Obligaţie de a face. Decizia nr. 151/2012. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 151/2012 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 11-10-2012 în dosarul nr. 151/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 151/A
Ședința publică de la 11 Octombrie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. B.
Judecător V. N.
Grefier D. A. D.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelanții reclamanți E. R. și E. A., împotriva sentinței civile nr.1522/23.06.2011 pronunțate de Judecătoria Vânju M., în contradictoriu cu intimații-pârâți C. G., C. T., având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns, apelanții reclamanți E. R. și E. A. personal și asistați de avocat B. M., și intimații pârâți C. G., C. T. personal și asistați de avocat M. A..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, avocat B. M. pentru apelanții reclamanți a depus obiecțiuni la raportul de expertiză, arătând că expertul pentru stabilirea c/val prejudiciului a realizat o supraevaluare, nu a detaliat în ce constau costurile reparațiilor, manoperă, materiale, lucrări necesare, nu a avut în vedere degradările .
Instanța apus în discuție obiecțiunile formulate la raportul de expertiză.
Avocat M. A. pentru intimații pârâți a arătat că se opune la obiecțiunile formulate, întrucât în cauză au fost efectuate mai multe expertize.
Instanța, față de obiecțiunile formulate de apărătorul apelanților reclamanți, le respinge, având în vedere că la dosar există suficiente probe administrate în cauză pentru ca instanța să își poată forma convingerea.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța constată închise dezbaterile și în temeiul art. 150 cod procedură civilă, a acordat cuvântul asupra apelului ;
Avocat B. M. pentru apelanții reclamanți a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței, admiterea acțiunii. Obligarea pârâților să realizeze canalul conform parametrilor stabiliți de expert în prezentul apel, respectiv betonarea canalului la partea inferioară.
La instanța de fond s-a constatat degradări ale imobilului și culpă comună, însă în expertiza din apel s-a stabilit o culpă de 30% a pârâților .
Cuantumul prejudiciului și degradărilor trebuie avute în vedere conform probelor de la fond fila 78 dosar.
A solicitat cheltuieli de judecată pentru toate ciclurile procesuale.
Avocat M. A. pentru intimații pârâți, a solicitat respingerea apelului.
Pârâții nu se fac vinovați de prejudiciu, terenul pe care reclamanții au casa este un teren mlăștinos, aceeași situație găsindu-se și la reclamanți precum și la ceilalți vecini din zonă. . fost înălțate, astfel încât construcțiile au rămas mai jos. Din motive obiective pârâții nu au avut posibilității materiale să betoneze corespunzător acel canal.
Să se observe că între proprietăți există un grad despărțitor cu fundație de beton la 20-30 cm adâncime care împiedică și acesta scurgerea apei.Prejudiciul a fost corect calculat.
A solicitat cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil, constată următoarele ;
Prin cererea adresată Judecătoriei Vînju M. la data de 14.07.2010, reclamanții E. R. și E. A. au chemat în judecată pe pârâții C. G. și C. T. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții să ia măsuri pentru a împiedica scurgerea apelor de pe terenul lor pe terenul reclamanților și să acopere prejudiciul suferit de reclamanți prin deteriorarea, construcțiilor și a mobilierului proprietatea lor, ca urmare a acumulării apei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții au susținut faptul că proprietatea lor se învecinează cu proprietatea pârâților. Arată că pârâții au construit o casă pe terenul proprietatea lor, teren pe care l-au înălțat, astfel că terenul reclamanților a rămas mai jos, iar apa din ploi și topirea zăpezilor se scurge pe terenul lor. Au mai arăta că terenul proprietatea pârâților este un teren mlăștinos, având și un izvor de apă, fostul proprietar având șanțuri de colectare a apelor. Prin fapta pârâților, de a distruge șanțurile vechi de scurgere a apelor, bunurile din gospodăria reclamanților s-au deteriorat astfel: pereții casei și bucătăriei sunt mereu uzi și la interior și la exterior, totul este mucegăit și deteriorat, cimentul din bucătărie s-a spart, au aruncat mobilierul fiind mucegăit, iar apa din fântână nu se mai poate folosi.
