Uzucapiune. Decizia nr. 266/2012. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 266/2012 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 02-03-2012 în dosarul nr. 266/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 266/R
Ședința publică de la 02 Martie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M.
Judecător S. C.
Judecător M. C. O.
Grefier T. I.
Pe rol judecarea recursurilor civile formulate de recurentul pârât . și recurenții - intervenienți B. A., B. G. și B. N. împotriva sentinței civile nr.5536 din 10 noiembrie 2011 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, în contradictoriu cu intimatul reclamant B. C., având ca obiect uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurentul intervenient B. G. și procurator B. A., pentru recurentul intervenient B. N., intimatul reclamant B. C., personal și asistat de av. D. V., lipsă fiind recurentul - pârât . și recurenta - intervenientă B. A..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-au depus la dosar prin serviciul registratură din partea recurenților - intervenienți B. A., B. G. și B. N., precizări la care a anexat înscrisuri, respectiv, copie cupon pensie, copie legitimație de veteran de război, adeverința nr.599/28.07.2008 emisă de Primăria comunei G., jud. M., adresă nr. 577 din 18.08.2008, emisă de Primăria comunei G., Jud. M., notă de constatare nr.400 din 12.03.2000 emisă de Primăria comunei G., Jud. M..
Procurator B. A., pentru recurentul intervenient B. N., depune la dosar procură - încheiere de autentificare nr. 223 din 04.02.2011 BNP I. Ș. și dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 141 lei și 0,3 lei timbru judiciar.
Avocat D. V., pentru intimatul reclamant B. C., depune la dosar note scrise la care a anexat înscrisuri privind plata impozitului, adeverința nr. 1407/27.09.2010 emisă de Primăria comunei G., copia c.i. și adeverința nr.78 din 24.01.2012 emisă de Primăria comunei G., cu duplicat pentru comunicare.
Duplicatul acestor înscrisuri s-au comunicat în ședință publică, recurenților – intervenienți prezenți la acest termen.
Nemaifiind alte cereri formulate sau excepții invocate de soluționat, instanța, potrivit dispozițiilor art.150 și următoarele cod procedură civilă, constată încheiate dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Recurenții-intervenienți prezenți, având pe rând cuvântul solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și pe fond respingerea acțiunii. Cu cheltuieli de judecată.
Avocat D. V., pentru intimatul reclamant B. C., solicită respingerea recursurilor formulate de recurentul pârât . și recurenții intervenienți, ca nefondate și menținerea sentinței recurate ca temeinică și legală. Cu privire la plata cheltuielilor de judecată arată că le va solicita pe cale separată.
T R I B U N ALU L:
Asupra recursului civil de față;
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin la data de 13.04.2011, sub nr._, reclamantul B. C. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Primăria G. prin P., să se constate că este proprietarul suprafeței de 7300 m.p., teren situat în punctul ”Pe față” în localitatea Șiroca la poziția nr.138 aferent casei de locuit; al casei de locuit din piatră și lemn în suprafață de 60 m.p. dată în folosință în anul 1970 compusă din 2 camere, bucătărie, un hol și beci acoperită cu țiglă și anexe gospodărești reprezentate de grajd cu 3 încăperi.
În motivare a arătat că în anul 1967 a început să adune piatră și lemn pentru construcție, ajutat de săteni care au cărat aceste materiale cu carele. Casa a fost construita pe terenul de 7300 m.p. și a fost terminată în anul 1970, tatăl reclamantului supraveghind construcția acesteia. Reclamantul arată că a câștigat bani din meseria de lăcătuș dar a și împrumutat bani pentru a termina această casă, respectiv anexele gospodărești. Posesiunea asupra terenului în suprafața de 7300 m.p. și a celorlalte construcții din anul 1970 și până în prezent este continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar. Reclamantul a arătat că figurează în registrul agricol cu poziție de rol, astfel că plătește impozit pe teren și clădiri conform chitanțelor anexate și este branșat la rețeaua de energie electrică.
În drept, și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.111 Cod procedură civilă, coroborat cu art.1846 și următoarele Cod procedură civilă.
