Revendicare imobiliară. Decizia nr. 729/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 729/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 17-11-2014 în dosarul nr. 729/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 729/A
Ședința publică de la 17 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M.
Judecător M. C. O.
Grefier D. D.
Pe rol pronunțarea asupra apelului civil formulat de apelanta-pârâtă C. R. și apelații-pârâți moștenitori Cușma A. Ș., Cușma H. D., împotriva sentinței civile nr.419/20.11.2013 pronunțată de Judecătoria Baia de A. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă P. M., având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal, lipsă părțile .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, s-a luat act că prin serviciul registratură s-au depus concluzii scrise de către intimata-reclamantă P. M. și constatând că, dezbaterile asupra apelului au fost consemnate în încheierea din data de 10 noiembrie 2014, ce face parte integrantă din prezenta decizie, a fost reținută cauza pentru soluționare.
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față:
P. cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul judecătoriei Baia de A. la data de 04.01.2013 sub nr._, reclamanta P. M. a solicitat instanței, ca prin hotărârea ce se pronunța, să fie obligați pârâții C. R. și C. D., să lase în deplină proprietate și pașnică posesie un teren situat în orașul Baia de A., ., în suprafață de 60 mp, cu următoarele vecinătăți: Nord – . secundar nr. 622, Vest – S.C. Sanat Farm SRL, Est – proprietate privată a pârâților C. R. și C. D. .
De asemenea, reclamanta a solicitat stabilirea liniei de hotar între proprietățile părților, cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că este proprietara unui teren în suprafață de 201 mp situat în orașul Baia de A., . (fostă V. nr.5), teren obținut ca urmare a partajului succesoral după autoarea A. I., decedată la data de 22.03.1955, sens în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 4690/14.11.1967 în dosarul nr. 2464/1967.
A precizat reclamanta că prin sentința de partaj i-a fost atribuit imobilul construcție din orașul Baia de A., ., compus din 6 camere din care, 3 la parter și 3 la etaj, precum și terenul pe care este construit imobilul, fără a fi menționată suprafața acestui teren.
A menționat reclamanta că prin sentința civilă nr. 261/19.05.2011 pronunțată de Judecătoria Baia de A. în dosarul nr._, sentință definitivă și irevocabilă, instanța a admis acțiunea și a constatat că reclamanta este proprietara terenului situat în Baia de A., . (fostă .), în supraf. de 163 mp.
Susține reclamanta că după anul 2008 pârâții C. R. și C. D. au achiziționat prin contractul de vânzare nr.1055/23.06.2008, un imobil situat în orașul Baia de A., compus din teren și o construcție amplasată pe acest teren, iar la scurt timp, pârâții și-au extins posesia și asupra terenului proprietatea reclamantei în supraf. de 60 mp, blocând accesul prin edificarea unui gard între proprietăți.
Precizează reclamanta că justifică un interes în promovarea acțiunii în revendicare întrucât terenul este moștenit și stăpânit continuu și sub nume de proprietar și a fost intabulat în Cartea funciară iar actele de proprietate deținute de aceasta, fac dovada deplină a faptului că terenul din . de folosință curți construcții aparține reclamantei, în timp ce pârâții au achiziționat de la vânzătoarea P. E. .> Concluzionează reclamanta că, titlul său de proprietate cât și actul de vânzare al pârâților nu provin de la același autor, apreciază că este necesară compararea actelor pentru a se observa care este mai bine caracterizat.
Totodată, arată reclamanta că între proprietățile părților nu există gard despărțitor și, deși, există semne de hotar vechi, se impune a se stabili hotarul între proprietățile reclamantei și cel la pârâților.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe disp. art.584 Cod civ., art.1864 în prezent art. 560 Codul civil.