Reclamanții și-a întemeiat acțiunea pe disp.art. 578-579 C.civ.
În dovedirea acțiunii, reclamanții au depus la dosar în copie: adresa nr.2581/08.11.2005 emisă de Inspectoratul de Stat în Construcții M., notă de constatare din 18.10.2005, chitanța privind dovada achitării taxei de timbru și timbrul judiciar, împuternicire avocațială și a solicitat audierea martorilor C. A. și G. N..
Pârâții în apărare au depus la dosar întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamanți, motivând faptul că zona în care locuiesc atât ei cât și reclamanții, stratul de apă freatică este la suprafață, motiv pentru care construcțiile prezintă umezeală și igrasie, atât la ei cât și la reclamanți. Prin spatele grădinilor lor, există un canal de scurgere a apei, care dacă nu este curățat se acumulează apa și intră în gospodării.
La dosarul cauzei, pârâții au depus împuternicire avocațială și au solicitat proba cu martora V. I..
Astfel din depozițiile martorilor audiați în cauză, s-a reținut atât faptul că părțile au proprietățile învecinate, terenul pârâților fiind la nivelul străzii, iar al reclamanților este mai jos. Pârâții au făcut un șanț de scurgere a apei care se întinde pe toată lungimea proprietății, însă în acea zonă pânza freatică este la suprafață la circa 1 m de pământ, iar apa iese la suprafață. Prin spatele celor două proprietăți trece un canal de scurgere, iar când plouă acest canal preia apa de pe terenurile părților, precum și a celorlalți cetățeni din zonă, canal care trebuie din când în când curățat. Reclamanții nu au canal pentru scurgerea apelor de pe proprietatea lor, iar în urmă cu aproximativ 10 ani aceștia au făcut fundația la casă și au turnat ciment în casă. Mai arată că la toți vecinii din zonă pânza freatică este destul de ridicată, astfel că atunci când aceștia pregătesc terenul primăvara, iese apă din acesta.
În ședința publică din 18.11.2010, instanța, la cererea apărătorului reclamanților, a pus în discuția părților efectuarea unei expertize cu specialitatea construcții, în cauză fiind numit expert I. C. V., reclamantul depunând la dosar chitanța privind dovada achitării onorariului de expert, precum și obiectivele acesteia și anume: să se stabilească situația terenurilor învecinate ale părților, în sensul de a se stabili comparativ înălțimea, înclinația lor; să se stabilească dacă pârâții au intervenit înălțând terenul proprietatea lor; să se stabilească dacă există șanț colector între cele două proprietăți învecinate, vechimea aproximativă a acestuia, dacă a fost realizat în baza unui proiect tehnic de specialitate, dacă asigură preluarea apelor; să se stabilească dacă pârâții s-au conformat adresei.2581/08.11.2005 emisă de Inspectoratul de Stat în Construcții M.; să se stabilească dacă situația actuală a ternului impun luarea de măsuri pentru a diminua efectele scurgerii apelor de pe terenul pârâților pe terenul reclamanților și să se descrie aceste măsuri ce trebuie luate de pârâți și să stabilească dacă au fost deteriorate construcțiile din gospodăria reclamanților, cauza deteriorării, care sunt aceste deteriorări și c/val. prejudiciului suferit de aceștia ca urmare a distrugerilor suferite de construcții.
Totodată și pârâții au depus la dosar obiectivele, astfel au solicitat ca expertul: să stabilească la ce nivel este amplasată casa față de stradă; dacă canalul de scurgere ce trece prin spatele proprietăților celor doi influențează stratul de apă freatică; la ce adâncime este stratul de apă freatică și dacă acesta afectează construcțiile din zonă; dacă pârâtul și vecinii se confruntă cu aceeași situație (umezeală, igrasie) și dacă există canal de scurgere pe ambele proprietăți.
