
Avocat D. M., pentru apelantul-contestator, solicită admiterea apelului, modificarea hotărârii pronunțată de instanța de fond în sensul admiterii contestației la executare, cu cheltuieli de judecată în măsura în care au fost dovedite. Arată că s-a demarat procedura de executare în situația în care obligația de plată a fost achitată și mai mult, titlul executoriu excede executării silite prin intermediul executorului judecătoresc.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului, constată următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin la data de 28.10.2014 sub numărul de dosar_, contestatoarea P. C. Căzănești prin primar în contradictoriu cu intimatul S. N. a formulat contestație la executare împotriva actelor de executare silită (somație, înștiințare, încheiere cheltuieli) emise de executorul judecătoresc F. C. L. în dosarul nr. 110/E/2014, la cererea creditorului Stanică N..
În motivare, contestatoarea a arătat că în baza somației nr. 110/E/2014, au fost somați ca în termen de 1 zi de la primire să conforme titlul executoriu în sensul de a comunica creditorului actele solicitate conform notificării nr.l58/N/2013 așa cum a dispus sentința civilă nr.2032/06.06.2014.
A invocat faptul că executarea este tardiv formulată întrucât cu adresa nr. 2812/15.07.2014 primăria a comunicat creditorului actele la care au fost obligați prin sentința civilă nr.2032/06.06.2014. Ulterior răspunsului comunicat, creditorul a formulat o nouă cerere la data de 21.08.2014 prin care recunoaște că a primit răspuns la cererea sa, dar dorește punctual să-i fie comunicat răspunsul. Cu adresa nr. 3042/23.10.2014, primăria a comunicat creditorului punctual explicațiile la notificarea nr. 158/N/22.10.2013. Astfel, a apreciat că nu se află în culpă pentru nepunerea în executare a titlului executoriu.
Potrivit O.G. nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice stabilite prin titluri executorii, aprobată prin Legea nr.288/2008, modificată și completată prin Legea nr.110/2007 „Creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor publice se achită din sumele aprobate prin bugetele acestora, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă”. Procedând direct la executarea silită, în temeiul dispozițiilor Codului de procedură civilă, executorul judecătoresc nu a respectat prevederile legale menționate mai sus, astfel că s-a generat o cheltuială suplimentară pentru bugetul instituției, constând în suma de 470 lei cheltuieli total nejustificate.
A considerat că prezentul titlu executoriu excede executării silite prin intermediul executorului judecătoresc.
Față de aceste motive, contestatoarea a solicitat admiterea contestației și anularea formelor de executare din dosarul nr. 110/E/2013.
În drept, au fot invocate dispozițiile art.711 și urm. Cod procedură civilă.
În dovedirea celor arătate, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
La acțiunea au fost anexate, în copie, următoarele înscrisuri: adresa nr.3042/23.10.2014, emisă de P. Căzănești, extras registru, adresa nr.2812/15.07.2014, emisă de P. Căzănești, răspuns adresă, înștiințarea din 20.10.2014 și somația din 20.10.2014, emise în dosarul nr.110/E/2014, încheierea din data de 13.10.2014, pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr._/225/2014, sentința nr.2032/06.06.2014, pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._, notificare, încheierea din data de 20.10.2014 emisă în dosarul nr.110/E/2014.
La data de 25.11.2015 pârâtul a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației ca nefondată.
În fapt, a învederat că pe rolul Tribunalului D., sub numărul de dosar._/215/2008 se află un litigiu, privind pe numitul T. A. si părțile din prezenta cauză. De asemenea, a mai învederat că între aceleași părți au existat litigiile ce au făcut obiectul dosarelor nr._/215/2009 și nr._/215/2012*, acestea fiind soluționate irevocabil în defavoarea sa. În toate aceste dosare P. C. Căzănești a avut o atitudine nesinceră, ba chiar duplicitară, evitând să prezinte toate documentele justificative care au stat la baza emiterii titlului de proprietate pentru numitul T. A. și să ajute instanțele de judecată cu informațiile necesare clarificării situației de fapt.
