Revendicare imobiliară. Sentința nr. 311/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 311/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 16-02-2015 în dosarul nr. 118/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 118/A
Ședința publică de la 16 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M.
Judecător M. C. O.
Grefier D. D.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelantul-reclamant D. C. I. împotriva sentinței civile nr. 311/18.09.2014 pronunțată de Judecătoria Baia de A. intimată fiind pârâta T. E., având ca obiect, revendicare imobiliară
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns:apelantul-reclamant asistat de avocat C. Nuța și intimata-pârâtă asistat de avocat O. A..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că s-au comunicat relațiile solicitate de la C.L.F.F.Balta.
Avocat C. Nuța pentru apelantul-reclamant, solicită efectuarea unei noi expertize tehnice-specialitatea topografie, întrucât expertul desemnat la instanța de fond nu a măsurat ambele suprafețe în totalitatea lor și s-a declarat neputincios, menționând că nu poate să explice dacă pârâta ocupă din suprafața reclamantului.
Avocat O. A. pentru intimata-pârâtă, solicită respingerea acestei cererii, întrucât sunt probe suficiente, iar apelantul a fost la instanța de fond la toate termenele de judecată, nu a înțeles să facă alte probe suplimentare și avea posibilitatea să formuleze obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit în cauză.
Instanța respinge proba cu expertiza tehnică-specialitatea topografie solicitată de apărătorul apelantului-reclamant, apreciind că nu se impune a fi administrată față de concluziile raportului de expertiză efectuat la fond și având în vedere probatoriul testimonial.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții invocate de soluționat, s-a constatat cauza în stare de judecată și s-a acordat cuvântul asupra apelului
Avocat C. Nuța pentru apelantul-reclamant, solicită admiterea apelului, anularea sentinței, iar pe fond admiterea cererii, cu plata cheltuielilor de judecată pe cale separată. Susține că s-a făcut dovada că intimata i-a ocupat suprafața de 500 mp. pe latura de sud, constând în 5 mp. lățime și 100 mp. Precizează că apelantul a intrat în posesia acestui teren în urma unei acțiuni de partaj, că s-a făcut dovada că este proprietar, iar din chitanțele depuse la dosar în calea de atac rezultă că s-a plătit impozitul pentru această suprafață.
Avocat O. A. pentru intimata-pârâtă, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată. Arată că judecătorul fondului și-a exercitat rolul activ, i-a pus în vedere apelantului să-și dovedească pretențiile, că părțile sunt vecine și s-au înțeles foarte bine până în urmă cu câțiva ani, iar . necolectivizată și în mod greșit s-a emis titlul de proprietate. Depune la dosar chitanța nr.78/12.01.2015, reprezentând onorariu avocat.
INSTANȚA,
Asupra apelului civil de față;
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia de A. la data de 20.09.2013, sub nr._, reclamantul D. C.-I., în contradictoriu cu pârâta T. E., a solicitat ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să fie obligată pârâta să îi respecte dreptul de proprietate și folosință asupra unui teren în suprafață de 5 mp. lățime și 100 mp. lungime, aflat în satul Balta, ., în punctul „L. M.” amplasat între drumul D.J. Dr.Tr. S.-Baia de A. și râul Topolnița al cărui proprietar este, să permită amplasarea gardului între proprietăți respectând actele de proprietate, suprafața reală, să îi restituie terenul pe care abuziv și l-a însușit diminuând nefondat suprafața proprietății sale, dintr-un întreg ce constituie curtea și grădina aferente imobilului, să restituie suprafața de 5 mp. lățime și 100 mp. lungime pe care o folosește nefundat și care de drept îi aparține. De asemenea, a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare a arătat că, în fapt, este proprietarul unui teren în suprafață de 1600 mp. dobândit prin moștenire de la părinții săi-așa cum reiese din sentința civilă nr.636 din 05.07.2006, teren amplasat în punctul „L. M.”, din satul Balta, ., teren aferent imobilului ca grădină și curte, cu următorii vecini: N-Z. S., S-M. I., E-DJ, V-râul Topolnița.
