Partaj judiciar. Sentința nr. 7246/2013. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7246/2013 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 11-03-2013 în dosarul nr. 329/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 329/R
Ședința publică de la 11 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C. O.
Judecător S. C.
Judecător V. N.
Grefier T. I.
Pe rol, pronunțarea, recursului civil formulat de recurenta reclamantă M. A., împotriva sentinței civile nr. 7246 din 25.10.2012 și a I.A.P. din 27.09.2012, ambele pronunțate de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, în contradictoriu cu intimata – pârâtă P. M. N., având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 04.03.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având în vedere complexitatea cauzei, în temeiul art.260 cod procedură civilă a amânat pronunțarea, după care, a fost reținută cauza pentru soluționare.
TRIBUNALUL,
Asupra recursului civil de față;
La data de 24.02.2011 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Dr.Tr.S. acțiunea având ca obiect „partaj succesoral” –suplimentar formulată de reclamanta M. A. împotriva paratei P. M. N..
În motivarea acțiunii s-a arătat că defunctul M. E. a decedat la data de 29.09.2008, lăsându-i ca moștenitori legali pe reclamantă și pe pârâta P. M. N., în calitate de descendenți de gradul I, iar pe pârâta M. A., în calitate de soție supraviețuitoare. S-a mai arătat că masa partajabilă se compune din apartamentul situat în Dr.Tr.S., ..233,..4, .. P. sentința civilă nr.1522/2010 pronunțată de Judecătoria Dr.Tr.S. în dos. nr._ s-a dispus ieșirea din indiviziune asupra apartamentului in care locuiește reclamanta stabilindu-se cotele succesorale respectiv cota de 9/16 pentru parata P. si de 7/16 pentru reclamantă .
Deoarece în dosarul menționat nu s-au introdus la masa partajabilă pasivul succesoral, reclamanta solicită introducerea acestora la masa partajabilă pentru a fi suportate corespunzător cotelor ce le reveneau, de către cele două moștenitoare, constând în cheltuieli de înmormântare și pomenile ulterioare, evaluate la suma de 20.000 de lei (sume de bani plătite de reclamantă cu masa de pomenire, pomana de 6 săptămâni, 6 luni și de un an, concesionarea locului de veci și construirea boltei din Cimitirul Sf. Ș.), obligarea pârâtei să achite contravaloarea impozitului pe ultimii 3 ani aferent apartamentului, constatarea unui drept de creanță al reclamantei asupra moștenirii constând în ratele pentru achiziționarea apartamentului, plătite din anul 1988 și până în anul 1995 și în îmbunătățirile aduse apartamentului evaluate la 10.000 de lei
Se mai susține de către reclamantă faptul că apartamentul din litigiu era bun propriu ce aparținea defunctului M. E. . D. o parte din ratele plătite cu achiziționarea acestuia ,respectiv din 1988 si pana in anul 1995 când apartamentul a fost achitat in întregime au reprezentat bun comun, fată de care reclamanta are un drept de creanța la achiziționarea acestui apartament de aproximativ ½ din contravaloarea acestuia.
Solicita ca parata să fie obligată să-i plătească această contribuție reclamantei, în cotele stabilite de instanță la dezbaterea partajului inițial, respectiv de 9/16 pentru parata P. si de 7/16 pentru reclamantă.
Se arată faptul că prin sentința de mai sus a fost evaluat acest apartament la suma de 119.386 lei fiindu-i atribuit reclamantei, urmând să-i plătească sultă paratei în suma de 67.155 lei.
Al treilea capăt de cerere îl reprezintă îmbunătățirile efectuate de către reclamantă împreuna cu defunctul în cei 24 de ani de căsătorie, îmbunătățiri pe care le evaluează la suma de 10.000 lei. Acestea constau în: montat gresie în bucătărie, hol, baie si balcon, închis balconul cu cornier si geamuri, la bucătărie arcadă si amenajare living –room, in dormitor –s-a montat parchet, s-a montat acoperiș deoarece apartamentul este situat la etajul patru al blocului, la intrare s-a montat o ușă metalică, ușa culisantă intre camera de zi si bucătăria de pe balcon, lambriuri de lemn în balcon .
Toate aceste bunuri solicita a fi partajate suplimentar .