P. adresa nr.158/N/22.10.2013, a solicitat contestatoarei să prezinte ce suprafețe de teren au rămas în proprietatea lui T. N P. și T. F., care sunt documentele de înscriere o acestora în CAP, dacă aceștia au mai avut și alți moștenitori, respectiv 3 fete, și dacă în calitate de moștenitoare au primit teren de la părinții lor, sau au primit tot terenul de la părinți, Întrebările au fost raportate și la răspunsul la interogatoriu dat de către contestatoare în dosarul nr._/215/2009, în care recunoaște că „cele 3 surori" ale lui T. A. nu erau trecute pe titlul de proprietate.
Contestatoarea nu i-a furnizat informațiile și documentele solicitate astfel că a acționat-o în judecată și prin sentința nr.2032/06.06.2014 pronunțată de către Tribunalul D. în dosarul nr._, contestatoarea a fost obligată să-i furnizeze toate documentele și informațiile solicitate prin adresa nr.l58/N/22.10.2013, în termen de 30 de zile. Contestatoarea nu s-a conformat și i-a înaintat doar o copie a 2 file a registrului agricol în septembrie 2014, iar printr-o adresa lapidară l-a informat ca T. P. și T. F. nu ar fi avut 3 fiice.
A mai învederat că, după ce a formulat cererea de executare silită, contestatoarea a mai comunicat o adresa în octombrie 2014, în care a răspuns la fel de succint, fără a preciza concret care sunt documentele de înscriere în CAP ale lui T. P. și T. F. și ce s-a întâmplat cu moștenirea acestora. Atitudinea ignorantă a Primăriei Căzănești a rezultat din faptul că în fața instanței, în dosarul nr._/215/2009 a recunoscut, prin răspunsul la interogatoriu, că exista 3 moștenitoare ale defuncților T. P. și F., pentru ca acum să afirme că de fapt acestea nu există și că nu cunoaște dacă proprietatea soților T. a fost transmisă altcuiva. Din copiile registrului agricol a rezultat că defuncții T. P. și T. F. au avut cel puțin 2 copii:pe T. A. și pe T. E..
A apreciat că P. Căzănești avea obligația să furnizeze informațiile legate de moștenitorii defuncților T. P. și T. F. și dacă moștenirea acestora a fost transmisă, în parte sau în totalitate și către fiica T. E., născută în anul 1934 (cf. fila Registru agricol 1951-1955). In caz contrar, contestatoarea trebuia să comunice dacă moștenirea susnumiților a rămas vacantă și eventual, dacă a fost preluată de stat, în contextul în care a reconstituit dreptul de proprietate al lui T. A. pentru o suprafața de 5,01 ha, deși autorii săi aveau în anul 1963, potrivit Registrului agricol, doar 2,94 ha teren.
Pârâtul a mai susținut că P. comunei Căzănești refuză să prezinte concret cererea de înscriere în CAP a celor două persoane sau să spună dacă o astfel de cerere există sau nu. De asemenea, aceasta nu justifică, cu acte legale, situația terenului rămas efectiv în proprietatea lui T. P. și T. F. și de ce în răspunsul dat se raportează doar la registrul agricol din anul l951-1955 în care cei doi ar fi avut 5,50 ha teren, fără să facă dovada fiecărei parcele deținute, în condițiile în care din Registrul agricol din anul 1959-1961 T. P. și T. F. dețineau un număr de 16 parcele din care doar 2,94 ha era teren agricol, totalul fiind de 4,03 ha ce cuprindea 0,52 ha pădure și 0,57ha teren neproductiv.
După formarea dosarului de executare silită cu nr. 110/E/2014 pe rolul B. F. C. L. din C., contestatoarea a formulat contestație, afirmând că executarea silită ar fi tardivă și ca potrivit art.22 din OG 22/2002 P. corn. Căzănești nu poate fi executată silit potrivit dispozițiilor Codului de procedura civilă.
