Contestaţie la executare. Decizia nr. 991/2013. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 991/2013 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 28-11-2013 în dosarul nr. 13465/320/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr. 2991
Decizia civilă nr. 991
Ședința publică din data de 28 noiembrie 2013
Completul constituit din:
Președinte P. M.
Judecător A. T.
Judecător F. G. M.
Grefier A. E. C.
Pe rol judecarea recursului declarat de P. G. – Catolică Ceuașu de Câmpie cu sediul în Ceuașu de Câmpie nr.123 județul M. împotriva sentinței civile nr.2140/13 martie 2013 pronunțată de Judecătoria Tg. M. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Mersul dezbaterilor și cuvântul pe fond al părților sunt consemnate în încheierea de ședință din data de 21 noiembrie 2013 când s-a amânat pronunțarea asupra deciziei pentru data de azi, 28 noiembrie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr. 2140 din 13 martie 2013 pronunțată de Judecătoria Tîrgu-M. în dosar nr._ s-a admis contestația la executare formulată de contestatoarea C. Județeană de fond funciar M. în contradictoriu cu intimații P. G.-Catolică Ceuașu de Cîmpie și Biroul Executorului Judecătoresc U. F.. A fost anulată somația din 16.11.2012 și procesul verbal pentru stabilirea cheltuielilor de executare încheiat la data de 16.11.2012 în dosarul execuțional nr. 249/E/2012 al B.E.J. U. F.. S-a dispus încetarea executării silite demarate în cadrul dosarul execuțional nr. 249/E/2012 al B.E.J. U. F.. A fost respinsă cererea privind suspendarea executării silite ca fiind rămasă fără obiect.
Pentru a se pronunța această soluție s-a reținut că prin Sentința Civilă nr. 1580/22.02.2010 pronunțată de Judecătoria Tîrgu-M. în dosarul nr._ definitivă și irevocabilă prin Decizia nr. 511/17.06.2010 a Tribunalului M. s-a dispus anularea în parte a Titlului de Proprietate nr._/17.06.1998 în ceea ce privește suprafața de 8560 mp teren situat în tarlaua 24, . Locală de fond funciar Ceuașu de Câmpie fiind obligată la întocmirea documentației necesare și la punerea în posesie a intimatei P. G.-Catolică Ceuașu de Cîmpie cu privire la terenul menționat, în timp ce în sarcia contestatoarei C. Județeană de fond funciar M. s-a stabilit obligația eliberării titlului de proprietate în ceea ce privește suprafața de teren mai sus indicată. Prin Incheierea Civilă nr. 3357//CC/12.11.2012 pronunțată de Judecătoria Tg.M. în dosarul nr._/320/2012, s-a admis cererea creditoarei privind încuviințarea executării silite cu privire la titlul executoriu constând în Sentința Civilă nr. 1580/22.02.2010 pronunțată de Judecătoria Tîrgu-M. în dosarul nr._ definitivă și irevocabilă prin Decizia nr. 511/17.06.2010 a Tribunalului M.. Prin somația emisă la data de 16.11.2012 în dosarul execuțional nr. 249/E/2012 al B. U. F. constatatoarea a fost somată ca în termen de 10 zile de la comunicarea acesteia să elibereze intimatei P. P. G.-Catolică Ceuașu de Cîmpie titlul de proprietate cu privire la suprafața de 8560 mp teren situat în tarlaua 24, . și să achite în termen de 1 zi de la lăsarea somației suma de 5.415 lei reprezentând cheltuieli de executare. Potrivit Procesului verbal privind stabilirea cheltuielilor de executare întocmit de executor judecătoresc U. F. la data de 16.11.2012, suma de 5.415 lei se compune din 14,3 lei taxa de timbru și timbru judiciar pentru încuviințarea executării, 400,7 lei cheltuieli de executare, 5000 lei onorariu executor judecătoresc. Pornind de la prevederile art. 399 alin.1 Cod procedură civilă, se poate realiza o distincție între (I) contestația la executare propriu-zisă – prin intermediul căreia se contestă executarea silită însăși, precum și orice act de executare, săvârșit cu prilejul executării silite, solicitându-se instanței anularea întregii executării sau a actului nelegal, și, (II) contestația la titlu – atunci când se contestă însuși titlul executoriu, dar nu în ceea ce privește valabilitatea sa în fond, ci numai înțelesul, întinderea și aplicarea sa. Din criticile aduse prin intermediul contestației la executare, executării