Acţiune în constatare. Decizia nr. 1139/2013. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1139/2013 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 23-12-2013 în dosarul nr. 3540/320/2012*/a1
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1139
Ședința publică de la 23 Decembrie 2013
Completul constituit din:
Președinte A. A.-B.
Judecător M. M.
Judecător C. S.
Grefier C. S.
Pe rol judecarea recursului formulat de reclamantul B. T. cu domiciliul procesual ales în mun.Tg.M., ., . împotriva Sentinței civile nr.5340 din 17 iunie 2013 pronunțată de Judecătoria Târgu M. în dosarul nr._ *.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile în recurs ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 17 decembrie 2013, când instanța a amânat pronunțarea pentru data de azi, încheiere care face parte integrantă din prezenta.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 7208/ 15 octombrie 2012 pronunțată de Judecătoria Tg. M. în dosarul nr._ 2 a fost admisă excepția inadmisibilității și s-a dispus respingerea acțiunii în constatare formulată de reclamantul B. T. în contradictoriu cu pârâții B. T. și B. C. ca inadmisibilă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul B. T. iar prin decizia civilă nr. 307 din 04.04.2013, Tribunalul M. a admis recursul declarat, a casat în tot sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecarea la Judecătoria Tg M..
În rejudecare, Judecătoria Tg. M., prin sentința civilă nr. 5340 din 17 iunie 2013, pronunțată în dosarul nr._ 2*, s-a dispus respingerea acțiunii formulată de reclamantul B. T. în contradictoriu cu pârâții B. T. și B. C. ca neântemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre, s-a reținut de către instanța de fond că la data de 8.12.2008 a decedat numita B. A., soția reclamantului din prezenta cauză și mama pârâților B. T. și B. C..În calitate de succesibili legali ai defunctei au rămas, în aceste condiții, soțul supraviețuitor B. T. și cei doi descendenți, B. T. și B. C..
S-a reținut că reclamantul B. T. este legatar cu titlu universal al defunctei, după cum reiese din Testamentul autentificat sub nr. 216/2.02.2004 de către BNP O. V..
S-a mai reținut că potrivit art 841, 842 cod civil ( 1864), pârâții, în calitate de descendenți, sunt moștenitori rezervatari după defuncta mamă.
S-a subliniat că rezerva succesorala este acea parte din mostenire care, in puterea legii, se cuvine anumitor mostenitori legali si de care cel ce lasa mostenirea nu poate dispune prin acte cu titlu gratuit.Prin reglementarea rezervei, legiuitorul apara pe mostenitorii rezervatari impotriva donatiilor si legatelor testamentare facute de defunct, asigurandu-le primirea cel putin a unei parti din mostenirea ce li se cuvine potrivit legii, chiar impotriva vointei [tacite sau exprese] a defunctului.
Astfel, s-a reținut că în toate cazurile in care o persoana are mostenitori rezervatari, averea acestei persoane se imparte, teoretic, in doua parti valoric distincte: - rezerva de care nu se poate dispune cu titlu gratuit in favoarea altor persoane, si - cotitatea disponibila de care poate dispune.
Prin prezenta acțiune, s-a menționat că reclamantul solicită a se constata calitatea sa de unic moștenitor fără a se mai analiza situația rezervei succesorale de care ar putea beneficia pârâții și dacă aceștia din urmă reprezintă sau nu moștenitori legali acceptanți.
Față de această situație și având în vedere drepturile eventuale ale pârâților la succesiunea mamei lor, s-a considerat că cererea reclamantului de constatare a calității de unic moștenitor este neîntemeiată, instanța neputând trece peste dispozițiile legale care guvernează rezerva succesorală, fără a avea posibilitatea de a analiza condițile în care a operat sau nu rezerva succesorală.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul B. T., solicitând modificarea sentinței atacate în sensul admiterii cererii reclamantului și în consecință să se dispună constarea calității de unic moștenitor testamentar și legal a reclamantului B. T., după defuncta sa soție B. A., fără cheltuieli de judecată.
Se arată în motivarea cererii de recurs că, cererea reclamantului s-a respins pe aceleași considerente ca și în primul ciclu procesual întrucât reclamantul ar fi trebuit să investească instanța așa încât și și problema rezervei succesorale a pârâților să fie rezolvată. S-a mai arătat că reclamantul B. T. are calitatea de unic moștenitor testamentar și legal după defuncta sa soție B. A..
Deși după disjungerea cererii reconvenționale instanța de fond a fost investită doar cu o cerere de constatare a calității reclamantului de unic moștenitor testamentar al soției sale decedate, instanței din oficiu a solicitat precizări ale acțiunii cu privire la rezerva succesorală a descendenților - pârâții în cauză, acest fapt denotând o eroare a instanței în privința limitelor în care a fost investită . Recurentul precizează astfel că cererea sa a privit doar constatarea calității sale de unic moștenitor testamentar al defunctei sale soții, temeiul juridic fiind reprezentat de dispozițiile art. 802, 887 și urm. Cod civil. În aceste condiții, instanța de fond a solicitat reclamantului să-și precizeze acțiunea prin raportare al calitatea de rezervatari a celor doi copii ai defunctei ca și să indice temeiurile pentru care solicită înlăturarea rezervei succesorale a moștenitorilor descendenți față de caracterul rezervei succesorale .