Cu privire la susținerea contestatoarei potrivit căreia executarea silită ar fi tardivă, a apreciat că aceasta este nefondată. Potrivit prevederilor art.705 alin. 1 din codul de procedură civilă dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de trei ani. Or, în speță, titlul executoriu reprezentat de sentința nr. 2032 a Tribunalului D. a fost data la 06 iunie 2014, astfel că cererea de executare silită este pertinentă și necesară. De asemenea, a apreciat că cererea sa de executare silită a fost încuviințată de către Judecătoria Dr. Tr S. prin încheierea data în 13.10.2014, în dosarul nr._/225/2014, astfel că susținerea contestatoarei este lipsită de orice fundament real și legal.
Cât privește susținerea potrivit căreia contestatoarea nu poate fi executată silit potrivit Codului de procedură civilă, având în vedere prevederile OG. Nr.22/2002 modificată, a învederat faptul că și aceasta este nefondată. Astfel, titlul executoriu reprezentat de sentința nr.2032/06.06.2014 a Tribunalului D. a pus în sarcina contestatoarei o obligație de a face și nu a stabilit o creanță pe care trebuie să o plătească. Cum contestatoarea nu a înțeles să se execute de bună voie și să furnizeze actele solicitate prin adresa nr.l58/N/22.10.2013 în termen de 30 de zile, pârâtul a formulat cerere de executare silită către B. F. C., formându-se dosarul 110/E/2014. Stabilirea cheltuielilor de executare în sarcina contestatoarei nu înseamnă că a fost încălcată vreo lege, ci obliga aceasta instituție să respecte o hotărâre judecătorească definitivă.
Pârâtul a mai arătat că executarea silită a contestatoarei este singura forma prin care poate afla situația reală a proprietății numiților T. P. și T. F. si daca reconstituirea dreptului de proprietate către fiul acestora T. A. a fost făcuta legal de către contestatoare. De altfel, contestatoarea nu a identificat motive de fapt și de drept care să poată fi asimilate drept critica de nelegalitate a formelor de executare silită ci a afirmat doar că s-a creat o cheltuială suplimentară bugetului instituției, considerând că nu se afla în culpă, fără a înțelege însă să și furnizeze documentele pe care instanța a obligat-o să i le comunice.
Față de aceste motive, intimatul a solicitat respingerea contestației ca fiind nefondată și menținerea formelor de executare silită ca fiind legale.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe prevederile art.205 Cod procedură civilă.
La întâmpinare a fost anexată copia interogatoriului luat în dosarul nr._/2215/2009.
Contestatoarea nu a formulat răspuns la întâmpinare.
Constatând îndeplinite condițiile legale, prin rezoluția din data de 22.12.2014, instanța a fixat primul termen de judecată la data de 19.02.2015, cu citarea părților.
Sub aspectul materialului probator, instanța, în temeiul art.255 coroborat cu art.258 și art.265 Cod procedură civilă, a încuviințat și administrat pentru ambele părți proba cu înscrisuri, apreciind că este legală, utilă, verosimilă, pertinentă și concludentă.
Judecătoria Drobeta Turnu Severin, prin încheierea supusă apelului a respins contestația la executare formulată de contestatoarea P. comunei Căzănești prin P. în contradictoriu cu intimatul S. N..
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. 1 C. proc. Civ., instanța s-a pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Cu privire la excepția tardivității executării silite, instanța a apreciat că este neîntemeiată, motiv pentru care a fost respinsă .
Conform art.705 C.pr.civ., dreptul de a obține executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. În cazul titlurilor emise în materia drepturilor reale, termenul de prescripție este de 10 ani. Termenul de prescripție începe să curgă de la data când se naște dreptul de a obține executarea silită. În cazul hotărârilor judecătorești și arbitrale, termenul de prescripție începe să curgă de la data rămânerii lor definitive.