La termenul din 17.03.2011, s-a luat act că la dosar a fost depus raportul de expertiză efectuat de expert I. C., în care se concluzionează faptul că la toate proprietățile vecine, atât a reclamantului cât și a pârâtului, nivelul apelor freatice este la suprafața terenului natural afectând construcțiile prin producerea de igrasie, apa infiltrându-se prin capilaritate. În spatele proprietăților reclamanților și pârâților este amenajat de către Primăria orașului Vînju M. un canal colector al apelor freatice din zonă care în prezent este înfundat și astfel aceasta a dus la creșterea nivelului apelor freatice din zonă. Pentru scăderea nivelului apelor freatice din zonă trebuie curățat canalul colector care trece prin spatele proprietății reclamanților și pârâților și astfel va scădea nivelul apelor freatice din zonă care afectează proprietățile.
Apărătorul reclamanților, a solicitat repetarea adresei către expert, întrucât acesta nu a răspuns la toate obiectivele formulate de părți, nu a precizat cum sunt situate cele 2 terenuri unul față de celălalt, dacă sunt la același nivel sau dacă nivelul acestora diferă și dacă pârâtul a făcut lucrări de înălțare a terenului său și în ce măsură aceste lucrări afectează terenul reclamanților.
Prin răspunsul la obiecțiunile formulate, expertul a arătat că toată zona are nivelul apelor freatice foarte ridicat, adică până la nivelul terenului natural și pentru a rezolva această problemă care afectează toate proprietățile inclusiv cele de pe partea cealaltă a străzii, este necesar a se curăța canalul colector care trece prin spatele proprietăților reclamanților și pârâților, dar nu numai a acestora ci pe toată lungimea canalului colector, iar prin curățarea canalului colector se rezolvă această dispută.
Pârâții au mai depus la dosar certificat de urbanism nr.28/31.07.2006, autorizația de construcție nr.16/31.08.1998, memoriu tehnic, iar reclamanții au depus trei planșe fotografice.
La termenul din 19.05.2011, apărătorul reclamanților a solicitat ca expertul să calculeze prejudiciul cauzat de infiltrațiile existente în încăperile locuinței reclamanților către pârâți și dacă se datorează faptei acestora.
Prin răspunsul comunicat la data de 09.06.2011, expertul I. C., a comunicat faptul că degradările de la imobilul reclamanților, datorită infiltrațiilor, locuința fiind realizată din chirpici, sunt în sumă de 2612 lei, considerând că aceste degradări nu sunt din cauza pârâților C. G. și C. T., acestea datorându-se nivelului foarte ridicat al apelor freatice din zonă, aproape de suprafața terenului.
Prin sentința nr.1522/23.06.2011 a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanți.
S-a reținut că prin prezenta cerere, reclamanții au solicitat să fie obligați pârâții să ia măsuri pentru a împiedica scurgerea apelor de pe terenul lor pe terenul reclamanților și să acopere prejudiciul suferit de reclamanți prin deteriorarea, construcțiilor și a mobilierului proprietatea lor, ca urmare a acumulării apei, cu cheltuieli de judecată.
Instanța a reținut faptul că proprietatea reclamanților se învecinează cu proprietatea pârâților, iar pârâții au construit o casă pe terenul proprietatea lor, teren pe care l-au înălțat, astfel că terenul reclamanților a rămas mai jos.
Conform declarațiilor martorilor audiați a rezultat ca pârâții au făcut un șanț de scurgere a apei care se întinde pe toată lungimea proprietății, însă în acea zonă pânza freatică este la suprafață la circa 1 m de pământ, iar apa iese la suprafață. Prin spatele celor două proprietăți trece un canal de scurgere, iar când plouă acest canal preia apa de pe terenurile părților, precum și a celorlalți cetățeni din zonă, canal care trebuie din când în când curățat. Reclamanții nu au canal pentru scurgerea apelor de pe proprietatea lor, iar în urmă cu aproximativ 10 ani aceștia au făcut fundația la casă și au turnat ciment în casă. Mai reiese că la toți vecinii din zonă pânza freatică este destul de ridicată, astfel că atunci când aceștia pregătesc terenul primăvara, iese apă din acesta.