Reclamanta solicită împărțirea in cote egale a pasivului succesoral pe care l-a evaluat la suma de 20.000 lei .
În drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 673 ind.1 și urm. c.pr.civilă, art.650 C. civil, art.1 din Legea nr. 319/1944 .
Împreuna cu cererea principală reclamanta a anexat si cerere de acordare a ajutorului public judiciar în temeiul art.14 din OUG nr. 51/2008, copie CI, declarație, certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozitele si taxele locale nr._ din 09.02.2011.
În dovedirea acțiunii reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri, depunând în acest sens în copie următoarele înscrisuri: sentința civilă nr. 1522 din 03.03.2010 pronunțată în dosar nr._, certificat de căsătorie . 7 nr._ din 21 mai 1988, certificat de deces M. E., chitanța din 03.08.2008, factura fiscală nr. 0203 din 12.09.2009, chitanțe din 02.10.2008, din 03.10.2008, 17 bonuri fiscale, facturi nr._ din 01.10.2008, nr._ din 22.10.2008, nr._ din 01.11.2008, chitanța nr._, 15 bonuri fiscale, factura nr. 009 din 03.10.2008, chitanța nr.009din 03.10.2008, chitanța nr._ din 25.03.2009, facturi fiscale nr._ din 12.04.2002, nr.14 din 22.05.2007, 5 bonuri fiscale, recipisă CEC . nr._ din 09.12._, chitanțe din: 03.02.2011, 15.12.2010, 06.07.2010,10.12.2009, nr._ din 12.10.2003, factura nr._ din 12.10.2003, factura fiscală nr._ din 15.10.2003, chitanța nr._ din 15.10.2003, si nr._ din 20.10.2003, factura fiscala nr._ din 20.10.2003 .
La data de 01.04.2011, s-a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii formulată de reclamanta M. A., ca nefondată cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
P. acțiunea formulată reclamanta a solicitat partajul suplimentar al averii succesorale rămase de pe urma defunctului M. E., decedat la data de 29.09.2008, arătând că în dosarul nr._ al Judecătoriei Dr.Tr.S., în care s-a pronunțat sentința civilă nr.1522 /2010, s-a partajat apartamentul situat în Dr.Tr.S., ., .. 4, . de 7/16 pentru reclamantă și 9/16 pentru parata dar întrucât nu s-a încheiat în acel dosar nici o tranzacție, trebuie să fie partajate și alte bunuri care fac parte din pasivul si activul succesiunii: cheltuieli de înmormântare si pomeniri ulterioară respectiv masa de pomenire din ziua înmormântării, la 6 săptămâni, 6 luni si un an, de 20.000 lei, făcute de reclamantă precum si cheltuielile efectuate cu concesionarea unui loc de veci și construirii bortei în cimitirul ortodox „Sfântul S. „ precum si cota parte ce se cuvine din impozitul aferent apartamentului pe ultimii 3 ani. Ratele achitate la achiziționarea apartamentului din 1988 si pana in anul 1995 având în vedere că ratele au fost plătite în timpul căsătoriei reclamantei cu defunctul. Contravaloarea îmbunătățirilor aduse la apartament evaluate la 10.000 lei care au fost efectuate in timpul căsătoriei cu defunctul, cu contribuție egală, care au sporit valoarea apartamentului și care au constat în: montat gresie în bucătărie, pe hol în baie, și pe balcon, închis balconul cu cornier si geamuri, în bucătărie s-a construit o arcadă și au fost aduse mai multe amenajări in urma cărora bucătăria s-a transformat in camera de zi iar bucătăria propriu zisă a fost mutată în balcon, în dormitor s-a montat parchet deoarece nu există, montarea unui acoperiș deasupra apartamentului care era situat la etajul 4 si înăuntrul acoperișului s-a amenajat un pod, montarea unei uși metalice la intrare, montarea unei uși culisante intre camera de zi și bucătăria de zi și bucătăria de pe balcon .