În speța de față, termenul de 3 ani nu s-a împlinit, având în vedere că la data de 02.10.2014 s-a solicitat punerea în executare a titlului executoriu reprezentat de sentința nr.2032/06.06.2014 pronunțată de către Tribunalul D. în dosarul nr._ - definitivă prin nerecurare.
Pe de altă parte, față de motivarea reclamantei că executarea este tardivă întrucât cu adresa nr.2812/15.07.2014 au comunicat creditorului actele astfel cum au fost obligați prin sentința nr.2032/06.06.2014, instanța a reținut că aceasta reprezintă o apărare de fond. Susținerea reclamantei este neîntemeiată, întrucât răspunsul din adresa nr.2812/15.07.2015 este incomplet, aspect pe care și reclamanta l-a recunoscut, după începerea executării silite, prin eliberarea adeverinței nr.3042/23.10.2014.
Cu privire la excepția tardivității formulării contestației la executare cu privire la încheierea privind cheltuielile de executare silită, instanța a reținut că în conformitate cu art.714 alin.2 C.pr.civ., contestația împotriva încheierilor executorului judecătoresc, în cazurile în care acestea nu sunt, potrivit legii, definitive, se poate face în termen de 5 zile de la comunicare.
La data de 21.10.2014 a fost comunicată contestatoarei încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită, iar contestația la executare a fost înregistrată la data de 28.10.2014, prin urmare, instanța a admis excepția tardivității formulării contestației la executare cu privire la încheierea privind cheltuielile de executare silită, invocată din oficiu.
Pe fondul cauzei,
P. cererea de chemare în judecată, contestatoarea a susținut că nu se află în culpă pentru nepunerea în executare a titlului executoriu, întrucât acestea au fost comunicate cu adresa nr.3042/23.10.2014. Au mai arătat că, potrivit O.G. nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice stabilite prin titluri executorii, aprobată prin Legea nr.288/2008, modificată și completată prin Legea nr.110/2007 „Creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor publice se achită din sumele aprobate prin bugetele acestora, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă”, și că procedând direct la executarea silită, în temeiul dispozițiilor Codului de procedură civilă, executorul judecătoresc nu a respectat prevederile legale menționate mai sus, astfel că s-a generat o cheltuială suplimentară pentru bugetul instituției, constând în suma de 470 lei cheltuieli total nejustificate.
Instanța a constatat că prin titlul executoriu, sentința nr.2032/06.06.2014 pronunțată de către Tribunalul D. în dosarul nr._, contestatoarea a fost obligată să comunice intimatului S. N., în copie, actele solicitate conform notificării nr.158/N/22.10.2013, și a fost respins capătul cu privire la plata unor daune cominatorii.
Din compararea notificării nr. 158/N/22.10.2013 cu răspunsul comunicat intimatului cu adresa nr.2812/15.07.2014, a rezultat că acesta a fost incomplet și că partea contestatoare a executat obligația de a face prevăzută în titlul executoriu, prin adresa nr.3042/23.10.2014, după începerea executării silite.
P. urmare, nu a fost întemeiată susținerea că nu sunt în culpă pentru nepunerea în executare a titlului executoriu. Contestatoarea nu poate invoca astfel, disp.OG 22/2002, întrucât, după ce hotărârea a devenit definitivă trebuia să o pună în executare și să comunice toate actele prevăzute în notificarea nr. 158/N/22.10.2013, așadar nu avea de executat o obligație constând în plata unei sume de bani .
Abia în cadrul executării silite s-au stabilit cheltuieli de executare în cuantum de 470 lei, dar având în vedere că a fost admisă excepția tardivității formulării contestației la executare cu privire la încheierea privind cheltuielile de executare silită, nu a mai fost analizat acest aspect prin raportare la disp. OG 22/2002.
Urmare celor enunțate, instanța a respins contestația la executare formulată de contestatoarea P. C. Căzănești prin primar în contradictoriu cu intimatul S. N..