Prin urmare, așa cum a stabilit expertul judiciar I. C., a rezultat ca la toate proprietățile vecine, atât a reclamantului cât și a pârâtului, nivelul apelor freatice este la suprafața terenului natural afectând construcțiile prin producerea de igrasie, apa infiltrându-se prin capilaritate. În spatele proprietăților reclamanților și pârâților este amenajat de către Primăria orașului Vînju M. un canal colector al apelor freatice din zonă care în prezent este înfundat și astfel aceasta a dus la creșterea nivelului apelor freatice din zonă. Pentru scăderea nivelului apelor freatice din zonă trebuie curățat canalul colector care trece prin spatele proprietății reclamanților și pârâților și astfel va scădea nivelul apelor freatice din zonă care afectează proprietățile.
Totodată, s-a reținut faptul că degradările de la imobilul reclamanților, datorită infiltrațiilor, locuința fiind realizată din chirpici, nu sunt din cauza pârâților C. G. și C. T., acestea datorându-se nivelului foarte ridicat al apelor freatice din zonă, aproape de suprafața terenului.
Conform art.578 C.Civ, locurile inferioare sunt supuse a primi apele ce curg firește din locurile superioare, fără ca mâna omului sa fi contribuit la aceasta. Proprietarul inferior nu poate ridica stăvili ca sa oprească aceasta scurgere. Proprietarul superior nu poate face nici o lucrare spre agravarea servituții fondului inferior.
Prin urmare, instanța a constatat că nu se impune ca pârâții să fie obligați de împiedicare a scurgerii apelor pluviale, având în vedere că stratul de pânză freatică din zona locuințelor părților este la nivelul solului, terenul fiind mlăștinos, astfel că pârâții nu se fac vinovați de prejudiciul cauzat reclamanților.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamanții apreciind că sentința este netemeinică și nelegală.
În motivarea acestuia s-a reținut că deși li s-a pus în vedere pârâților să ia măsuri pentru a nu îngreuna situația terenului reclamanților aceștia nu au edificat nici un canal colector al apei,după înălțarea terenului lor în condițiile în care problemele reclamanților au început după ce pârâții au înălțat terenul tocmai pentru că apele nu se mai scurg firesc ci în șuvoi. Într-adevăr potrivit art.587 C. civ. locurile inferioare sunt supuse a primi apele ce curg firesc din locurile superioare,dar proprietarul fondului dominant nu poate face nici o lucrare de natură a agrava situația fondului aservit. Din probele administrate în cauză rezultă că pârâții au înălțat proprietatea lor facilitând curgerea apelor pe proprietatea reclamanților motiv pentru care Autoritatea în construcții le-a pus în vedere să realizeze un canal colector în baza unui proiect de specialitate lucru care nu s-a realizat. Nu a putut fi reținută opinia instanței că prejudiciul este urmarea faptului că pânza freatică este la suprafață întrucât numai imobilul din vecinătatea pârâților este afectat nu și cele din aproprierea celuilalt vecin întrucât acesta nu și-a înălțat terenul.
A solicitat admiterea recursului modificarea sentinței recurate în sensul obligării pârâților la realizarea canalului colector pe terenul proprietatea acestora, la granița cu proprietatea apelanților-reclamanți, în baza unui proiect tehnic de specialitate și la acoperirea prejudiciului suferit de reclamanți ca urmare a deteriorării construcțiilor.
Recurenții au solicitat totodată recalificarea căii de atac din recurs în apel.
La termenul din 15.09.2011 în baza art.2821 C.pr.civ.,calea de atac a fost recalificată din recurs în apel.
La termenul din 06.10.2011 a fost încuviințată proba cu expertiză în specialitatea construcții fiind desemnat expert D. E. pentru efectuarea expertizei ale cărei obiective au fost: să se identifice terenurile părților; să se stabilească modul de amplasare a terenurilor unul față de celălalt; dacă imobilul apelanților-reclamanți a fost afectat în vreun fel și din ce cauză; dacă a fost cauzat vreun prejudiciu apelanților-reclamanți și în ce constă acesta iar raportul de expertiză întocmit a fost depus la dosarul cauzei la data de 15.11.2011.
Prin decizia nr.270 din 28 decembrie 2011 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._, s-a admis apelul formulat de apelanții-reclamanți E. R., E. A., împotriva sentinței civile nr.1522/23.06.2011 pronunțată de Judecătoria Vânju-M. în contradictoriu cu intimații-pârâți C. G., C. T..