În ceea ce privește cheltuielile de înmormântare si de pomenire ulterioară, se învederează că nu reclamanta le-a suportat in exclusivitate ci acestea au fost acoperite din sumele de bani primite de aceasta ca ajutor de deces pentru defunct. De la locul de muncă al defunctului si de la sindicat, reclamanta a încasat suma de 6.000 lei pe care a folosit o pentru înmormântare si pomenire. Mai mult, masa din ziua înmormântării a fost achitată de colegi defunctului, salariați ai A.F.P. Dr. Tr. S., pomana fiind făcută la bufetul din incinta unității. Datorită relațiilor încordate ce existau între părți, pârâta nu a participat decât la pomenirea de 6 săptămâni făcută de aceasta, dar a organizat pomeniri in amintirea tatălui său, conform datinilor de 6 luni, un an si 2 ani. Se arată că actele depuse de către reclamantă în dovedirea acțiunii denotă cheltuieli de uz personal a reclamantei (detergent ariel, baygon protector, etc.) unele sunt anterioare decesului tatălui sau iar altele după ziua pomenirii si nu pot fi reținute ca si cheltuieli legate cu înmormântarea defunctului pe care să fie obligată să le suporte de vreme ce a fost acordat ajutor de deces tocmai pentru a suplini cheltuielile de înmormântare.
Referitor la cota parte ce i se cuvine din valoarea reprezentând plata impozitului aferent apartamentului, arată că de îndată ce partajul are caracter declarativ și prin sentința civilă nr. 1522/2010, pronunțată de Judecătoria Dr.Tr.S., în dosarul nr._, rămasă definitivă si irevocabilă, apartamentul situat în Dr.Tr.S., ., .. 4, . a fost atribuit reclamantei, se considera ca aceasta a fost proprietar de la data deschiderii succesiunii si ratele de impozit fiind consecința calității de proprietar, incumbă ca plata acesteia. În ceea ce privește concesiunea si edificarea cavoului, arăt că acestea au fost făcute in numele reclamantei, deoarece sunt luate două locuri, din care unul pentru reclamanta si chiar tatăl său a fost înhumat în acel cavou, nu există temei pentru ca acesta să plătească suma de bani. Se arată că ratele care se susțin au fost plătite în perioada 1988-1995 arăt că în motivele de apel formulate de reclamanta in dosarul nr._ afirmă că ar fi contribuit la plata ratelor pe ultimii 3 ani de zile pana la achitarea integrală a lui. Ori în acest caz inconsecvența reclamantei demonstrează lipsa de temeinicie a susținerilor ei. Se arată că prin hotărârea de partaj in mod irevocabil s-a constatat că apartamentul a fost bun propriu al tatălui acesteia și prin urmare nu mai este îndreptățită reclamanta să solicite constatarea unui drept de creanță. Tatăl său care era titular al contractului de împrumut le-a achitat singur, având resurse materiale si reclamanta nu a contribuit cu nimic neavând venituri (pe timpul căsătoriei cu tatăl acestuia, aceasta nu a avut serviciu si mai avea si o fată minora in întreținere dintr-o altă căsătorie ) pentru a se face dovada existentei unui drept de creanță, în favoarea sa, de ½ din ratele pe care susține că le-a plătit împreună cu defunctul si nu ½ din contravaloarea apartamentului așa cum a cerut în acțiune. Cererea privind plata sa la cota parte din contravaloarea îmbunătățirilor este nefondată pentru că, cu ocazia evaluării apartamentului, îmbunătățirile nu au fost evaluate de către expertul D. E. al cărui raport de expertiză a fost omologat de instanța de judecată cu ocazia pronunțării ieșirii din indiviziune si de îndată ce apartamentul a fost atribuit reclamantei, acesteia îi profită și toate îmbunătățirile aduse apartamentului în timpul vieții tatălui său. Dacă acest apartament i-ar fi fost atribuit pârâtei ar fi putut solicita un drept de creanță deoarece îmbunătățirile ar fi reprezentat un spor de valoare, dar apartamentul fiind atribuit reclamantei, parata ar fi fost cea îndreptățită a solicita cota parte cuvenită acesteia din cota de ½ contribuția tatălui său la îmbunătățiri.
În cauză, la termenul de judecată din 06.04.2011, s-a dispus întocmirea unei adrese către Direcția Generală a Finanțelor Publice a Jud. Mehedinti pentru a ne comunica din evidentele acestora veniturile pentru perioada ianuarie – martie 2011.