Recurentul apreciază că prin aceste dispoziții ale instanței de fond s-a adus o încălcare principiului disponibilității în procedural civil .
Pârâții au calitatea de moștenitori rezervatari însă, față de dispozițiile art. 848 Cod civil, numai aceștia pot solicita a se constata această îndreptățire a lor și să o valorifice.
Recurentul arată că a încercat să-și valorifice dreptul conferit prin testamentul defunctei sale soții, iar dacă descendenții doresc să-și valorifice dreptul la rezervă, au posibilitatea de a solicita reducțiunea liberalităților excesive.
Se mai susține că instanța de fond a impus reclamantului să se judecarea pentru ceea ce nu solicită, având în vedere și faptul că acesta nu poate, din punct de vedere juridic să ceară realizarea unui drept al unei alte persoane.
Recurentul a mai arătat că nu a dorit să solicite nici dezbaterea succesiunii ci doar constatarea calității de unic moștenitor.
În drept au fost invocate prevederile art. 304 pct. 9, art. 304 indice 1, art. 312 alin.5 și 242 alin. 2 teza 2 din Codul de procedură civilă.
Intimații, legal citați, nu s-au prezentat în instanță și nu au depus întâmpinare.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs și având în vedere prevederile ar. 304 indice 1 Cod de procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
Prin cererea reconvențională depusă de pârâții reclamanți reconvenționali B. T. și B. T. în dosarul nr._/320/2011 al Judecătoriei Tg. M., s-a solicitat de către reclamantul reconvențional B. T. constatarea calității sale de unic moștenitor, legal și testamentar al defunctei B. A. .
Ulterior, după disjungerea cererii reconvenționale și formarea prezentului dosar, reclamantul a precizat că ceea ce înțelege să solicite este stabilirea calității sale de moștenitor legatar universal, nu și dezbaterea succesiunii .
Instanța de fond a respins, în rejudecare, acțiunea reclamantului reținând că prin prezenta acțiune, s-a menționat că reclamantul solicită a se constata calitatea sa de unic moștenitor fără a se mai analiza situația rezervei succesorale de care ar putea beneficia pârâții și dacă aceștia din urmă reprezintă sau nu moștenitori legali acceptanți.
Reclamantul B. T. este legatar cu titlu universal al defunctei, după cum reiese din Testamentul autentificat sub nr. 216/2.02.2004 de către BNP O. V..
D. moștenitorii rezervatari pot să-și valorifice dreptul la rezervă și să solicite constatarea calității lor de moștenitori rezervatari și reducțiunea liberalităților excesive, reclamantul neavând o astfel de calitate.Pârâții au solicitat constatarea calității lor de moștenitori rezervatari și nici reducțiunea liberalităților excesive .
De altfel, investirea instanței este în limitele cererii formulate, fără ca instanța să poată încălca principiul disponibilității părților cu privire la drepturile lor procesuale.
Așa cum s-a mai reținut de tribunal, în decizia pronunțată cu ocazia soluționării primului recurs formulat de reclamant, în această cauză, stabilirea (constatarea) calității de moștenitor se poate face pe cale notarială sau judiciară, fără ca persoana respectivă să fie obligată să solicite și ieșirea din indiviziune cu același prilej. Teza contrară, ar conduce la concluzia, de neacceptat, a negării stării de indiviziune înseși fiindcă imediat succesorii ar trebui să ceară și partajul. Dacă nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune (art.728 Cod civil), nu există nici un temei juridic pentru a obliga o parte să solicite o astfel de ieșire din indiviziune.
Față de cele mai sus reținute, instanța de fond a apreciat greșit că reclamantul avea posibilitatea legală de a solicita constatarea calității de moștenitori rezervatari a pârâților sau să facă un alt demers legal pentru valorificarea rezervei succesorale a pârâților.
În consecință, tribunalul, urmează ca în temeiul prevederilor art.312 alin.1 și 2 din Codul de procedură civilă, să dispună admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii atacate în sensul admiterii cererii reclamantului și în consecință a constatării calității de unic moștenitor testamentar și legal a reclamantului B. T., după defuncta sa soție B. A..
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat de recurent.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de reclamantul B. T. cu domiciliul procesual ales în mun.Tg.M., ., . împotriva Sentinței civile nr.5340 din 17 iunie 2013 pronunțată de Judecătoria Târgu M. în dosarul nr._ * și în consecință:
Modifică în tot hotărârea atacată în sensul că:
Admite acțiunea civilă formulată de reclamantul B. T. cu domiciliul procesual ales în mun.Tg.M., ., . în contradictoriu cu pârâții B. T. domiciliat în mun.Tg.M., ., . și B. C. domiciliat în mun.Tg.M., ..160/A, jud.M..
Constată că reclamantul B. T. are calitatea de unic moștenitor al defunctei B. A..
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi,23 Decembrie 2013.
Președinte, A. A.-B. | Judecător, M. M. | Judecător, C. S. |
Grefier, C. S. |
Red.C.S./07.01.2014
Tehnored.C.Ș./07.01.2014
5 pag/ 2 ex.
Jud.fond.A.M.L.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 729/2013. Tribunalul MUREŞ | Pretenţii. Decizia nr. 344/2013. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