silite inițiate împotriva contestoarei de către intimată, rezultă fără echivoc, că instanța este investită să soluționeze o contestație la executare propriu-zisă, în cadrul căreia este chemată să analizeze legalitatea executării silite însăși și a Procesului Verbal privind stabilirea cheltuielilor de executare întocmit în dosarul execuțional nr. 249/E/2012 la data de 16.11.2012. În ceea ce privește criticile aduse executării silite însăși instanța a reținut faptul că obiectul executării îl constituie obligația contestatoarei de a face, respectiv aceea de a emite titlul de proprietate, posibilitatea executării silite a acestei obligații find reglementată de Cap VI Secțiunea IV Cod proc civ. Potrivit dispozițiilor art. 5 lit “c” din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și functionarea comisiilor pentru aplicarea Legii 18/1991, aprobată prin HGR 890/2005, modificată prin HGR 1120/2005, comisiile locale după delimitarea în teren, pun în posesie persoanele îndreptațite să primească terenul, întocmind procesul verbal de punere în posesie, iar pe baza documentației întocmite de comisiile locale vor fi eliberate titlurile de proprietate de către comisiile județene de aplicare a Legii nr. 18/1991 republicată. Modalitatea efectivă de a emitere a titlurilor de proprietate, este reglementată de dispozițiile art. 14 din HGR nr. 890/2010 care prevăd faptul că “ la cererea proprietarilor sau a moștenitorilor prevăzuți la art. 27 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, comisiile locale înaintează comisiilor județene, în termen de 15 zile de la data înregistrării cererilor, planurile parcelare și procesul-verbal de punere în posesie pentru eliberarea titlurilor de proprietate, însoțite de un extras de carte funciară” precum și de dispozițiile art. 34 alin 2 din același act normativ potrivit cărora “ în cazurile în care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente ale proprietarilor deposedați, iar proprietarii vecini recunosc limitele acestor proprietății pe toate laturile, comisia locală ia act de recunoașterea reciprocă a limitelor proprietății, formulată în scris, întocmește planurile parcelare și înaintează în termen de 10 zile documentația comisiei județene sau prefectului pentru validare și, respectiv, pentru eliberarea titlurilor de proprietate”. Din interpretarea dispozițiilor legale mai sus menționate, rezultă așadar că îndeplinirea obligației legale de eliberare a titlurilor de proprietate de către comisiile județene de fond funciar este condiționată de înaintarea către acestea, printre altele, a planurilor parcelare întocmite de către comisiile locale de fond funciar. În lipsa planurilor parcelare, a căror întocmire cade în sarcina comisiilor locale de fond funciar, comisia județeană de fond funciar se află într-o imposibilitate obiectivă de a-și îndeplinii obligația stabilită în sarcina sa în temeiul legii sau a unei hotărâri judecătorești. Una din condițiile necesar a fi îndeplinite pentru a proceda la executarea silită potrivit dispozițiilor art. 3711 alin 2 Cod proc civ, în temeiul cărora „ în cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită” este ca neexecutarea de către debitor de bunăvoie a obligației sale, să nu fie imputabilă acestuia, respectiv ca acesta să nu se afle într-o imposibilitate obiectivă de executare și care să nu se datoreze culpei sale. Or, în prezenta cauză, instanța a reținut faptul că, contestatoarea a invocat drept cauză a neexecutării de bunăvoie a obligației sale, neîndeplinirea de către un terț, respectiv de către C. locală de fond funciar Ceuașu de Cîmpie, a obligației legale de a întocmi și a transmite contestatoarei planul parcelar. Întrucât contestatoarea a invocat în apărarea sa un fapt negativ, iar intimata nu a probat faptul pozitiv contrar, respectiv cel al înaintării către contestatoare a planului parcelar, instanța a reținut drept întemeiate susținerile contestatoarei privind lipsa planului parcelar. De asemenea, în aprecierea considerentelor mai sus invocate, instanța a reținut faptul că eliberarea titlului de