La data de 27.04.2011, s-au depus notă de probe din partea reclamantei prin care se solicită admiterea următoarelor probe: proba cu înscrisuri, din care o parte se arată că au fost depuse odată cu cererea de chemare in judecată, efectuarea unei adrese către CEC Bank –Suc. Dr.Tr.S. pentru a ni se comunica din Arhiva Băncii perioada in care a fost plătit creditul în rate, aferent contractului de vânzare cumpărare aut. sub nr. 1393 din 15.04.1982 prin care defunctul M. E. a cumpărat apartamentului în litigiu, adresa nr.6733 din 27.03.1982, ipoteca notată in favoarea CEC la nr.617-618 din 15 martie 1982, proba testimonială pentru a dovedi îmbunătățirile la apartament cu următorii martori: B. G. si G. E., expertiza specialitatea construcții pentru a se evalua îmbunătățirile la apartament. Se mai solicita efectuarea unei expertize specialitatea contabilitate pentru a se evalua sumele de bani plătite pentru apartament de către defunct in timpul căsătoriei cu reclamanta și a evaluate cu coeficientul de inflație.
S-au depus următoarele înscrisuri: copie contract de vânzare cumpărare martori, citație, cerere recurs, motivată, chitanța nr._ din 12.09.2009, adresa nr.10 din 14.03.2011, emisă de Sindicatul Liber „Finanțe „ stat de plată – 2 buc., adresa nr. 3343 din 16.03.2011, nr. 6311 din 10.03.2011 .
Pentru termenul de judecata din 18.05.2011 s-au depus note scrise din partea reclamantei prin care se arată că pentru o scurta perioada de timp înainte de căsătorie cu M. E. a fost încadrata în munca pe raza jud. D. la Uzinele Electroputere din C., dar soțul nu a mai fost de acord sa continue serviciul deoarece ar fi însemnat să facă naveta C. Dr.Tr.S. si acesta nu era de acord. Arată faptul că în perioada 1988 a lucrat la Cooperativa P. din Dr.Tr.S. și ca suplinitoare în învățământ ,dar tot soțul nu a vrut să mai meargă la serviciu. Mai arată că a fost în Serbia si a făcut micul trafic. Se arată că un ajutor important l-a primit si din partea părinților săi care locuiesc la țară, în jud. D., . trimiteau sume importante de bani dar si produse obținute din gospodăria proprie,cum ar fi legume, fructe, le creșteau porc păsări, ouă, etc, In susținerea celor de mai sus a depus la dosar: declarație.
In cauză, s-a luat interogatoriu luat de către parata P. M., reclamantei M. A..
La data de 18.05.2011, s-a depus la dosar cerere reconvențională prin care pârâta a solicitat complinirea masei partajabile si anume suma de 6.000 lei primite de către reclamanta M. A. pentru defunct ce nu i se cuveneau in totalitate precum si 5.000 lei reprezentând cheltuielile făcute de parata cu pomenirea defunctului. Se arată că de la locul de muncă al defunctului precum si de la sindicat reclamanta a încasat suma de 6000 lei pe care a folosit-o pentru înmormântare si pomenire. Mai mult masa din ziua înmormântării a fost achitată de către colegii defunctului, salariați ai A.F.P. Dr. Tr. S., pomana fiind făcută la bufetul din incinta unității. Datorită relațiilor încordate care existau între pârâta și reclamanta, pârâta nu a participat decât la pomenirea de 6 săptămâni făcută de către reclamantă, însă parata a organizat pomeni pentru tatăl său conform datinilor la 6 luni, un an si respectiv 2 ani pe care le-a evaluat la suma de 5.000 de lei. Se arată faptul că aceste ajutoare nu pot avea natură juridică decât de active ale succesiunii care trebuie împărțite potrivit cotelor succesorale ale fiecărui moștenitor așa cum rezultă din Legea nr.319/1944.
La data de 02.11.2011 prin sentința civilă nr. 5268 au fost admise în parte acțiunea și cererea reconvențională de complinire formulată de pârâta-reclamantă P. M. N..
A dispus ieșirea părților din indiviziune asupra activului succesoral în sumă de 6000 de lei și asupra pasivului succesoral în sumă de 20.391 de lei rămas de pe urma defunctului M. E., decedat la data de 29.09.2008.