În ceea ce privește casa de locuit, reclamantul a invocat prevederile art. 492 și urm. cod civil privind accesiunea imobiliară artificială care prevăd ca orice construcție sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului este prezumată a fi făcută de proprietarul acelui pamânt cu cheltuiala sa și că sunt ale lui până ce se dovedește din contră.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri, martori și expertiză.
La dosar au fost depuse următoarele înscrisuri: adeverința nr.585/04.04.2011emisă de Primăria comunei G., carnet de muncă B. C., adeverințe nr.361/08.03.2010, nr.797/17.05.2010, nr.255/09.05.2002 și 1407/27.09.2010 emise de Primăria comunei G., autorizatie pentru executarea de lucrări nr.215/22.04.1967.
La data de 01.09.2011, numiții B. A., B. G. și B. N. au formulat cerere de intervenție în interes propriu pe care mai apoi au calificat-o ca fiind o cerere de intervenție voluntara accesorie în interesul pârâtei. Au arătat că după decesul lui B. Gh.C., cu ultimul domiciliu în comuna G., . același nume, a sustras din casa parintească autorizatia pentru efectuarea de lucrări nr.215/22.04.1967 și a modificat-o adaugând inițiala C, după care pe proprie răspundere a declarat la Primăria G. că este proprietarul imobilelor teren și construcții, solicitând să i se deschidă poziție de rol.
Terenul și imobilul au fost dobândite în timpul căsătoriei de defunctul B. C. cu soția sa B. A. și fac obiectul succesiunii.
În ceea ce privește acțiunea având ca obiect dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, intervenienții au invocat lipsa calității procesuale pasive a comunei G. prin P.. Au aratat că într-o asemenea acțiune reclamantul este cel care are obligatia de a face dovada calitătii procesuale active cât și a calitătii procesuale pasive a pârâtului, pârâtul nu putea fi decât adevăratul proprietar al bunului.
Mai arată intervenienții că, reclamantul nu a avut niciodată posesia imobilelor solicitate iar în anul 1967 când s-a emis autorizația de construcție avea vârsta de 15 ani, fiind elev, neputând să dobândească un asemenea document sau să construiască un imobil. De altfel acesta nici nu se afla în localitate întrucât în perioada 1967-1970 a urmat Școala profesională Reșița, s-a angajat la 01.10.1970 în Reșița, în perioada 1972-1973 a satisfăcut stagiul militar, după care în 1973 si-a reluat activitatea în Reșița.
Terenul de 7300 m.p. face parte din suprafața de 15.000 m.p. cumpărat de intervenienta B. A., împreună cu soțul său, defunct în anul 1965 în baza unui înscris sub semnătura privata de la soții G. G. și G. A..
Soții B. A. și B. C. au deținut două imobile, unul construit in anul 1948 iar altul construit în anul 1970 în cel de-al doilea mutându-se cei doi soți, în prezent locuind B. A..
Intervenienții au solicitat proba cu înscrisuri.
Au depus la dosar certificat de deces pe numele B. C., certificat de căsătorie, copii certificate de naștere intervenienți, copie autorizație nr.215/22.04.1967, înscris sub semnătură privata pentru dobândire teren, adresa nr.893/28.01.2011 a Primăriei G., adresa nr._/30.03.2011 a Instituției Prefectului M..
Instanța a încuviințat și s-au administrat probele cu înscrisuri, expertiza specialitatea topografiei și proba cu martorul B. V..
Judecătoria Drobeta Turnu Severin prin sentința supusă recursului a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Primăria comunei G. prin P..
A fost respinsă cererea de intervenție, formulată de intervenienții B. A., B. G. și B. N., ca neîntemeiată.
A fost admisă acțiunea formulată de reclamantul B. C., cu domiciliul în . în contradictoriu cu pârâta . și cu intervenienții în interesul pârâtei, respectiv B. A., domiciliată în . B. G., domiciliat în Dr.Tr.S., ., ., apt.2, jud. M. și B. N., domiciliat în Dr.Tr.S., Calea Timișoarei, nr.161, ..1, apt.407, jud. M..