A fost schimbată sentința și a fost admisă în parte acțiunea.
Au fost obligați pârâții la realizarea canalului colector pe terenul proprietatea acestora, la granița cu proprietatea apelanților-reclamanți, în baza unui proiect tehnic de specialitate.
Au fost obligați pârâții către apelanții-reclamanți la plata sumei de 1306 lei reprezentând contravaloare prejudiciu.
Au fost obligați pârâții către apelanții-reclamanți la plata sumei de 1118 lei cheltuieli de judecată compensate.
S-a reținut că părțile sunt vecini și proprietarii imobilelor situate în loc.Vânju M. iar pârâții în anii anteriori au efectuat o umplutură cu pământ în zona destinată construcțiilor astfel că au modificat panta de scurgere și drenaj al apelor din precipitații, atât a celor de suprafață cât și a celor de mică adâncime (vz.raportul de expertiză fil.30,apel).
Ambele părți au avut executate șanțuri de scurgere a apelor din precipitații cel al pârâților fiind de beton fără bază tencuită astfel că permite infiltrații spre terenul reclamanților însă în cantități mici.
Tribunalul a mai reținut că pârâților le-a fost pus în vedere de către Inspectoratul de stat în construcții, prin adresa nr.2581/08.11.2005, să finalizeze lucrările de sistematizare pe verticală prin corecții de pantă a umpluturilor și să realizeze un canal colector în conformitate cu un proiect tehnic de specialitate. De asemenea reclamanții au edificat un imobil de-a lungul liniei de demarcație, la o distanță de 1,4-1,6 m, din chirpici cu fundație joasă din beton și fără izolație între fundație și pereți.
Față de această stare de fapt tribunalul a reținut că apelul reclamanților este întemeiat.
Este adevărat că zona în care se află imobilele părților se caracterizează prin faptul că pânza freatică se află la suprafață, așa cum au precizat martorii audiați la fondul cauzei, însă așa cum a constatat expertul desemnat în apel, pârâții au efectuat lucrări de înălțare fără a asigura scurgerea apelor din precipitații prin edificarea unui canal de scurgere.
Prin urmare deși potrivit art.578 alin.1,vechiul C.civ. locurile inferioare sunt supuse a primi apele ce curg firește din locurile superioare, fără ca mâna omului să fi contribuit la aceasta, pârâții prin activitatea lor și-au încălcat obligația stabilită de art.578 alin.3 de a nu poate face nici o lucrare spre agravarea servituții fondului inferior determinând așadar deteriorarea imobilul edificat de reclamanți în apropierea liniei de demarcație.
În ceea ce privește prejudiciul, tribunalul a reținut că la producerea acestuia, culpei pârâților i s-a adăugat culpa reclamanților care și-au edificat construcția fără a ține seama de specificul zonei în care locuiesc, ușor inundabilă ca urmare a pânzei freatice aflate la suprafață, cu o fundație din beton joasă iar între fundație și pereți nu există izolație.
Împotriva deciziei au declarat recurs pârâții C. G. și C. T. criticând-o pentru nelegalitate și netemeincie.
În fapt, au arătat că la data de 14.07.2010 reclamanții i-au chemat în judecată pentru a fi obligați la luarea masurilor pentru a impiedica scurgerea apei de pe proprietatea lor pe proprietatea reclamanților și acoperirea prejudiciului cauzat la construcție și mobilier.
Prin sentința 1522/23.06.2011 Judecătoria Vanju M. a respins acțiunea formulată de reclamanți arătând faptul că nu se fac vinovați de prejudiciul cauzat, iar dacă exista un prejudiciu acesta este datorat apei freatice de la suprafață și a terenului mlăștinos pe care sunt amplasate construcțiile reclamanților.
Apelul formulat de reclamanți a fost admis în parte, însă pârâții consideră că motivarea nu este corectă din următoarele motive:
La termenul din 17.03.2011 expertul I. C. depune raportul de expertiza prin care concluzionează faptul că la toate proprietățile vecine, atât a reclamantului cât și a pârâtului, nivelul apelor freatice este la suprafața terenului natural afectând construcțiile din acea zona prin producerea de igrasie, apa infiltrandu-se prin capilaritate, lucru susținut și de ei.