A omologat raportul de expertiză întocmit de expertul A. M..
A compensat sumele de bani pe care părțile și le datorează reciproc și a obligat pârâta reclamantă să plătească reclamantei pârâte suma de 5922,46 de lei cu titlu de sultă.
A respins capătul de cerere privind reținerea ca pasiv succesoral a ratelor plătite pentru achiziționarea apartamentului nr. 13, situat în Drobeta Turnu Severin, .. 233, ., ..
A compensat cheltuielile de judecată.
A reținut că prin încheierea de admitere în principiu din 15.06.2011 au fost analizate probele administrate în cauză din care rezultă că pasivul succesoral se compune din suma de 10.000 lei ce reprezintă cheltuieli de înmormântare și pomenile ulterioare, că pomana ocazionată de decesul defunctului M. E. a fost suportată de AFP Drobeta Turnu Severin și nu de reclamantă, că aceasta are un drept de creanță pentru cota de ½ din îmbunătățirile aduse apartamentului însă nu a făcut nici o dovadă privind contribuția la plata ratelor ocazionate de achiziționarea apartamentului.
S-a mai reținut că pârâta nu a dovedit contribuția la cheltuielile de înmormântare ale autorului iar din înscrisurile depuse la dosar reiese că ulterior decesului soțului său, reclamanta a primit suma de 6.000 lei ce constituie activ succesoral.
În termen legal, ambele părți au declarat recurs criticând încheierea de admitere în principiu și sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
P. decizia civilă 240/R/27 Februarie 2012, pronunțată de Tribunalul M. în soluționarea recursului, instanța a admis recursurile civile formulate de reclamanta M. A. și pârâta P. M. N., împotriva încheierii de admitere în principiu din 15.06.2011 și a sentinței civile nr. 5268/02.11.2011, pronunțate de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de recurs a reținut în esență că obiectul litigiului este partaj suplimentar cu privire la succesiunea autorului M. E., reclamanta având calitate de soție supraviețuitoare iar pârâta de descendent de gradul I, în condițiile în care prin sentința civilă nr. 1522/2010 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, rămasă definitivă și irevocabilă s-a atribuit reclamantei apartamentul bun succesoral iar pârâtei sultă.
În cauza dedusă judecății, prin încheierea din 15.06.2011, instanța de fond a constatat că reclamanta are un drept de creanță pentru îmbunătățirea adusă apartamentului, dar nu s-a pronunțat pe dreptul de creanță al acesteia cu privire la contravaloarea ratelor achitate pentru apartamentul bun succesoral în perioada 1988-1995, petitul vizând dreptul de creanță constând în ratele pentru apartament fiind omis prin încheierea din 15.06.2011, dar și calificarea acestuia a fost eronată, reținând că reprezintă pasiv succesoral.
P. decizia de casare, tribunalul a dispus totodată că instanța de fond urmează a examina și celelalte susțineri ale recurentelor și a pune în discuția părților excepția prescripției extinctive cu privire la dreptul de creanță al reclamantei reprezentând ratele achitate pentru apartament, invocată de recurenta-pârâtă.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin la data de 22.03.2012.
P. Încheierea de Admitere în principiu, pronunțată la data de 27.09.2012, instanța în considerarea probelor de la dosar și prin raportare la dispozițiile legale incidente a respins excepția prescripției extinctive cu privire la dreptul de creanță al reclamantei, reprezentând ratele achitate pentru apartament, invocată de pârâtă, a admis în parte și în principiu acțiunea principală, dar și cererea reconvențională de complinire formulată de pârâtă, constatându-se că prin sentința civilă nr. 1522/2010 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul_ s-a constatat deschisă succesiunea autorului M. E. decedat la data de 29.09.2008, fiind reținuți ca moștenitori legali cu vocație succesorală concretă și acceptanți ai succesiunii reclamanta, cu o cotă ideală de 7/16 din masa succesorală și pârâta, cu o cotă ideală de 9/16 din masa succesorală.