În dovedirea cererii reclamanta a depus la dosar: procură generală judiciară nr.627/16.03.2004, acte de filiație, adeverința nr.2959 din 02.05.2011, registrul cadastral al parcelelor de teren din Baia de A., o schiță, contractul de vânzare – cumpărare autentificat prin încheierea de autentificare nr.1055 din 23.06.2008, sentința civilă nr.261 din 19 mai 2011, încheierea nr._ din 28.07.2011, extras de carte funciară, anexa nr.1, plan de amplasament și delimitare a imobilului, releveu parter, releveu etaj, adresa nr.741 din 17.04.2012, copie extras din borderoul populației, proprietarilor și exploatațiilor agricole din oraș Baia de A., întocmit conform Recensământului agricol și al populației din ianuarie 1948, încheiere de legalizare copie nr.1014 din 16 mai 2012, plan de încadrare în zonă, plan general ridicare topografică, inventar, adeverința nr. 1208 din 23.02.2012, adeverința nr. 2053 din 9.07.1995, sentința civilă nr.4690 din 14.11.1967, două planșe foto, autorizația nr.376 din 11 iunie 1930, act de vânzare transcris la Tribunalul M. sub nr.627 din 16.03.2004 la Birou N. Public C. M. H. și a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, probei testimoniale, interogatoriul pârâților, cercetare la fața locului și proba cu expertiză în specialitatea topografie.
Cererea a fost legal timbrată.
Pârâții C. R. și C. D. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamantă și admiterea cererii de grănițuire potrivit actelor de proprietate și a intabulării proprietății, cu cheltuieli de judecată.
Au susținut pârâții C. R. și C. D. că, au dobândit dreptul de proprietate asupra unui imobil situat în Baia de A., ., compus din teren curți construcții în supraf. de 203 mp precum și o construcție amplasată pe acest teren, în baza contractului de vânzare – cumpărare nr.1055/23.06.2008, imobile ce au fost intabulate în CF nr. 319/N a orașului Baia de A. prin încheierea nr._ cf.
Au precizat pârâții că prin sentința civilă nr. 261/19.05.2011pronunțată în dosarul nr._ s-a constatat, dar fără opozabilitate față de pârâți că, reclamanta a dobândit prin uzucapiune un teren în supraf. de 163 mp, dar acest teren nu a fost folosit de către aceasta și doar de pârâți.
Întâmpinarea nu a fost motivată în drept.
În apărare, pârâții C. R. și C. D. au depus la dosarul cauzei: contractul de vânzare cumpărare autentificat prin încheierea de autentificare nr.1055 din 23 iunie 2008, încheierea nr._ cf din 25.06.2008, extras de carte funciară, plan de amplasament și delimitare a bunului imobil, memoriu tehnic, plan și delimitare a bunului imobil, releveu construcție, schița bunului imobil, certificat de moștenitor nr.603/1994, act de identitate al numitei P. E., testament, chitanțele nr.453, 451,452, adeverința nr.1792 din 08.09.1953, adeverința nr.675 din 26.04.1994 și au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale.
La termenul din data de 10.04.2013, în cauză a fost desemnat expert S. C., urmând ca acesta să se identifice prin punct, suprafață și vecinătăți terenul revendicat de reclamant, în suprafață de 60 mp, curți construcții, situat în orașul Baia de A., ., județul M., să precizeze dacă terenul în litigiu a format obiectul sentinței civile nr.4690 din 14.11.1967 și al sentinței civile nr.261 din 19.05.2011, să identifice terenurile ce au făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1055 din 23.06.2008, să precizeze dacă cele 2 terenuri sunt îngrădite și delimitate, având în vedere înscrisurile aflate la filele 24-45 și 48-50 dosar, să concluzioneze dacă pârâții ocupă vreo porțiune din terenul revendicat, să stabilească linia de hotar între proprietățile părților având în vedere planul de încadrare în zonă, ținând cont de reperele vechi și de înscrisurile invocate.
Au fost ascultați martorii G. N.,T. N., B. G. și Ș. M., declarațiile fiind consemnate și atașate la dosar, iar expertul S. C. a înaintat raportul de expertiză.
Judecătoria Baia de A. prin sentința supusă recursului a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta P. M., au fost obligați pârâții C. R. și C. D. să lase în deplină proprietate și pașnică folosință terenul în suprafață de 40 mp, identificat de expert între punctele 3-4-15-16-11-12-3, potrivit anexei 2 a raportului de expertiză.