S-a constatat că reclamantul a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de_ m.p. situat în comuna G., ., având ca vecini: N - B. N. (pct.1,2,3,4,5.6), S- moștenitorii defunctului G. I. (pct.8,9,10,11,12,13,14,15) E - drum (pct.6,7,8); V - pădurea aflată în administrarea Ocolului Silvic Dr. Tr. S. (pct.1,15), astfel cum a fost identificat de expertul I. C. prin raportul de expertiză întocmit în cauză, și prin accesiune dreptul de proprietate asupra casei și a grajdului situate pe acest teren.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că, din declarația martorului B. V. rezultă că reclamantul stăpânește un teren în suprafata de aprox.7300 m.p. în localitatea Șiroca pe care se regăsește o casă de locuit din piatră și lemn precum și un grajd. Terenul este stăpânit cam din anii 1966-1967, construcția casei începând prin anul 1968. Martorul a mai arătat că locuiește în imobilul respectiv și nu are cunoștință să fi existat conflicte între acesta și alte persoane.
Din raportul de expertiză întocmit în cauza de expert I. C. rezultă că terenul are o suprafață totală de_ m.p. cu următoarele vecinătăți; N- B. N., S- moștenitorii defunctului G. I., E-drum, V- padurea aflată în administrarea Ocolului Silvic Dr.Tr.S..
Expertul a constatat că în prezent terenul este stăpânit de B. C. care desfășoară activități gospodărești exercitând o posesie reală asupra acestuia.
Expertul a identificat o casa pe terenul acesta pe care a evaluat-o.
Din adeverința nr. 585/04.04.2011 emisă de Primăria comunei G., rezultă că numitul B. C. figurează înscris în Registrul agricol al comunei G., . casă de 72 m.p. din anul 1970 și terenuri, unul situat în punctul „ Pe față”.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Primăria G. prin P., instanța o apreciază ca neîntemeiată.
Nu s-a dovedit că terenul stăpânit ar fi fost proprietatea intervenientei B. A. și a soțului său și nici a altei persoane fizice. În aceste condiții, Primăria G. prin P., acesta din urmă fiind reprezentantul unității administrativ teritoriale în raza căreia se află situat terenul are calitate procesuală pasivă în cauză.
Pe cale de consecință, instanța urmează să respingă excepția ca neîntemeiată.
Pe fondul cauzei instanța constată că sunt întrunite condițiile art.1846 și urm. din codul civil, astfel reclamantul a exercitat o posesie continua, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar.
În opinia instanței exercitarea posesiei se poate face și în condițiile în care reclamantul nu-și duce în mod efectiv viața în perimetrul reprezentat de terenul din litigiu. Faptul că, reclamantul a avut un serviciu în localitatea Reșița sau ca a satisfăcut stagiul militar nu este de natură să determine o discontinuitate a exercitării posesiei, atâta timp cât nu rezultă că alte persoane ar fi stăpânit terenul în acea perioadă.
Întrucât reclamantul stăpânește terenul în litigiu de mai bine de 30 de ani (cam din 1966-1967după cum a arătat martorul), instanța constată că s-a împlinit termenul prescripției achizitive de 30 de ani.
Instanța urmează să admită acest capăt al cererii și să constate că reclamantul a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra terenului.
În ceea ce privește capătul privitor la intervenirea accesiunii, instanța observă că potrivit art. 842 cod civil, proprietatea unui lucru imobil dă drept asupra tot ce se unește ca accesoriu cu lucru într-un mod natural sau artificial.
Potrivit art. 492 din codul civil, orice construcție, plantație făcută în pământ sau asupra pământului sunt prezumate a fi făcute de proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa si că sunt ale lui până ce se dovedește din contră.
Or, în prezenta cauză, prezumția nu a fost răsturnată ci chiar întărită din declarația martorului B. V..
Împotriva acestei sentințe în termen legal au declarat recurs recurentul pârât . și recurenții - intervenienți B. A., B. G. și B. N. criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurenta Primăria G. a arătat că nu poate avea calitate procesuală pasivă întrucât bunurile ce se uzucapează sunt bunuri succesorale, nu sunt și nu au fost proprietatea comunei G. .
Recurenții intervenienți au arătat de asemenea că pârâta nu poate sta în proces în această calitate întrucât bunurile fac parte din masa succesorală a defunctului B. C., ai cărui moștenitori sunt reclamantu, B. G., B. N. în calitate de fii și B. A. în calitate de soție supraviețuitoare .