Împotriva acestei încheieri a declarat apel contestatoarea criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de apel a susținut că instanța de fond nu a dat dovadă de rol activ și nu a apreciat corect probele administrate în cauză. Arată faptul că executarea este tardiv formulată, întrucât, cu adresa nr. 2812/15.07.2014 au fost comunicate creditorului actele la care au fost obligați prin s.c. nr. 2032/ 06. 06. 2014. Ulterior răspunsului comunicat, creditorul a formulat o nouă cerere la data de 21.08.2014, prin care recunoaște că a primit răspuns la cererea sa, dar dorește, punctual, să-i fie comunicat răspunsul. Cu adresa nr. 3042/23.10.2014, creditorului i-au fost comunicate explicațiile, dar instanța a reținut că răspunsul comunicat petentului este după începerea executării silite.
A solicitat admiterea apelului, casarea încheierilor atacate, iar, pe fond, admiterea contestației și anularea formelor de executare în dosarul nr. 110/E/2013.
În drept, se întemeiază apelul pe dispozițiile 468 și urm. Codul de procedură civilă
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate tribunalul îl apreciază întemeiat pentru următoarele considerente:
Ca urmare a cererii formulate de intimatul creditor S. N. la data de 02.10.2014 B.E.J. F. C. L. a constituit dosarul de executare nr. 110/E/2014 și a pus în executare titlul executoriu reprezentat de sentința civ. nr. 2032/06.06.2014 pronunțată de Tribunalul D. în dosar nr._, titlu în cuprinsul căruia s-a stabilit că P. . este obligată să comunice în termen de 30 zile de la rămânerea definitivă a sentinței reclamantului, în copie, actele solicitate prin notificarea nr.158/N/22.10.2013.
Tribunalul reține că deși prin adresa nr.2812/15.07.2014 contestatoarea a înaintat intimatului o . documente din cuprinsul adresei nu rezultă care sunt acestea, nefiind individualizate. Cu toate acestea ca urmare a cereri formulate de creditor la data de 21.08.2014 contestatoarea prin adresa nr.3042/ 25.09.2014 a comunicat intimatului copii după registrul agricol privind pe numitul T. P. precizându-se în același timp că în evidențele U.A.T. nu există documente legate de zestrea fiicelor numitului T. P. sau cu privire la starea civilă a fiicelor acestuia. Este adevărat că nu au fost comunicate cererile de înscriere în C.A.P. însă acestea nu puteau fi comunicate întrucât nici ca urmare a executării silite nu au fost identificate.
De asemenea la data de 23.10.2014 prin adresa nr.3042 apelanta a comunicat creditorului lămuriri cu privire la documentele solicitate, lămuriri care privesc aceleași documente comunicate la data de 25.09.2014.
Față de acestea, tribunalul constată, în raport de mențiunile din titlul executoriu, că apelanta și-a îndeplinit obligația înainte de formularea cererii de executare silită la data de 02.10.2014. Astfel, din cuprinsul notificării nr.158/N/ 22.10.2013, f.73, dosar de fond, rezultă că prin cererea sa creditorul a solicitat să-i fie comunicate documentele justificative pentru ajungerea în posesia celor 3 fiice ale lui T. N. P. și T. E., a tuturor parcelelor de teren deținute în proprietate de autorii menționați și documentele de înscriere a acestora în C.A.P. Cum prin sentința civ. nr. 2032/06.06.2014 pronunțată de Tribunalul D. în dosar nr._, apelanta prin primar era obligată să comunice în copie actele solicitate prin notificarea arătată,tribunalul apreciind că filele din registru agricol din care rezultă suprafața de teren deținută de autorii T. comunicate în copie se circumscriu noțiunii de documente stabilite prin titlu executoriu constată, față de comunicarea din data de 25.09.2014, că apelanta își îndeplinise obligația la momentul formulării cererii de executare silită.