A precizat că de la moartea părinților săi imobilul și terenul nu au mai fost folosite, fapt ce a permis pârâtei să-și extindă suprafața de teren pe care o deține și o moștenește de la autorul defunct M. I. (bunicul său) astfel încât, abuziv, și-a însușit abuziv din proprietatea sa o suprafață de 5 mp. lățime și 100 mp. din D.J. Dr.Tr.S.-Baia de A. și până la râul Topolnița. A susținut că odată cu efectuarea actelor cadastrale prin măsurători s-a constatat că terenul său s-a diminuat prin extinderea pârâtei și însușirea suprafeței pe care o revendică și al cărui proprietar este. A menționat că prin abuzul pârâtei i s-a diminuat considerabil atât curtea cât și grădina, iar el plătește anual impozite și pentru această suprafață de teren, pe care, faptic, nu o deține și nu o folosește.
În dovedire a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, depunând în acest sens la dosar, în copie, act de identitate, extras de carte funciară pentru informare, plan de amplasament și delimitare a imobilului, tabel de mișcare parcelară, încheiere nr._/16.12.2009 a Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară M., sentința civilă nr.636/05.12.2006 a Judecătoriei Baia de A., încheierea din camera de consiliu de la 20.11.2007 a Judecătoriei Baia de A., titlul de proprietate nr._/10.08.2005, adeverința nr.1114/11.03.2014 eliberată de Primăria comunei Balta, patru planșe foto.
Pe procedura prealabilă s-a comunicat pârâtei un exemplar al cererii de chemare în judecată și un exemplar al înscrisurilor anexate cererii de chemare în judecată, cu mențiunea de a formula întâmpinare în termen de 25 de zile de la comunicare.
La data de 27.11.2013 pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii în totalitate, obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată și a invocat excepția netimbrării acțiunii și excepția neîndeplinirii procedurii prealabile.
În apărare pârâta a solicitat încuviințarea probei testimoniale cu S. I. și G. T., a probei cu interogatoriul reclamantului, a probei cu cercetare la fața locului și a probei cu înscrisuri.
La data de 11.12.2013, reclamantul a depus la dosar răspuns la întâmpinare.
Prin încheierea de ședință din data de 03.04.2014 instanța a respins excepția netimbrării cererii de chemare în judecată, având în vedere că cele două petite principale sunt legal timbrate.
S-a luat interogatoriul reclamantului D. C. I..
Au fost ascultați martorii G. T. și Stanchescu I., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.
A fost efectuată o expertiză în specialitatea topografie de către expert Bitică A. B., față de conținutul raportului de expertiză, părțile neformulând obiecțiuni.
Judecătoria Baia de A. prin sentința supusă apelului a respins acțiunea civilă cu obiect revendicare și obligația de a face formulată de reclamantul D. C. I..
A fost obligat reclamantul să plătească pârâtei suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că prin cererea de chemare în judecată reclamantul D. C.-I., în contradictoriu cu pârâta T. E., a solicitat ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să fie obligată pârâta să îi respecte dreptul de proprietate și folosință asupra unui teren în suprafață de 5 mp. lățime și 100 mp. lungime, aflat în satul Balta, ., în punctul „L. M.” amplasat între D.J. Dr.Tr. S.-Baia de A. și râul Topolnița al cărui proprietar este, să permită amplasarea gardului între proprietăți respectând actele de proprietate, suprafața reală, să îi restituie terenul pe care abuziv și l-a însușit diminuând nefondat suprafața proprietății sale, dintr-un întreg ce constituie curtea și grădina aferente imobilului, să restituie suprafața de 5 mp. lățime și 100 mp. lungime pe care o folosește nefondat și care de drept îi aparține.
Reclamantul este proprietarul suprafeței de teren de 1600 mp. situată în satul Balta, ., în pct. „L. M.”, dobândit prin sentința civilă nr. 636 din 05.07.2006 a Judecătoriei Baia de A., cu obiect partaj succesoral.
Pârâta nu deține acte de proprietate pentru teren, acesta fiind înscris la registrul agricol, pârâta plătind taxe și impozite pentru el.
Potrivit art.563 cod civil „Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul. Dreptul la acțiunea în revendicare este imprescriptibil, cu excepția cazurilor în care prin lege se dispune altfel. Dreptul de proprietate dobândit cu bună-credință, în condițiile legii, este pe deplin recunoscut. Hotărârea judecătorească prin care s-a admis acțiunea în revendicare este opozabilă și poate fi executată și împotriva terțului dobânditor, în condițiile Codului de procedură civilă”.
Astfel, acțiunea în revendicare este o acțiune reală, petitorie, prin care proprietarul care a pierdut posesia lucrului cere recunoașterea dreptului de proprietate asupra lucrului și restituirea acestuia de la acela la care se găsește, fiind astfel, acțiunea proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar.
