Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 26/2012. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 26/2012 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 13-02-2012 în dosarul nr. 26/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 26/A
Ședința publică de la 13 Februarie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE: V. R.
Judecător: C. M.
Grefier: N. C. B.
Pe rol judecarea apelului civil declarat de apelanții petenți O. P. și O. E. împotriva sentinței civile pronunțate de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, în contradictoriu cu intimatul D.I.I.C.O.T.- B. T. M., având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996).
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta O. E. asistată de avocat C. R. ce reprezintă și pe reclamantul Ulei P., lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței lipsa intimatului, precum și faptul că la dosarul cauzei s-a depus prin serviciul registratură adresa nr.3339/08.02.2012 emisă de OCPI la care s-a anexat ordonanța nr.79D/P/22.04.2011.
Apărătorul reclamanților depune la dosar împuternicirea avocațială din 13.02.2012, chitanța nr._/13.02.2012 privind plata taxei de timbru de 4 lei și timbru judiciar de 0,3 lei, după care, nemaifiind alte cereri, s-a constata cauza în stare de judecată, și s-a acordat cuvântul asupra apelului.
Avocat C. R. pentru apelanții petenți O. P. și O. E., pune concluzii de admitere a apelului, întrucât apelanții nu sunt părți în procesul penal, nu aveau calitate procesuală și nici posibilitatea să atace măsura sechestrului, doar odată cu comunicarea încheierii de carte funciară au aflat că a fost sechestrat imobilul. Instanța era investită cu cererea privind legalitatea măsurii. Nu există nici un înscris pe numele apelanților, nici un act care să justifice luarea măsurii sechestrului, nu s-a dispus nimic împotriva apelanților, ordonanța procurorului nu-i privea pe apelanți. Inculpații sunt persoane majore și se puteau valorifica bunuri aflate în proprietatea acestora, iar nu bunurile apelanților care nu răspund nici penal nici civil pentru fapta inculpaților. Fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față;
Prin plângerea împotriva încheierii de carte funciară înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin la data de 27.05.2011, sub nr._, petenții O. P. și O. E. au învederat că încheierea de carte funciară nr._/5.05.2011este netemeinică și nelegală.
În motivarea plângerii, se arată că prin această încheiere s-a dispus notarea în cartea funciară a sechestrului asigurator instituit de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT- B. T. M., în baza actului administrativ nr.79/D/P/2010/22.04.2011. Se arată că bunul imobil asupra căruia s-a instituit în mod nelegal sechestrul asigurator este un bun comun dobândit în timpul căsătoriei de către petenți.
Inculpații M. G. și E. I. sunt fiii petente O. E., sunt majori iar în patrimoniu fiecare dintre aceștia are bunuri care pot acoperi în totalitate prejudiciile invocate prin rechizitoriu.
În drept, au fost invocate prevederile art.50 din Legea nr.7/1996.
Prin sentința civilă nr.4318/4.10.2011, Judecătoria Drobeta Turnu Severin a respins plângerea ca neîntemeiată.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că:
Prin încheierea nr._/05.05.2011, pronunțată de OCPI M., în dosarul nr._/29.04.2011, a fost admisă cererea formulată de P. de pe lângă Inalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT- B. T. M. și s-a notat în favoarea acestuia din urmă sechestrul penal instituit asupra imobilului cu număr cadastral_, proprietatea petenților O. E., O. P..
Instanța de fond a reținut totodată că petenții prin apărător au învederat că nu contestă în prezentul dosar fondul măsurii instituirii sechestrului asigurator, ci doar înscrierea sa în cartea funciară.
Având în vedere prevederile art.19 alin.1 pct.C, lit.c și art.20 din Legea nr.7/1996, instanța a constatat că un sechestru penal asupra unui bun imobil trebuie să fie înscris în cartea funciară.
În condițiile în care procesul verbal de aplicare a sechestrului penal și Ordonanța prin care a fost instituit acest sechestru nu au fost desființate, înscrierea acestuia în cartea funciară este legală.
Motivele petenților referitoare la natura de bun comun al imobilului sechestrat, la majoratul inculpaților sau la posibilitatea sechestrării unor alte bunuri aparținând inculpaților privesc fondul măsurii sechestrului asigurator și nu constituie motive directe de nulitate a încheierii de înscriere în cartea funciară a sechestrului.