Au mai susținut recurenții intervenienți că în mod nejustificat a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a primăriei întrucât aceasta nu este proprietar al bunurilor pentru care se solicită constatarea uzucapiunii iar pe fond că reclamantul nu a făcut dovada exercitării exclusive a posesiei utile pe perioada cerută de lege întrucât la data eliberării autorizației de construcție nu avea decât 14 ani, aceasta eliberându-se în fapt pe numele tatălui care purta același nume și care a decedat în anul 2001, că reclamantul nu putea să exercite o posesie utilă în perioada cât a locuit și a lucrat la Reșița, respectiv până în anul 2010 când s-a stabilit definitiv în satul Siroca, . de fond s-a pronunțat ignorând toate probele administrate și având în vedere depoziția unui singur martor audiat în cauză .
Analizând recursurile în conformitate cu prevederile art. 304, 3041 cod procedură civilă și în raport cu criticile formulate tribunalul apreciază că acestea sunt fondate .
Astfel din autorizația de construcție reiese că aceasta a fost eliberată la data de 22.04.1967 când reclamantul nu împlinise vârsta de 15 ani (este născut conform cărții de muncă la 31.07.1952) .
Din adeverința nr. 255/09.05.2002 reiese că la nivelul anilor 1981-2000 figura cu o casă de locuit dată în folosință în anul 1948 care nu poate fi una și aceeași cu cea pentru care s-a obținut autorizație de construcție în anul 1967 .
Oricum toate înregistrările la rolul agricol s-au făcut în baza declarațiilor pe proprie răspundere ale reclamantului sau tatălui său, declarații care nu valorează transmitere de proprietate și nici dovada unei posesii efective .
Cât privește depoziția martorului audiat în cauză se apreciază că pe de o parte nu este suficient de relevantă întrucât deși afirmă că reclamantul locuiește în imobilul de pe terenul din pct.-ul „La hotare” nu precizează de când locuiește acolo iar pe de altă parte e în contradicție cu înscrisurile depuse întrucât casa pentru care s-a obținut autorizație urma să fie construită din cărămidă în vreme ce martorul vorbește de o casă din lemn iar pe de altă parte la vremea când s-a construit casa reclamantul față de vârsta pe care o avea și datele din carnetul de muncă era elev .
Coroborând datele reținute apare cert că autorizația de construcție a fost eliberată pe numele tatălui reclamantului și că acesta nu putea să construiască decât pe un teren al cărui proprietar era .
Cum nici proba testimonială nu este relevantă în privința unei posesii exclusive a reclamantului și cum oricum aceasta nu s-a administrat în contradictoriu cu cei care se pretind alături de reclamant proprietari ai terenului și construcției, tribunalul apreciază că nu s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 1890 și următoarele cod civil pentru a fi constatată intervenirea prescripției achizitive .
Față de considerentele astfel expuse tribunalul în conformitate cu prevederile art. 312 cod procedură civilă va admite recursurile declarate de pârâtă și intervenienți va modifica în totalitate sentința recurată în sensul că va admite excepția lipsei calității procesuale a pârâtei, va admite cererile de intervenție accesorie și va respinge acțiunea reclamantului ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală .
În conformitate cu prevederile art. 274 cod procedură civilă reclamantul va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1141 lei reprezentând taxe judiciare și onorariu apărător .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile formulate de recurentul pârât . și recurenții - intervenienți B. A., B. G. și B. N. împotriva sentinței civile nr.5536 din 10 noiembrie 2011 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, în contradictoriu cu intimatul reclamant B. C..
Modifică sentința.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei.
Admite cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienții B. A., B. G. și B. N..
Respinge acțiunea.
Obligă reclamantul să plătească intervenienților suma de 1141 lei cu titlul de cheltuieli de judecată fond și recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.03.2012 la sediul Tribunalului M..
Președinte, A. M. | Judecător, S. C. | Judecător, M. C. O. |
Grefier, T. I. |
CS/LI/2ex.
Jud. fond. Z. G.
Confidențial cod.op.2626
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 24/2012. Tribunalul... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 50/2012. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