O altă cauză este faptul că în spatele proprietăților reclamanților și pârâților este amenajat un canal de scurgere al orașului care atunci când nu este curățat influențează nivelul apei din sol și afectează toate proprietățile inclusiv cele de pe cealaltă parte a străzii.
Trebuia avut în vedere faptul că locuința reclamanților este foarte veche și nu a avut structură din beton fiind din chirpici (pamant) fără izolație astfel încât apa s-a infiltrat în pereți lucru care a dus la crearea mucegaiului și a igrasiei. În expertiza efectuată de expert D. E., se precizează că pârâții au un canal betonat, însă numai cu lateralele din beton, fundul fiind nebetonat existând astfel posibilitatea scurgerii apelor de pe proprietatea paraților la reclamanți.
Au susținut că nu sunt de acord cu aceste susțineri întrucât chiar dacă ar fi unele infiltrații, apa nu ar ajunge la reclamanți deoarece între ei și reclamanți există un gard cu structura de beton la adâncimea de 40-50 cm care ar impiedica eventualele infiltrații ce ar rezulta din canalul de scurgere.
Este de subliniat faptul că reclamanții nu au avut până la momentul celei de a doua expertize nici un canal de scurgere, ba mai mult, așa cum a reieșit din declarațiile unor martori, aceștia au scos pământ din fața casei și l-au dus în spate, motiv pentru care terenul reclamanților a rămas mai jos decât al lor.
Consideră că chiar dacă prin construcția casei lor, terenul a fost puțin înălțat, această înălțare a rezultat în urma construcției și nu a fost făcută intenționat pentru a canaliza apele către reclamanți. În urma acestei înălțări și casa lor a rămas mai jos decât nivelul străzii și datorită zonei mlăștinoase și la locuința lor există igrasie și umezeală.
Dacă există un prejudiciu, nu se fac vinovați de producerea acestuia, concluzie agreată și de expert în cauză. Solicită admiterea recursului formulat.
În drept și-au întemeiat recursul pe dispozițiile art.299-316 c.proc.civ.
Curtea de Apel C. prin Decizia nr.4999 din 11 aprilie 2012 a admis apelul formulat de apelanții reclamanți E. R. și E. A., împotriva sentinței civile nr.1522/23.06.2011 pronunțate de Judecătoria Vânju M., în contradictoriu cu intimații-pârâți C. G. și C. T.; a schimbat sentința; a admis în parte acțiunea; a obligat pârâții să realizeze betonarea și a părții inferioare a canalului (șanțului) existent pe proprietatea lor; a obligat pârâții la plata sumei de 108 lei către reclamanți cu titlu de despăgubiri și a obligat pârâții la 1629,7 lei cheltuieli de judecată către reclamanți, în condițiile art. 276 C pr civilă.
Pentru a pronunța această decizie Curtea a reținut următoarele:
Disp.art.578 alin.1, C.civil reținute ca fiind incidente în cauză de către instanța de apel, stabilesc într-adevăr regula că locurile inferioare sunt supuse a primi apele ce curg firește din locurile superioare, fără ca mâna omului să fi contribuit la aceasta, și că proprietarul superior nu poate face nicio lucrare spre agravarea servituții fondului inferior.
Pentru aplicabilitatea acestor dispoziții rezultă că o primă condiție ce trebuie îndeplinită se referă la poziționarea celor două proprietăți una față de cealaltă, aspect clarificat de instanță și necontestat de pârâți, fiind stabilit care este locul inferior și care este locul superior.
A doua condiție vizează interdicția proprietarului superior în speță recurenții, de a face vreo lucrare spre agravarea servituții fondului inferior, aspect ce nu a fost clarificat de către instanța de apel.