Susținerea creditorului din cuprinsul notelor de ședință depuse în fața instanței de fond în sensul că documentele la care se referă în notificarea amintită sunt în principal documente din care să rezulte parcelele de teren și în ce suprafață au fost aduse în C.A.P. de către T. N.P. și documente în baza cărora să rezulte modul de împărțire a parcelelor de teren aparținând lui T. N. P. nu poate fi primită de tribunal întrucât față de exprimarea creditorului din notificare, cu evidență, acestea nu se circumscriu noțiunii de documentele justificative pentru ajungerea în posesia celor 3 fiice ale lui T. N. P. și T. E.,a tuturor parcelelor de teren deținute.
Așadar, cum la momentul declanșării procedurii de executare creditorului îi fuseseră comunicate documentele identificate în evidențele apelantei contestatoare, tribunalul apreciază că nu se impunea realizarea prin executare silită a sentinței civ. nr. 2032/06.06.2014. Mai mult tribunalul, observând mențiunile din cuprinsul titlului executoriu din care rezultă că obligația de a face nu putea fi îndeplinită prin altă persoană,apreciază că în cauză executorul judecătoresc nu putea emite somația de executare față de dispoziția expresă cuprinsă în art.906 alin.1 C.pr.civ. ci doar putea proceda la comunicarea încheierii de încuviințare a executării cu mențiunea dacă debitorul nu-și execută, poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unor penalități, de către instanța de executare.
Față de toate, acestea tribunalul apreciază că executarea este nelegală și prin urmare în temei art.718 alin.1 și art.480 alin.2 C.pr.civ. va admite apelul și va schimba parțial sentința în sensul că va fi admisă contestația la executare formulată și în temei art.712 alin.1 C.pr.civ. vor fi anulate actele de executare întocmite în dosar nr.110/E/2014 de executor judecătoresc F. C. L. fiind menținute în același timp restul dispozițiilor instanței.
Menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței se impune pentru următoarele considerente.
Potrivit art.714 alin.2 C.pr.civ., contestația împotriva încheierilor executorului judecătoresc, în cazurile în care acestea nu sunt, potrivit legii, definitive, se poate face în termen de 5 zile de la comunicare. Așadar încheierile de stabilire a cheltuielilor de executoare beneficiază de un regim derogatoriu de la regulile generale privind contestarea actelor de executare prin intermediul contestației la executare și cum contestatoarea a formulat contestația la executare la data de 28.10.2014 deși termenul de formulare s-a împlinit la data de 27.10.2014 tribunalul apreciază că în mod legal și temeinic prima instanță a admis excepția tardivității formulării contestației la executare cu privire la încheierea privind cheltuielile de executare silită.
Este adevărat că instanța de apel va anula actele de executare inclusiv încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, dar aceasta nu este consecința constatării că sumele stabilite de executorul judecătoresc sunt nelegale ci datorită faptului că față de atitudinea debitorului de comunicare a documentelor descoperite în evidența sa nu se impunea executarea silită, astfel că întreaga executare este nelegală.
În ceea ce privește excepția tardivității executării silite, cum contestatoarea apelantă nu a formulat critici față de modul de soluționare a acestei excepții față de disp.art.479 alin.1 C pr.civ. soluția cu privire la această excepție se impune a fi menținută.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul ca fondat declarat de P. C. Căzănești prin primar, cu sediul în ., CUI_ împotriva încheierilor din data de 19.02.2015 și din data de 30.03.2015 pronunțate de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în contradictoriu cu intimatul S. N., cu domiciliul în C., ., ., ., având ca obiect contestație la executare.
Schimbă parțial sentința.
Admite contestația la executare.
Anulează actele de executare întocmite în dosar nr.110/E/2014 de către executor judecătoresc F. C. L..
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 21.05.2015.
Președinte, V. R. | Judecător, F. M. | |
Grefier, M. B. |
Redactat V.R.22.06.2015
tehnoredactat M.B., Ex.4/6 pag.
jud.fond M. M.
Cod operator 2626
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 194/2015. Tribunalul... | Partaj judiciar. Decizia nr. 425/2015. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