A fost stabilită linia de hotar între proprietățile părților între punctele 4-15-16-11 potrivit anexei 2 a raportului de expertiză.
În baza art.276 c.p.c și art. 560 Cod civil.
Au fost obligați pârâții C. R. și C. D., să plătească reclamantei P. M. cheltuieli de judecată în cuantum de 700 lei.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că, prin sentința civilă nr.4690/14.11.1967 pronunțată de Tribunalul Popular al Raionului T. S. în dosarul nr.2464/1967, s-a luat act de învoiala părților privind partajul averii succesorale după autoarea I. A., reclamanta P. M. urmând să stăpânească în plină proprietate și pașnică posesiune, mai multe imobile printre care și imobilul situat în ., compus din 6 camere, 3 la parter și 3 la etaj, precum și plațul pe care este construit.
Ulterior, prin sentința civilă nr.261/19.05.2011pronunțată în dosarul nr._ Judecătoria Baia de A. a admis acțiunea formulată de către reclamanta P. M., în contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ Teritorială și pârâtul I. G. și a constat că reclamanta este proprietara imobilului teren situat în localitatea Baia de A., . (fostă V. nr.5), în suprafață de 163 mp, cu vecinii: N- ., E- C. R. și V- S.C. Sanat Farm S.R.L.
La data de 13.06.1994, notariatul de Stat al Județului M. a emis certificatul de moștenitor nr.608/1994, constatându-se masa succesorală rămasă de pe urma autoarei P. E., defuncta, lăsând ca moștenitor legal, în calitate de fiică, pe numita P. E., P. E. și P. P., descendenți de gradul I, fiind renunțători.
P. contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1055/25.06.2008 de Birou N. Public I. Ș., numita P. E. a vândut pârâților C. D. și C. R. un imobil situat în intravilanul orașului Baia de A., ., județul M., intabulat în CF 319/N a orașului Baia de A., nr. cadastral „ 182”, după cum urmează: teren curți construcții, notat 1 CC pe fișa cadastrală, în supraf. de 203 mp, având următorii vecini: E- . G., N- . Primăverii și un spațiu comercial –parter, amplasat pe terenul descris mai sus, notat cu C1 pe fișa cadastrală, având supraf. construită de 28,81 mp și suprafața utilă de 22,80 mp, conform planului de amplasament.
S-a reținut că, prin cererea de chemare în judecată, reclamanta P. M. a solicitat instanței, ca prin hotărârea ce se pronunța, să fie obligați pârâții C. R. și C. D., să lase în deplină proprietate și pașnică posesie un teren situat în Baia de A., ., în suprafață de 60 mp, cu următoarele vecinătăți: Nord – . secundar nr.622, Vest – ., Est – proprietate privată a pârâților C. R. și C. D. .
De asemenea, reclamanta a solicitat stabilirea liniei de hotar între proprietățile părților, cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Potrivit art.563 cod civil „Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul. Dreptul la acțiunea în revendicare este imprescriptibil, cu excepția cazurilor în care prin lege se dispune altfel. Dreptul de proprietate dobândit cu bună-credință, în condițiile legii, este pe deplin recunoscut. Hotărârea judecătorească prin care s-a admis acțiunea în revendicare este opozabilă și poate fi executată și împotriva terțului dobânditor, în condițiile Codului de procedură civilă”.
Astfel, acțiunea în revendicare este o acțiune reală, petitorie, prin care proprietarul care a pierdut posesia lucrului cere recunoașterea dreptului de proprietate asupra lucrului și restituirea acestuia de la acela la care se găsește, fiind astfel, acțiunea proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar.
Așadar, potrivit regulii „actori incubit probatio”, (cel ce face o propunere în fața judecății trebuie să o dovedească) pentru ca acțiunea în revendicare să fie admisibilă, reclamantul trebuie să facă dovada că este proprietarul bunului revendicat, iar pârâtul îi nesocotește dreptul, prin exercitarea asupra acestuia a unei posesii nelegitime.