Instanța nu poate analiza temeiniciei măsurii sechestrului asigurator, întrucât pe de o parte petenții au precizat că nu au investit instanța cu un astfel de petit iar pe de altă parte nici nu ar fi competentă, atât timp cât procesul penal privindu-i pe inculpați se află în curs pe rolul Tribunalului M., această din urmă instanța având o astfel de competență.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal au declarat apel petenții O. P. și O. E., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, din următoarele motive:
La data de 10.05.2011 li s-a comunicat de către OCPI încheierea nr._/05.05.2011 prin care s-a notat sub nr.C/1 din CF_ UAT Drobeta Turnu Severin, sechestru penal în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT – B. T. M.. Bunul imobil compus din construcție și teren asupra căruia s-a instituit sechestru asigurător este bun comun dobândit în timpul căsătoriei conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.802/04.02.2004 cu o cotă majoritară a lui O. P.. Consideră că luarea măsurii sechestrului asigurător este una arbitrară, neprofesionistă și profund nelegală prin prisma faptului că O. P. este proprietar de bună credință, iar împotriva sa nu s-au efectuat acte de urmărire penală, nu s-a început urmărirea penală și nici nu s-a pus în mișcare acțiunea penală, iar în ceea ce o privește pe O. E. nu există indici că ar fi săvârșit vreo infracțiune, motiv pentru care solicită revocarea măsurii sechestrului asigurător și anularea mențiunilor înscrise în CF nr._.
Arată că inculpații M. G. și E. I. sunt fii lui O. E. dintr-o căsătorie anterioară, au vârsta mai mare de 40 de ani, nu se află în întreținerea petenților și fiecare dețin în patrimoniu bunuri care pot acoperi în totalitate prejudiciile invocate prin rechizitoriu. De asemenea, au mai precizat că în rechizitoriu nu se menționează instituirea sechestrului, deși conform art.260 c.p.p. procurorul are obligația de a menționa în cuprinsul rechizitoriului măsurile asigurătorii dispuse în cursul urmăririi penale. Încheierea contestată a fost dată fără a ține seama de disp.art.44 al.2 și 8 din Constituția României.
Apelul a fost legal timbrat conform chitanței nr._/13.02.2012 privind plata taxei de timbru de 4 lei și timbru judiciar de 0,3 lei.
Analizând apelul tribunalul îl apreciază ca nefundat pentru următoarele considerente.
Așa cum a reținut instanța de fond în cuprinsul practicalei sentinței apărătorul petenților a arătat că a contestat prin plângerea formulată doar înscrierea în cartea funciară nu și măsura sechestrului asigurator.
Față de această susținere se impun următoarele precizării:
Temeiul juridic al cererii petenților l-a reprezentat art.50 din Legea nr.7/1996 astfel că instanța chemată să se pronunțe verifică legalitatea înscrierii nu numai prin prisma legalității actului prin care a fost dispusă măsura dar și prin prisma existenței unei identități între persoanele și imobilele urmărite și cele ce sunt afectate de măsura dispusă.
În cauză așa cum rezultă din cuprinsul înscrisurilor existente la dosar măsura sechestrului a fost dispusă în faza de urmărire penală. Or, dat fiind faptul că măsura instituirii sechestrului a fost dispusă în cursul urmăririi penale a unor persoane, inclusiv împotriva numitei O. E. și față caracterul special al normei cuprinse în art.168 C.pr.pen. care prevede procedura contestării măsurilor dispuse de procuror sau de instanța de judecată,tribunalul constată că instanța civilă nu poate analiza legalitatea și temeinicia măsurii dispuse. Așadar legalitatea și temeinicia măsurii dispuse poate fi verificată doar prin plângerea formulată împotriva măsurii asigurătorii luate și a modului de aducere la îndeplinire a acesteia, poate fi verificată doar de procuror sau instanței de judecată, în orice fază a procesului penal. În acest sens este și decizia pronunțată în recursul în interesul legii nr.71/2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
În cauză așa cum rezultă din cuprinsul cererii de apel apelanții critică chiar legalitatea și temeinica măsurii sechestrului dispusă asupra imobilului părților or,față de cele arătate anterior instanța civilă nu poate analiza aceste aspecte decât după soluționarea definitivă a procesului penal, dacă nu s-a făcut plângere împotriva aducerii la îndeplinire a măsurii asigurătorii, se poate face contestație potrivit legii civile. Faptul că imobilul nu aparține inculpaților M. și G. și E. I. sau faptul că O. P. are o cotă majoritară constituie elemente ale temeiniciei măsurii dispuse și care nu pot fi analizate pe calea aleasă de apelanți.
Pentru toate aceste motive apreciind că înscrierea în cartea funciară a fost efectuată conform măsurii dispuse de către procuror în faza de urmărire penală în baza art.295 C.pr.civ. și art.50 alin.3 din Legea nr.7/1995 apelul va fi respins ca nefondat.
În baza art.274 C.pr.civ.,va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul civil declarat de apelanții petenți O. P. și O. E. împotriva sentinței civile pronunțate de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, în contradictoriu cu intimatul D.I.I.C.O.T.- B. T. M., având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996).
Ia act că nu se solicită cheltuielile de judecată.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Februarie 2012.
Președinte, V. R. | Judecător, C. M. | |
Grefier, N. C. B. |
Red. V.R./ Tehn. N.B.
29 Februarie 2012
7 ex. 4 pag.
Cod operator 2626
| ← Fond funciar. Decizia nr. 150/2012. Tribunalul MEHEDINŢI | Legea 10/2001. Sentința nr. 83/2012. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