Așadar, potrivit regulii „actori incubit probatio”, (cel ce face o propunere în fața judecății trebuie să o dovedească) pentru ca acțiunea în revendicare să fie admisibilă, reclamantul trebuie să facă dovada că este proprietarul bunului revendicat, iar pârâtul îi nesocotește dreptul, prin exercitarea asupra acestuia a unei posesii nelegitime.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză a rezultat că între terenul reclamantului și terenul pârâtului există un gard vechi și nu au observat să se fi făcut vreo modificare la gardul dintre cele două proprietăți
Prin raportul de expertiză întocmit în cauză expertul Bitică A. B., a identificat prin punct, suprafață și vecinătăți terenurile deținute de părți, concluzionând că din cercetările făcute la Primăria comunei Balta și la O.C.P.I.M. nu se poate spune dacă pârâta ocupă sau nu vreo suprafață din terenul lui D. C. I., înscris în cartea funciară nr._ cu numărul cadastral_ deoarece nu s-a găsit pentru eliberarea titlului de proprietate cu numărul_ din 10.08.2005 al autorului D. M. nici o schiță cu lungimea și lățimea terenului proprietatea lui D. C. I. care să evidențieze cei 1600 mp., de unde rezultă că nu s-au făcut măsurători de specialitate înainte de eliberarea titlului de proprietate cu nr._ din data de 10.08.2005.
S-a menționat că suprafața de 1600 mp. (curți construcții și arabil) din titlul de proprietate cu numărul_ din data de 10.08.2005 a fost trecută din registrul Agricol al Primăriei Balta fără a se face vreun fel de măsurătoare de unde să rezulte cei 1600 mp. Există diferență de suprafață între documentația de cadastru deținută de reclamantul D. C. I. și măsurătoarea topografică de 22 mp.
Pârâta T. E. nu deține acte de proprietate pentru suprafața de_ mp. (curți construcții și fânețe) determinată prin măsurători, aceasta fiind înregistrată la Primăria Balta și plătind impozit pe o suprafață de_ mp. (din care_ mp. fânețe și 300 curți construcții). Diferența dintre cele două suprafețe respectiv_ mp. și_ mp. se datorează faptului că nu s-au făcut măsurători de specialitate niciodată.
A concluzionat expertul că între cele două proprietăți există gard format din ștenepi de lemn și sârmă foarte vechi determinat de punctele 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 15.
Cum din declarațiile martorilor și din conținutul raportului de expertiză rezultă că între proprietățile părților există un gard vechi, acest hotar nesuferind vreo modificare, instanța a reținut că reclamantul D. C. I. nu a făcut dovada că pârâta ocupă din terenul său, considerente pentru care va respinge acțiunea formulată.
Fiind în culpă procesuală, în baza art. 453 alin. 1 C., instanța a obligat reclamantul D. C. I. să plătească pârâtei T. E., cheltuieli de judecată în cuantum de 1000 lei.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a formulat apel reclamantul D. C. I. criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
A motivat că instanța de fond nu a analizat în mod corect probele administrate, nu a întreprins nici o măsură în baza rolului activ și a aflării adevărului, nu a pus in discuție obiecțiunile formulate și depuse la dosarul cauzei la pag. 89-90 și prin încheierea din 11.09.2014 s-a reținut că părțile nu doresc refacerea raportului de expertiza, prin care a arătat că expert deși a primit onorariul achitat de el nu a efectuat o expertiza corecta și completă, apreciind ca documentația cadastrala ce o deține pe aceasta suprafața nu este corecta, făcând recomandarea de repoziționare a acesteia, fără a avea ca obiectiv acest aspect.
A arătat că expertul nu a răspuns în mod concret la obiectivul: dacă pârâta ocupă din terenul reclamantului, arătând evaziv că diferența dintre cele doua suprafețe (suprafața rezultantă fiind de 1890mp.)se datorează faptului ca nu s-au făcut măsurători niciodată. Astfel față de acest motiv solicită încuviințarea obiecțiunilor formulate și emiterea unei adrese în acest sens către expert.