În speță, instanța a reținut că atât reclamanta P. M. cât și pârâții C. D. și C. R. produc înscrisuri prin care înțeleg să-și dovedească dreptul de proprietate, reclamanta invocând sentința civilă nr.4690/14.11.1967 pronunțată de Tribunalul Popular al Raionului T. S. în dosarul nr._/1967 și sentința civilă nr.261/19.05.2011, pronunțată de Judecătoria Baia de A. în dosarul nr._, iar pârâții C. D. și C. R. contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.1055/25.06.2008 de Birou N. Public I. Ș..
Astfel, invocându-se titluri de proprietate de ambele părți se impune compararea acestora și în consecință instanța urmează să se dea eficiență celui mai bine caracterizat.
În privința efectelor hotărârii judecătorești, instanța a reținut că actul jurisdicțional produce, pe lângă efectele obligatorii între părți, întemeiate pe principiul relativității și efecte de opozabilitate. De aceea, hotărârea nu poate fi ignorată de terți sub motiv că, nu au participat în procesul finalizat prin adoptarea acesteia, hotărârile în constatare fiind acelea care au ca obiect simpla declarare a existenței sau inexistenței unui drept, în literatura de specialitate fiind clasificate în acțiuni în constatare pozitivă și negativă.
În speță, instanța a reținut, că în cauza înregistrată sub nr._, finalizată cu adoptarea sentinței nr.261/19.05.2011, pretențiile reclamantei P. M. au fost revendicate în contradictoriu cu Unitatea Administrativ Teritorială Baia de A. și pârâtul I. G. fiind administrate proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâților, proba testimonială și proba cu expertiză în specialitatea topografie, în urma probatoriului administrat constatându-se că reclamanta este proprietara imobilului teren situat în localitatea Baia de A., . (fostă V. nr.5), în suprafață de 163 mp, cu vecinii: N- ., E- C. R. și V- S.C. Sanat Farm S.R.L.
Potrivit disp. art.115 al.3 din Legea nr.36/1995 privind notarii publici și activitatea notarială „Certificatul de moștenitor face dovada calității de moștenitor, legal sau testamentar, precum și dovada dreptului de proprietate al moștenitorilor acceptanți asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia”.
Instanța a reținut că, în certificatul de moștenitor nr.608/13.06.1994 emis de Notariatul de Stat la Județului M., înscris ce a stat la baza contractului de vânzare cumpărare autentificat prin încheierea de autentificare nr.1055/23.06.2008, se menționează că terenurile au fost preluate de vânzătoarea P. E. de la părinții săi care le-au avut în posesie de peste 40 de ani, fără să se precizeze vreun înscris în baza căruia bunurile au fost reținute ca făcând parte din masa succesorală.
De asemenea, expertul C. S., a concluzionat că în sentința nr.4690/14.11.1967 este trecut imobilul din . (fosta Republicii nr.5) compus din casă și curte aferentă, fără să se precizeze suprafața, însă prin sentința civilă nr.261/19.05.2011 se constată că reclamanta P. M. este proprietara unui teren în suprafață de 163 m.p., situat în orașul Baia de A., ..
De aceea, procedându-se la compararea înscrisurilor invocate de părți, instanța urmează să constate că titlul de proprietate invocat de reclamanta P. M., respectiv sentința civilă nr.261/19.05.2011, este mai bine caracterizat, urmând a i se da eficiență în cadrul pretențiilor privind revendicarea imobiliară.
Instanța a reținut, totodată, concluziile raportului de expertiză, expertul C. S. constatând că proprietățile părților sunt îngrădite, mai puțin limita de hotar dintre ele, imobilul ce a format obiectul sentințelor civile nr.4690/14.11.1967,respectiv nr.261/19.05.2011 are suprafața de 170 m.p. fiind cuprins între punctele 1,2,3,4,15,16 ,11,12,13,14, iar terenul ce a format obiectul contractului de vânzare–cumpărare nr.1055/23.06.2008 în suprafață de 203 mp. este cuprins între punctele 3,4,5,6,7,8,9,10,11,12,3.Concluzionează expertul C. S. că pârâții ocupă porțiunea de teren în litigiu, în suprafață de 40 m.p. existând o suprapunere reală între cele două imobile.