Instanța de apel își fundamentează hotărârea, făcând o simplă referire la constatările expertului desemnat în apel că, pârâții au efectuat lucrări de înălțare fără a asigura scurgerea apelor din precipitații prin edificarea unui canal de scurgere și că pârâților le-a fost pus în vedere de către Inspectoratul de stat în construcții, prin adresa nr.2581/08.11.2005, să finalizeze lucrările de sistematizare pe verticală prin corecții de pantă a umpluturilor și să realizeze un canal colector în conformitate cu un proiect tehnic de specialitate, reținând totodată că, imobilele părților se caracterizează prin faptul că pânza freatică se află la suprafață.
Curtea constată însă că, starea de fapt reținută de instanța de apel nu corespunde constatărilor expertului.
În cuprinsul raportului, expertul arată că de-a lungul liniei de demarcație între cele două proprietăți, ambele părți aveau executate sanțuri de scurgere a apelor din precipitații fiecare pe proprietatea sa, ceea ce înseamnă că pârâții dimpotrivă au executat acest șanț tocmai pentru a preîntâmpina o eventuală scurgere a apei pe proprietatea reclamanților.
Expertul deși constată că șanțul edificat pe proprietatea pârâților este betonat dar nu are bază tencuită cu beton, nu stabilește în concret dacă acesta nu ar avea capacitatea de preluare a apei rezultate din precipitații ci doar își dă cu părerea că ar putea conduce la infiltrații spre terenul reclamanților în cantități mici.
De asemenea expertul arată că reclamanții au edificat și ei un imobil de-a lungul liniei de demarcație, la o distanță de 1,4 -1,6 m, din chirpici cu fundație joasă din beton și fără izolație între fundație și pereți.
Instanța de apel nu stabilește în ce măsură însă aceste lucrări-șanțuri constatate de expert influențează sau nu cursul apelor ce rezultă din precipitații, și nu explică modul cum a calculat cuantumul despăgubirilor în condițiile în care nefiind clarificat acest aspect nu se poate stabili în concret existența unei legături de cauzalitate între prejudiciul produs reclamanților constând în deteriorarea construcției și fapta pârâților pentru a reține aplicarea în cauză și a disp.art.998 -999 Cod civil.
În condițiile în care instanța de apel nu explică în considerentele deciziei recurate de ce este necesar ca recurenții să edifice un canal colector și care ar fi dimensiunile acestuia ca să poată capta apa rezultată din precipitații și care ar fi diferența între debitul de apă ce poate fi captat de șanțul edificat de pârâți pe proprietatea lor și cel captat de canalul colector, Curtea constată că nu a fost lămurit pe deplin fondul dreptului dedus judecății, ceea ce atrage incidența în cauză a unuia din motivele de casare prev.de art.312 alin.3 Cod pr.civilă și în raport de disp.art.312 alin.5 Cod pr.civilă, se impune admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul M. pentru rejudecare sub nr._ .
În cauză s-a dispus completarea raportului de expertiză de către expertul D. E. în sensul celor arătate în Decizia de casare nr.4999/11 aprilie 2012 a Curții de Apel C., urmând ca expertul să stabilească dacă șanțul edificat pe proprietatea pârâților este betonat corespunzător, astfel încât să împiedice infiltrația apei spre terenul reclamanților; dacă acest șanț are capacitatea de preluare a apei rezultate din precipitații pentru a se evita infiltrarea apei pe terenul reclamanților ; să stabilească dacă reclamanții au executat și ei lucrări de construcții sau șanțuri pe terenul lor și în caz afirmativ, dacă și în ce măsură aceasta influențează cursul apelor ce rezultă din precipitații ; să se stabilească în concret cauza deteriorării construcției reclamanților și culpa pârâților în producerea acesteia ; să se stabilească cuantumul despăgubirilor și modalitatea de calcul a acestora.
Cu ocazia completării raportului de expertiză expertul a verificat capacitatea de preluare a șanțului betonat construit de pârâți pe proprietatea lor, deversând o cantitate de apă în acest șanț și a constatat că acesta are capacitatea de preluare a 20-30 litri pe secundă dar o parte din apa deversată s-a infiltrat în teren prin partea de jos a canalului .
Expertul a concluzionat că șanțul edificat de pârâți pe proprietatea lor nu este betonat corespunzător, existând posibilitatea unor infiltrații prin partea de jos a acestuia . Dacă șanțul ar fi betonat și la partea inferioară, ar avea capacitatea de preluare a întregii cantități de ape provenite din precipitații .