Instanța a constatat că activul succesoral se compune din suma de 5.908 lei, sumă încasată de reclamantă cu titlu de ajutor de înmormântare, respectiv drepturi bănești cuvenite autorului și contravaloarea îmbunătățirilor aduse apartamentului bun propriu al autorului, constând în montat gresie și faianță în bucătărie, balcon și baie, închis balconul cu cornier și geamuri, construirea unei arcade la bucătărie, montat parchet în dormitor, montat acoperiș, montat ușă exterioară din metal, reclamanta având un drept de creanță pentru suma ce reprezintă 1/2 din contravaloarea îmbunătățirilor la apartament.
Instanța a respins petitul vizând dreptul de creanță al reclamantei, reprezentând ratele achitate pentru apartament.
P. IAP s-a constatat că pasivul succesoral se compune din suma de 10.000 de lei, reprezentând cheltuieli de înmormântare și cu pomenirile ulterioare suportate de către reclamantă și suma de 3.000 lei, reprezentând cheltuieli cu pomenirile ulterioare suportate de către pârâtă, urmând a fi suportate de părți proporțional cu cota ideală ce le revine.
P. practicaua încheierii de amânare a pronunțării, luând act de solicitarea reclamantei, în sensul de a se avea în vedere expertiza efectuată în primul ciclu procesual, s-au respins obiectivele suplimentare propuse de pârâtă, astfel că instanța constată că valoarea totală a îmbunătățirilor aduse imobilului – apartament bun propriu al autorului este în sumă totală de 10.391 lei.
Față de aspectele de mai sus, instanța constată că activul succesoral total este în sumă de 11.103,50 lei ( 5.908 lei + ½ din 10.391 lei), iar pasivul succesoral este în sumă totală de 13.000 lei (10.000 lei suportat de către reclamantă + 3.000 lei suportat de către pârâtă), cotele ideale ale părților fiind, așa cum s-a reținut anterior de 7/16 pentru reclamanta și respectiv de 9/16 pentru pârâtă.
Rezultă deci că reclamantei îi revine din activ suma de 4.857,78 lei (adică 7/16 din 11.103,50 lei), iar pârâtei îi revine din activ suma de 6.245,71 lei( 9/16 din 11.103,50 lei), la care se adaugă însă suma de 5.195,5 lei, respectiv ½ din 10.391 lei, reprezentând dreptul de creanță din contravaloarea îmbunătățirilor la apartamentul bun propriu al autorului, apartament care a fost atribuit în reclamantei prin sentința civilă nr. 1522/2010.
Cu referire la suportarea pasivului, instanța constată că reclamanta a efectuat cheltuieli în sumă de 10.000 lei, însă potrivit cotei sale ideale, trebuia să suporte 4.375 lei (adică 7/16 din 10.000 lei), după cum pârâta a efectuat cheltuieli în sumă de 3.000 lei, însă potrivit cotei sale ideale, trebuia să suporte 1.687,50 lei (adică 9/16 din 3.000 lei), astfel încât, efectuând compensarea sumelor pe care părțile și le datorează, rezultă că reclamanta are de primit suma de 4.312,50 lei, din pasiv (5.625 lei – 1.312,50 lei).
Urmare a compensării sumelor de bani datorate reciproc de părți din activ și pasiv, instanța constată că pârâta reclamantă are de plătit reclamantei pârâte suma de 3.261,79 lei cu titlu de sultă.
În raport de considerentele reținute de instanță, cu aplicarea art.728 c.civ. coroborate cu art. 673 ind. 5 c.p.civ., instanța urmează să admită în parte acțiunea principală, dar și cererea reconvențională de complinire, să dispună ieșirea părților din indiviziune asupra activului succesoral în sumă de 11.103,5 lei și a pasivului succesoral în sumă de 13.000 lei, să constate că reclamanta are un drept de creanță pentru suma de 5.195,5 lei, ce reprezintă 1/2 din contravaloarea îmbunătățirilor la apartament, să respingă petitul vizând dreptul de creanță al reclamantei, reprezentând ratele achitate pentru apartament, iar în urma compensării sumelor de bani pe care părțile și le datorează reciproc să oblige pârâta reclamantă să plătească reclamantei pârâte suma de 3.261,79 lei cu titlu de sultă.