Concluziile raportului de expertiză, întocmit de expert C. S. se coroborează cu depozițiile martorilor B. G. și Ș. M., aceștia susținând că accesul la locuința reclamantei se făcea pe lateralul imobilului, respectiv pe o poartă, care în prezent numai există, urmare a gardului edificat de pârâți.
De aceea, reținând că reclamanta P. M. a făcut dovada, potrivit sentințelor civile nr.4690/14.11.1967, respectiv nr.261/19.05.2011 că deține în proprietate un teren în suprafață de 163 m.p. situat în Baia de A., ., identificat de expert între punctele 1,2,3,4,15,16 ,11,12,13,14, iar pârâții C. D. și C. R. îi nesocotesc dreptul de proprietate, prin exercitarea unei posesii nelegitime, asupra terenului, în suprafață de 40 mp, identificat de expert între punctele 3-4-15-16-11-12-3, potrivit anexei 2 a raportului de expertiză întocmit de expertul S. C., instanța, în raport de pretențiile invocate, va admite în parte, petitul privind revendicarea imobiliară.
Referitor la petitul privind grănițuirea proprietăților părților, instanța a reținut că, disp. art. 561 Cod civil potrivit cărora „orice proprietar poate să își îngrădească proprietatea, suportând, în condițiile legii, cheltuielile ocazionate.”, disp. art.560 Cod civil statuând că „ Proprietarii terenurilor învecinate sunt obligați să contribuie la grănițuire prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta”.
Instanța a reținut incidența dispozițiilor legale invocate și în raport de concluziile expertului S. C., constată întemeiat petitul privind grănițuirea și în consecință va stabili lina de hotar, între proprietățile părților, între punctele 4-15-16-11 potrivit anexei 2 a raportului de expertiză .
Împotriva acestei sentințe în termen legal au formulat apel( recalificat recurs în ședința publică din 06.03.2014 ) pârâți C. R., C. D.(decedat) cu –moștenitorii C. A. S. prin C. R. și C. H. D., criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
Au susținut că, chiar printr-o greșită apreciere a probatoriului administrat în cauză,instanța de fond a apreciat că titlul de proprietate al reclamantei este mai bine caracterizat deși prin sentința civilă nr.4690/1967 reclamanta devenea doar proprietara casei din . nu și a terenului aferent,iar sentința civilă nr.261/2011 de constatare a proprietății reclamantei asupra terenului nu are opozabilitate față de ei.Totodată că, și-au intabulat dreptul de proprietate ,iar la verificarea efectuată în CF nu au fost constatate suprapuneri.
Au susținut totodată că, instanța de fond prin aprecierea greșită a probatoriului administrat în cauză a reținut că ,de fapt reclamanta a avut în proprietate imobilul situat în .(fosta Republicii), așa cum reiese din sentința 4690/14.11.1967 este vorba de două imobile diferite nu că
s-ar fi schimbat denumirea străzii din Republicii în V.. Mai mult,a reținut greșit instanța de fond că,certificatul de moștenitor nu face dovada dreptului de proprietate, în condițiile în care clasa descendenților și a unicului moștenitor se supune condițiilor sezinei, moștenitorul fiind de drept proprietarul bunurilor deținute de autorul său.
In condițiile în care chiar reclamanta precizează că, la data la care a introdus acțiunea în constatare nu avea posibilitatea terenului revendicat de la pârâți toate celelalte probe administrate în acel dosar sunt false și pe cale de consecință nu pot fi avute în vedere, atunci titlul mai bine caracterizat este cert titlul pârâților de proprietate, în speță actul de vânzare cumpărare intabulat la OCPI.
Intimata reclamantă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, hotărârea instanței de fond fiind legală și temeinică și obligarea apelanților la plata cheltuielilor de judecată.