A susținut că declarațiile martorilor nu au fost interpretate în totalitatea lor, martorul Stanchescu I. arătând că a ridicat împreuna cu tatăl său, pârâtei un gard de scândura în anul 1987, arătând totodată ca între cele doua proprietăți mai exista niște ștenapi dar nu precizează câți au fost ridicați si de către cine si daca au fost mutați. Martorul G. T. a menționat ca locuiește efectiv de 5-6 ani în Balta, și ca intre cele doua proprietăți exista un gard vechi dar nu precizează ce vechime are si nu cunoaște dacă a intervenit vreo modificare
Cu privire la expertiza topo efectuată în cauză, apreciază că nu s-a răspuns la obiectivele instanței de judecata, respectiv, dacă pârâta ocupă vreo suprafața din terenul reclamantului, arătând doar ca există diferențe între suprafața deținuta de Primăria Balta pentru care plătește impozit datorita faptului ca nu s-au făcut măsurători de specialitate niciodată, motivație reluata si de către instanța de judecata, total nedreapta.
Așa cum se poate observa din schița raportului de expertiza și fotografiile atașate, există date contrare, pe latura de sud arată expertul ” latura de sud a pârâtei este împrejmuită cu ștenepi de lemn și sârmă( tot pe hotarul de sud sunt plantați pomi) ori din fotografii se poate observa ca pe această latura este un șteneap fără a se observă vreun metru de sârmă său pomi, mai mult din primele două fotografii se arată” gardul despărțitor dintre cele doua proprietăți”nu se precizează pe care latură.
A menționat că la eliberarea titlului de proprietate al său nu exista schiță, dar CLFF Balta avea obligația ca înainte de reconstituirea dreptului de proprietate și întocmirea titlului să încheie un proces verbal de punere în posesie în urma măsurătorilor, dar chiar și așa câtă vreme în Registrul Agricol la rolul mamei sale încă din anii 1960 exista înscrisă aceasta suprafață de 1600 mp. pe care plătește impozit încă din anul 2007 când a devenit proprietar și înainte de către părinții săi care au deținut suprafața totală de 1600 mp. și nu 1068 mp. cât sunt în prezent.
A precizat că pârâta nu deține nici un fel de acte pe diferența de 1890 mp., plătind impozit doar pentru suprafața de_ mp. adeverința emisa de la Primăria Balta, făcând dovada certă că aceasta nu poate deține mai mult decât i se cuvine, apoi adeverința emisă de Primăria Balta cu suprafața deținută are ca bază tot Registrul Agricol, zona fiind cooperativizata contrar susținerilor sale si nu motivează în nici un fel de unde acest plus de suprafața.
A arătat că se impune completarea probatoriului pentru respectarea principiului contradictorialității și egalității de tratament, cu proba testimoniala cu doi martori, răspunsul la obiecțiunile formulate, si chiar o noua expertiză topo dacă va fii nevoie.
A solicitat admiterea apelului, anularea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar pe fond admiterea cererii.
În procedura prealabilă intimata-pârâtă a depus întâmpinare la motivele de apel.
A susținut că această acțiune este formulată în scop șicanator, deoarece așa cum a arătat și în întâmpinarea formulată la prima instanță, apelantul înainte de a se adresa instanței de judecată și-a exprimat dorința cumpărării unei parcele de teren care îi aparține, însă fiind refuzat a recurs la această acțiune. A menționat că ea locuiește in București, și a moștenit proprietatea din corn. Balta de la părinți și nu a folosit-o vreodată pentru locuit. Vizitează casa 10-15 zile în fiecare an pentru a se ocupa strict de întreținerea si reparațiile necesare, pentru menținerea imobilului si a dependințelor într-o stare rezonabila.
A menționat că reclamantul a fost prezent la toate termenele de judecată, iar la termenul de judecată la care s-au propus probele, acesta a fost întrebat de judecător care sunt probele pe care înțelege să-și întemeieze cererea și a răspuns că nu propune nici o probă, ci doar înscrisurile depuse la dosar, fără a solicita astfel nici proba testimonială și nici expertiza de specialitate necesară într-o astfel de speță.
A precizat că după efectuarea expertizei și observarea acesteia, judecătorul fondului a întrebat dacă sunt obiecțiuni de formulat, însă constatând că părțile nu au formulat obiecțiuni, a acordat cuvântul fiecărei în ordinea și condițiile prevăzute e art.216 NCPC pentru ca fiecare să-și susțină cererile și apărările formulate în proces.
A arătat că reclamantul și-a motivat întreaga acțiune pe o diferența apărută între suprafața de 1600 mp. din titlul de proprietate aflat la dosar și măsurătoarea cadastrală efectuată cu ocazia partajului succesoral, respectiv suprafața de 1068 mp., neprezentând nici un alt act de proprietate sau schiță care să dovedească că această suprafață a existat fizic în teren, ci doar a făcut trimitere la registrul agricol al Primăriei comunei Balta, județul M., care este un act declarativ, neputând astfel să fie considerat act de proprietate .