Cu aplicarea art. 274 c.p.civ. coroborate cu art. 276 c.p.civ., constatând că reclamanta a efectuat cheltuieli de judecată în cuantum total de 2.400 lei, iar pârâta – 4.580 lei, având în vedere cotele ideale ce le revin din succesiune, instanța va compensa în parte cheltuielile de judecată și va obliga reclamanta pârâta să plătească pârâtei reclamante suma de 654 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Întrucât reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar în prezenta, coroborând dispoz. art.18 și art.19 din OUG 51/2008, instanța va obliga pârâta la plata sumei de 1.513,68 lei, în contul bugetului local, cu titlu de ajutor public de care a beneficiat reclamanta.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a formulat recurs, reclamanta M. A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs, susține că sentința instanței de fond cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii fiind dată cu încălcarea și aplicare greșită a legii, dar și pentru faptul că instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, invocând art. 304 pct. 7, 8 și 9 cod procedură civilă, precum și art. 3041 cod procedură civilă.
Au fost încălcate disp. art. 315 cod procedură civilă și art. 396 rap. la art. 296 cod procedură civilă, care stabilesc cu caracter de principiu că recurentului nu i se poate înrăutăți situația în propria cale de atac.
Consideră că instanța de fond după casare a procedat greșit, deoarece cota de ½ din contravaloarea îmbunătățirilor la apartament se cuvenea în totalitate reclamantei, deci suma de 5195,5 lei aparține în exclusivitate reclamantei, astfel încât trebuia ca dispozitivul sentinței să cuprindă și obligația de plată a acestei sume.
Cealaltă cotă de ½ trebuia împărțită în cote părți între moștenitori, respectiv din suma de 5195,5 lei i se cuvenea reclamantei cota de 7/16, respectiv de 2273 lei. Astfel, suma totală ce revine reclamantei este de 5195,5 lei+2273 lei = 7468, 5 lei ( drept de creanță propriu +cotă ce i se cuvine).
Mai arată că în mod nelegal s-a reținut ca activ al succesiunii suma de 5908 lei, reprezentând ajutorul de înmormântare primit de la locul de muncă al defunctului.
Din probele administrate în primul ciclu procesual, suma respectivă a fost folosită de către reclamantă la cheltuielile de înmormântare și pomenile ulterioare, astfel încât reclamanta nu a rămas cu nimic din această sumă total insuficientă. Arată că pârâta nici măcar nu a participat la înmormântarea tatălui său.
Un alt motiv de recurs se referă la faptul că în mod nelegal a fost respins capătul de cerere privind reținerea la masa partajabilă a ratelor pe care le-a plătit împreună cu defunctul său soț pentru achiziționarea apartamentului.
Un ultim motiv de recurs se referă la reținerea de către instanță a sumei de 3000 lei reprezentând pretinsa contribuție a pârâtei la pomenirile ulterioare, respectiv faptul că aceasta ar fi făcut de una singură pomenirea tatălui său la țară. Pârâta trebuie să dovedească faptul că a organizat și suportat aceste pomeniri, potrivit datinilor străbune.
Reclamanta a formulat cerere de ajutor public judiciar privind scutirea de la plata taxei judiciare de timbru stabilită în recurs, cererea ce a fost admisă și s-a dispus scutirea reclamantei de la pata sumei de 705 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.
Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca temeinică și legală.
În motivare, arată că este inadmisibilă solicitarea recurentei reclamante de a fi admis recursul, rejudecată pe fond cauza și modificată sentința, în sensul admiterii în întregime a cererii acesteia și a respingerii în totalitate a cererii reconvenționale, întrucât dosarul este în al doilea ciclu procesual, fiind incident art. 312 alin.6 1 cod procedură civilă, care statuează imperativ casarea cu trimitere poate fi dispusă o singură dată în cursul procesului. De asemenea, este inadmisibilă rejudecarea pe fond a cauzei în condițiile în care sentința pronunțată de către judecătorie conține un IAP, ce nu poate fi cercetat în calea de atac a recursului.
Analizând recursul conform motivelor invocate tribunalul constată că este nefondat .
Critica vizând nerespectarea principiului conform căruia recurentului nu i se poate crea o situație mai grea în propria cale de atac este neîntemeiată întrucât în cauză rejudecarea a fost consecința admiterii atât a recursului reclamantei pârâte cât și al pârâtei reclamante .