În drept ,prin întâmpinare, intimata reclamantă a invocat disp. art. 115 c.pr.civ.
P. încheierea de ședință din 20.02.2014, s-a dispus introducerea în cauză a moștenitorilor defunctului C. D., respectiv numiții C. A. S. și C. H. D..
P. decizia civilă nr. 125/R/06.03.2014 s-a respins recursul formulat de recurenții-pârâți C. R., C. D.(decedat) cu –moștenitorii C. A. S. prin C. R. și C. H. D.,împotriva sentinței civile nr.419/20.11.2013 pronunțată de Judecătoria Baia de A.,intimată reclamantă fiind P. M., ca nefondat. S-a dispus obligarea recurenților la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimata P. M..
Împotriva acestei decizii, dar și a sentinței civile nr.419/20.11.3013 pronunțată de Judecătoria Baia de A., în termen legal au declarat recurs C. R. și pârâții moștenitori C. A. Ș. și C. H. D., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
P. decizia civilă nr. 1095/26.06.2014 Curtea de Apel C. a admis recursul declarat de pârâta C. R. și pârâții moștenitori C. A. Ș. și C. H. D., împotriva sentinței civile nr. 419/A/20.11.2013, pronunțată de Judecătoria Baia de A. și a deciziei civile nr.125/R/06.03.2014 pronunțată de Tribunalul M. - Secția I Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă P. M.. casat decizia și a trimis cauza spre rejudecare în apel la Tribunalul M., în considerente fiind reținută greșita calificare și judecare a căii de atac a recursului împotriva sentinței atacate, sentință ce nu era susceptibilă de exercițiul unei astfel de căi de atac.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului M. sub nr._ .
Examinând sentința supusă prezentului control judiciar prin prisma criticilor aduse și în raport de probele administrate, se constată că apelul este nefondat, pentru următoarele argumente:
P. acțiunea cu care a investit instanța, reclamanta a solicitat, pe de o parte, obligarea celor doi pârâți la a-i lăsa în deplină proprietate și folosință suprafața de 60 mp curți construcții, situată în Baia de A. . (fost V. nr.5), în motivare susținând dreptul său de proprietate asupra acestui teren, ca și deținerea sa, fără drept, de către pârâți, precum și stabilirea hotarului despărțitor între imobilul său și cel al pârâților.
Titlul de proprietate al reclamantei pentru terenul revendicat este reprezentat de sentința civilă nr. 4690/1967 pronunțată de Tribunalul popular al raionului Drobeta Turnu Severin prin care s-a dispus ieșirea din indiviziune a acesteia de pe urma defunctei I. A. decedată la 22 martie 1955, reclamantei revenindu-i în lot imobilul din ., compus din 6 camere ( trei la parter și trei la etaj), precum și plațul pe care acesta este construit.
Întradevăr, în titlul mai sus enunțat nu se regăsește nicio mențiune care să ateste cât reprezenta, la momentul atribuirii imobilului casă ce a aparținut autoarei, suprafața plațului aferent acestui imobil, fapt ce a determinat-o pe reclamantă să solicite pe cale judiciară a se constate dreptul său de proprietate asupra suprafeței de 163 mp, demers finalizat cu pronunțarea sentinței civile nr. 261/2011 a Judecătoriei Baia de A., prin care s-a statuat că suprafața aferentă imobilului construcții din .( fostă Victorie nr.5), este de 163 mp cu vecini: N-., E-Cușma R., V-..
În același context este de evidențiat că, identificarea suprafeței de 163 mp ca fiind cea aferentă imobilului casă dobândit de reclamantă în temeiul sentinței de partaj din anul 1967, s-a făcut prin raportare la Planul Cadastral al orașului Baia de aramă din anul 1990, plan care redă cu claritate forma pe care o aveau cele două imobile terenuri învecinate la acel moment, respectiv ., aparținând reclamantei, și cea cu nr.624, cea a autoarei pârâților( fila 44 dosar_ ), pe care nu se afla nicio construcție.