Ori, coroborând întreg materialul probator administrat în cauză, se poate concluziona că pârâta nu ocupă vreo suprafață de teren din terenul reclamantului, că între cele doua proprietăți există un gard format din stenapi de lemn și sârma foarte vechi, care nu a suferit modificări ca amplasare, că există diferență de suprafață între documentația de cadastru prezentată de apelant și măsurătoarea topografică, că la unitatea administrativ-teritorială Balta nu există alte documente din care să rezulte configurația și modul în care se învecinează cele două terenuri și că reclamantul D. C. I. nu deține nici o schiță cu lungimea și lățimea terenului, ceea ce demonstrează că la documentația constituită în vederea eliberării titlului de proprietate nr._/10.08.2005, în care se evidențiază suprafața de 1600 mp., nu sunt atașate tocmai măsurătorile de specialitate fără de care un titlu de proprietate nu poate fi întocmit.
A menționat că reclamantul nu a putut preciza când și cum a fost deposedat de această suprafață, cum ar fi fost posibil ca nimeni să nu observe că o suprafața de 500 mp. i-a fost preluată abuziv, in condițiile in care hotarul/gardul vechi dintre proprietăți încă există, constituindu-se într-o delimitare fizică, clară, a celor două proprietăți, și asta în condițiile in care reclamantul declară si susține cu martori în acțiunea de partaj că a adus multiple îmbunătățiri imobilului și curții aferente, inclusiv refacere gard împrejmuitor, care este o construcție solidă,din fier, beton, lemn, construcție ce delimitează in fapt proprietatea acestuia, gardul vechi fiind mai mult o construcție simbolică, ce marchează hotarul.
A precizat că este evident ca reclamantul constatând o inadvertența între cei 1600 mp. din titlul de proprietate, preluați scriptic din registrele Primăriei și cei 1068 mp. rezultați din măsurătorile cadastrale efectuate cu ocazia partajului, a dorit să își creeze un avantaj nemeritat și necinstit. El deduce implicit că această suprafața i-ar fi fost luata abuziv de către pârâtă, fără a aduce însă vreo dovada concreta sau vreun martor în acest sens, deși în cuprinsul acțiunii a menționat că o va susține cu acte, martori și alte mijloace de proba solicitate de instanța. Nu poate spune când s-a produs preluarea abuziva, cum s-ar fi petrecut practic aceasta, cine ar fi participat la aceasta preluare, ci aruncă o acuzație gratuita bazându-se probabil pe faptul că pârâta locuind permanent în București nu va reacționa și el își va putea extinde curtea în mod incorect.
A susținut că în mod temeinic și legal, instanța a hotărât că reclamantul nu a făcut dovada că pârâta ocupa din terenul său, luând în considerare declarațiile martorilor și concluziile raportului de expertiză,care probează că între proprietățile părților exista un gard vechi, acest hotar nesuferind vreo modificare.
A solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței.
Apelantul-reclamant în procedura prealabilă a depus răspuns la întâmpinarea formulată de intimata-pârâtă, prin care a solicitat admiterea apelului, anularea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar pe fond admiterea cererii așa cum a fost formulată.
Examinând sentința apelată prin prisma motivelor invocate, se constată că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a fost investită cu soluționarea acțiunii în revendicare formulată de reclamantul D. C. împotriva pârâtei T. E. prin care a solicitat obligarea pârâtei să îi lase în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 5 mp. lățime și 100 mp. lungime, aflat în satul Balta, ., în punctul „L. M.” amplasat între D.J. Dr.Tr. S.-Baia de A. și râul Topolnița al cărui proprietar este.
În mod corect s-a apreciat că pentru admisibilitatea acțiunii în revendicare reclamantul trebuie să facă dovada pe o parte că este proprietarul bunului revendicat iar pe de altă parte că pârâtul exercită o posesie nelegitimă asupra acestui bun, acțiunea în revendicare fiind o acțiune petitorie soluționarea acesteia implică punerea în discuție a însăși existenței dreptului de proprietate al reclamantului asupra bunului .