Nici critica privind motivarea cu argumente contradictorii a sentinței de către instanța de fond nu se susține, deși recurenta nu indică ce anume argumente sunt în contradicție, din verificările considerentelor nu rezidă o astfel de concluzie, instanța de fond abordând o expunere coerentă a motivelor avute în vedere la pronunțarea soluției .
Critica vizând modul defectuos în care s-a făcut constatarea și împărțirea activului succesoral este de asemenea nefondată, instanța reținând în mod corect că suma de 5908 lei reprezentând ajutor de înmormântare face parte din activul succesoral la fel ca și cota de ½ din îmbunătățirile aduse apartamentului .
Nu poate fi reținută susținerea recurentei că ajutorul de înmormântare nu trebuie reținut fiindcă a fost folosit în totalitate pentru înmormântare și celelalte pomeniri întrucât sumele au fost avute ulterior în vedere și la stabilirea pasivului succesoral .
În privința îmbunătățirilor contrar susținerilor recurentei, nu toată suma, ci doar jumătate din ea face parte din activul succesoral cealaltă jumătate aparținându-i acesteia în virtutea dreptului codevălmaș cu fostul soț defunct .
Dar, atribuindu-i-se în natură apartamentul, în mod necesar și indisolubil, i-au fost atribuite și aceste îmbunătățiri astfel că discuția se poartă doar asupra valorii activului succesoral .
Pe de altă parte, în mod corect instanța de fond nu a reținut contribuția recurentei la plata ratelor de credit pentru achitarea apartamentului, întrucât existența căsătoriei nu este suficientă pentru a considera automat participarea în procent de ½ la obținerea oricărui bun și în plus la dtat de 21.11.2001 între defunctul M. E. și recurenta M. A. soția sa, a intervenit un contract de donație autentificat sub nr. 58 BNP S. E. în care se consemnează proprietatea exclusivă, neafectată de vreo sarcină sau litigiu, a defunctului asupra apartamentului .
Rezultă deci că și dacă a existat vreo ambiguitate cu privire la perioada 1988-1995 ea a fost clarificată în anul 2001, odată cu intervenirea contractului autentic de donație când s-a stabilit cert și acceptat de recurentă, că donatarul este proprietarul exclusiv al apartamentului .
Nici critica vizând reținerea la pasivul succesoral a cheltuielilor efectuate cu pomenirile, de către intimata P. M. N. nu este întemeiată, întrucât aceasta în calitate de fiică era îndreptățită să facă astfel de cheltuieli și a făcut dovada efectuării lor .
Față de aceste considerente tribunalul, în conformitate cu prevederile art. 312 cod procedură civilă, va respinge ca nefundat recursul declarat de reclamanta M. A., împotriva sentinței civile nr. 7246 din 25.10.2012 și a I.A.P. din 27.09.2012, ambele pronunțate de Judecătoria Drobeta Turnu Severin și o va obliga pe aceasta la plata cheltuielilor de judecată recurs în cuantum de 700 lei reprezentând onorariu apărător, în favoarea intimatei .
Conform art. 502 din OUG nr. 51/2008 „în situația în care, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, beneficiarul ajutorului public dobândește bunuri sau drepturi de creanță a căror valoare, respectiv cuantum, depășește de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, acesta este obligat să restituie ajutorul public” . per a contrario, față de faptul că recurenta a pierdut în calea de atac, ajutorul public acordat va rămâne în sarcina statului .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul, ca nefondat, formulat de recurenta reclamantă M. A., împotriva sentinței civile nr. 7246 din 25.10.2012 și a I.A.P. din 27.09.2012, ambele pronunțate de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, în contradictoriu cu intimata – pârâtă P. M. N., având ca obiect partaj judiciar.
Obligă recurenta la 700 lei cheltuieli de judecată către intimată reprezentând onorariu avocat.
Ajutorul public judiciar în cuantum de 705 lei de care a beneficiat recurenta conform încheierii din 04.03.2013 rămâne în sarcina statului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Martie 2013, la sediul Tribunalului M..
Președinte, M. C. O. | Judecător, S. C. | Judecător, V. N. |
Grefier, T. I. |
C.S./T.I. – 2 ex./10.04.2011
Cod operator 2626
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 525/2013. Tribunalul... | Pretenţii. Sentința nr. 1428/2014. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