Această din urmă sentință, fiind dată în contradictoriu cu Unitatea Administrativ teritorială Baia de A., nu este opozabilă intimaților pârâți din cauza pendinte, ea însă exprimă o prezumție de adevăr cu privire la întinderea dreptului de proprietate al reclamantei asupra plațului de casă de la adresa din ., prezumție care, alături de celelalte probe administrate, formează convingerea instanței asupra prefezabilității titlului de proprietate al acesteia în raport de cel exhibat de pârâți ca fiind contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1055/23.06.2008 de către BNP I. Ș..
Ori, sub acest aspect Tribunalul constată că, reclamanta și autorii săi au figurat înscriși în BAP- ul din 1948 cu o suprafață de 180 mp având destinația de curți ( fila 37 dosar fond), iar după pronunțarea sentinței civile 4690/14 nov.1967, reclamanta a fost înregistrată în registrul agricol al anilor 1981-1985 la poziția de rol 153 Baia de A., cu suprafața de 2 ari curți în ..1208/2012 a Primăriei Baia de A.( fila 42 dosar fond).
De asemenea, în adeverința nr. 1052/1993( fila 43), Primăria Baia de A. a specificat că, la nivelul anului 1993 reclamanta P. M. figura înscrisă în RA în . proprietate personală și teren aferent de 263 mp, iar în registrul cadastral al parcelelor orașului, aflat în arhiva OCPI ( filele 25,26 dosar fond), reclamanta apare înregistrată în . suprafață de 201 mp curți – construcții în timp ce intimații doar cu o suprafață de 105 mp arabil.
Privitor la susținerilor apelanților care s-au referit la împrejurările că, terenul proprietatea lor s-ar învecina direct cu casa reclamantei, respectiv că aceasta poate reclama drept de proprietate doar asupra terenului pe care se află situată casa ce i-a fost atribuită prin partaj, nu și asupra unei alte suprafețe aferente acestei case, Tribunalul reține că depozițiile martorilor atestă contrariul acestor afirmații, respectiv faptul că, între cele două terenuri erau delimitate în trecut printr-un gard, iar accesul în imobilul aparținând reclamantei se făcea pe lateralul locuinței, pe o alee, posibilitate îngreunată în prezent din cauza edificării de către pârâți a unui gard ce s-a dovedit, prin expertiza efectuată în cauză, că nu respectă vechiul amplasament.
Cercetând titlul de proprietate opus de către pârâți, respectiv contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1055/23.06.2008 de către BNP I. Ș., prin care aceștia au dobândit de la vânzătoarea P. E. construcțiile și terenul aferent în suprafață de 203 mp, Tribunalul constată că, la încheierea acestuia, vânzătoarea a justificat dreptul său asupra terenului înstrăinat, doar cu un certificat de moștenitor ce datează din anul 1994, certificat ce nu are valoarea unui titlu, mențiunile sale privitoare la suprafața înscrisă în masa succesorală a autorului, nefiind susținute de probele administrate.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, cum soluția primei instanțe prin care s-a stabilit că titlul de proprietate al reclamantei este mai bine caracterizat decât cel exhibat de pârâți, este una temeinică și legală, făcând aplicarea dispozițiilor ar.296 c.pr.civ, apelul va fi respins ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art.274 c.pr.civ,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul, după casare, formulat de apelanta-pârâtă C. R. și apelații-pârâți moștenitori Cușma A. Ș., Cușma H. D., împotriva sentinței civile nr.419/20.11.2013 pronunțată de Judecătoria Baia de A. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă P. M., ca nefondat.
Obligă apelanții la plata către intimata reclamantă a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Noiembrie 2014
Președinte, A. M. | Judecător, M. C. O. | |
Grefier, D. D. |
Redactat. M.A./03.12.2014
Tehnoredactat D.D. /5 ex.
Jud. fond B. C.
Cod operator 2626
.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 24/2014. Tribunalul MEHEDINŢI | Pretenţii. Sentința nr. 234/2014. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