Mai arată expertul că pârâții au executat și ei o rigolă la nivelul terenului pentru dirijarea și scurgerea apelor din precipitații de lângă imobilul lor, dar aceasta nu oprește infiltrarea apei în pereții imobilului ce le aparține . Deteriorarea imobilului reclamanților s-a produs din cauza infiltrațiilor provenite din zona pârâților în procent de aproximativ 30%, dar și din cauza unor deficiențe de execuție a imobilului ( fundație joasă, lipsa stratului de izolație între fundație și pereți) și a infiltrațiilor apei chiar din zona proprie, într-un procent estimat de 70%. De asemenea, expertul a precizat că valoarea totală a degradărilor este de 360 lei reprezentând cca 12 m.p. tencuială deteriorată și a fost calculată pe baza prețurilor pieței.
Coroborând probele administrate în cauză, depoziții de martori și expertize, instanța constată că prejudiciul suferit de reclamanți constând în degradarea imobilului lor, s-a produs în cea mai mare parte datorită nivelului ridicat al apei freatice în zona în care sunt situate imobilele părților și deficiențelor de execuție a imobilului proprietatea reclamanților care este construit din chirpici are o fundație destul de joasă și lipsește statul de izolație între fundație și pereți, dar și acțiunilor culpabile ale reclamanților care, în urma executării lucrărilor de umplutură asupra terenului proprietatea lor, nu au întreprins toate măsurile necesare pentru ca apa din precipitații să nu se scurgă către proprietatea reclamanților .
Astfel, deși pârâții au construit pe proprietatea lor un șanț betonat pentru a prelua apele pluviale, lipsa închiderii cu beton și a bazei acestui șanț face ca o parte din apa provenită din precipitații să pătrundă prin infiltrație spre proprietatea reclamanților .
Expertul D. E. a apreciat că degradarea imobilului reclamanților s-a datorat exclusiv infiltrațiilor iar ponderea în producerea acestor degradări este de 70% din cauza deficientelor de construcție și a infiltrațiilor din chiar zona de proprietate a reclamanților iar 30% din cauza in filtrațiilor provenite din zona pârâților .
În aceste condiții, instanța apreciază că în cauză sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale reglementate de art.998-999 C.civ., urmând a obliga pârâții să realizeze betonarea și a părții inferioare a șanțului existent pe proprietatea lor, pentru ca pe viitor acest șanț să preia în întregime debitul apelor pluviale și de asemenea vor fi obligați să acopere prejudiciul cauzat reclamanților, astfel cum a fost constatat de expertul D. E., respectiv să plătească suma de 108 lei proporțional cu culpa lor în producerea acestui prejudiciu .
În temeiul art. 274 C.pr.civ. coroborat cu art. 276 C.pr.civ., intimații pârâți vor fi obligați la 1629,7 lei cheltuieli de judecată către reclamanți .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de apelanții reclamanți E. R. și E. A. domiciliați în Vânju M., ., județ M. împotriva sentinței civile nr.1522/23.06.2011 pronunțate de Judecătoria Vânju M., în contradictoriu cu intimații-pârâți C. G. și C. T. domiciliați în Vînju M., . A, județ M. .
Schimbă sentința.
Admite în parte acțiunea.
Obligă pârâții să realizeze betonarea și a părții inferioare a canalului (șanțului) existent pe proprietatea lor.
Obligă pârâții la plata sumei de 108 lei către reclamanți cu titlu de despăgubiri.
Obligă pârâții la 1629,7 lei cheltuieli de judecată către reclamanți, în condițiile art. 276 C pr civilă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 11 Octombrie 2012, la sediul Tribunalului M..
Președinte, A. B. | Judecător, V. N. | |
Grefier, D. A. D. |
BA/DR;ex.4
Data:8.11.2012
Cod op.2626
| ← Acţiune posesorie. Decizia nr. 1145/2012. Tribunalul MEHEDINŢI | Contestaţie la executare. Sentința nr. 8491/2013. Tribunalul... → |
|---|