Raportat la aceasta se reține că reclamantul invocă în dovedirea dreptului său de proprietate asupra terenului revendicat titlul definitiv de proprietate nr._ /10.08.2005 emis pe numele autorului, titlu în care apare înscrisă în intravilan suprafața totală de 1600 m.p. din care în T 20 P 2/3 o suprafață de 300 m.p curți construcții iar în T 20 P 2/2 o suprafață de 1300 m.p teren arabil și sentința civilă nr. 636 din 5.12.2006 rămasă definitivă și irevocabilă, sentință prin care i-a fost atribuit acest teren în urma partajului.
Din documentația ce a stat la baza emiterii încheierii de intabulare a dreptului de proprietate al reclamantului nr._ /16.12.2009 respectiv planul de amplasament și delimitare al imobilului rezultă că suprafața totală măsurată a terenului este de 1068 m.p. astfel terenul curți construcții are suprafața măsurată de 300 m.p., identică cu cea din acte, iar terenul arabil intravilan are o suprafață de 768 m.p. față de 1300 m.p. în acte .( fila 12 și fila 13 dosar fond –tabel de mișcare parcelară ).
Expertiza efectuată în cauză a concluzionat de asemenea că nu se poate preciza dacă pârâta ocupă sau nu vreo suprafață de teren întrucât nu există schiță cu lungimea și lățimea terenului proprietatea reclamantului, nu s-au efectuat măsurători înainte de eliberarea titlului definitiv de proprietate iar între cele două proprietăți există gard format din ștenepi de lemn și sârmă foarte vechi .
Se constată astfel că raportat la acțiunea formulată, respectiv revendicarea unei suprafețe de 5 m lățime și 100 m lungime, aceasta este neîntemeiată întrucât suprafața de teren curți construcții ce se învecinează la EST cu DJ rezultată în urma măsurătorilor cadastrale și a expertizei și aflată în posesia reclamantului este de 300 m.p. identică cu suprafața înscrisă în titlul definitiv de proprietate ce a stat la baza sentinței de partaj, astfel că nu se poate reține că pârâta ar ocupa din aceasta o suprafață a cărei lățime este de 5 m, cu atât mai mult cu cât cu ocazia emiterii titlului nu a fost întocmită o schiță a terenului în care să fie stabilit frontul stradal.
Este cert că suprafața de teren arabil intravilan situată în continuarea acesteia are o suprafață mai mică rezultată în urma măsurătorilor cadastrale însă în cauză, așa cum a reținut și instanța de fond, nu s-a făcut dovada că diferența de suprafață se află în posesia nelegitimă a pârâtei cu atât mai mult cu cât reclamantul a precizat la interogatoriu că ocuparea s-ar fi produs în urmă cu peste douăzeci de ani când gardul despărțitor a fost modificat însă susține că între proprietăți nu există delimitare ( întrebare 5 și 7 interogatoriu ).De asemenea relevante în cauză sunt declarațiile martorilor audiați atât în fața instanței de fond cât și în apel care se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză respectiv expertiză și schițe cadastrale și cu faptul că la momentul eliberării titlului definitiv de proprietate nu s-au efectuat măsurători și nu există schiță din care să rezulte poziționarea terenului.
Modalitatea de formulare a acțiunii în revendicare ce face obiectul prezentului dosar arată că scopul urmărit de reclamant este de a obține o suprafață de teren cu o lățime la frontul stradal mai mare cu 5 m însă așa cum a stabilit și executantul planului de amplasament și delimitare a imobilului suprafața de teren cu categoria ,,curți construcții,, rezultată în urma măsurătorilor este identică cu cea din actele de proprietate respectiv 300 m.p.
Raportat la aceste considerente motivele de apel invocate în sensul că instanța de fond a analizat trunchiat probele administrate nu pot fi primite și prin urmare sentința instanței de fond fiind legală apelul va fi respins ca nefondat.
În baza art. 453 c.pr.civ. tribunalul va obliga apelantul la plata către intimată a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelantul reclamantul D. C. I., domiciliat în orașul Baia de A., ., ., județul M. împotriva sentinței civile nr. 311/18.09.2014 pronunțată de Judecătoria Baia de A. intimată fiind pârâta T. E., domiciliată în București, ., ., sector 1, ca nefondat.
Obligă apelantul la plata către intimată a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Februarie 2015
Președinte, A. M. | Judecător, M. C. O. | |
Grefier, D. D. |
Redactat. OM.C. /13.03.2015
Tehnoredactat D.D. / 4 ex.
Jud. fond U. C. A.
Cod operator 2626
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 273/2015.... | Obligaţie de a face. Hotărâre din 16-02-2015, Tribunalul... → |
|---|