proprietate este o activitate subsecventă obligației stabilite prin sentința judecătorească în sarcina Comisiei locale de fond funciar Ceuașu de Câmpie, de întocmire a documentației necesare eliberării titlului de proprietate, în speță planul parcelar. Ori, termenul impus Comisiei județene pentru punerea în aplicare a dispozițiilor instanței nu se poate, în aceste condiții, raporta la momentul comunicării somației, ci trebuie în mod imperativ să se raporteze la momentul comunicării de către comisia locală a documentației prevăzute de lege. Altminteri în sarcina contestatoarei se stabilește o obligație pe care, concret, nu o poate îndeplini în termenul indicat, nelăsându-i-se posibilitatea concretă de a se conforma dispozițiilor instanței benevol. Pentru considerentele mai sus arătate, instanța a reținut faptul că însăși executarea silită demarată împotriva contestatoarei în dosarul execuțional nr. nr. 249/E/2012 al B.E.J. U. F. este viciată, motiv pentru care a admis contestația la executare și a anulat actele de executare emise în dosarul execuțional menționat, respectiv somația din 16.11.2012 și procesul verbal pentru stabilirea cheltuielilor de executare încheiat la data de 16.11.2012. În temeiul dispozițiilor art. 404 alin 1 Cod proc civ, a dispus încetarea executării silite demarate de intimată în cadrul dosarul execuțional nr. 249/E/2012 al B.E.J. U. F.. În ceea ce privește cererea de suspendare a executării silite, având în vedere faptul că instanța a soluționat capătul de cerere având ca obiect contestația la executare, precum și prevederile art. 403 alin (1) din Cod proc.civilă, potrivit cărora suspendarea executării silite este limitată în timp până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea, instanța a respins-o ca fiind rămasă fără obiect. În temeiul dispozițiilor art. 274 Cod proc civ, în vederea respectării principiului disponibilității părților care guvernează procesul civil, instanța a luat act de faptul că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești a declarat recurs intimata P. G. Catolică Ceuașu de Câmpie, solicitând modificarea în parte a acesteia în sensul respingerii contestației la executare în ceea ce privește cheltuielile de executare, cu cheltuieli de judecată.
În motivare a arătat că sentința recurată este dată cu aplicarea greșită a legii, respectiv a art. 404 alin. 1 și a dispozițiilor legale referitoare la contestația la executare. De asemenea, arată că în cauză culpa este comună atâta vreme cât atât C. locală, cât și C. județeană, deși au fost parte în proces, nu au eliberat titlul de proprietate, eliberarea titlului având loc după numeroase demersuri făcute ani de zile la cele două comisii și după emiterea somației. Pentru începerea urmării silite a avansat suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, iar executorul judecătoresc, după deplasări la comisii și numeroase demersuri telefonice a început executarea silită emițând somația și stabilind prin proces-verbal cuantumul cheltuielilor de executare. În privința încetării executării silite arată că aceasta nu are temei legal, nefiind incidentă nicio situație din cele prevăzute de art. 3715 C. pr. civ.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
În motivare a arătat că este întemeiată motivarea primei instanțe în condițiile în care C. județeană nu a avut posibilitatea de a executa de bunăvoie obligația stabilită prin titlul executoriu datorită faptului că documentația necesară emiteri titlului de proprietate nu a fost înaintată de către C. locală de fond funciar Ceuașu de Câmpie, la data de 08.01.2013 fiind emis Titlul de proprietate nr._.
În drept au fost invocate prevederile art. 308 alin. 2 C. pr. civ.
Examinând legalitatea hotărârii atacate prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și prin raportare la prevederile art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
Recurenta critică soluția primei instanțe susținând că acordarea cheltuielilor de executare silită se impune ca urmare a existenței unei culpe comune a intimatelor în neexecutarea titlului executoriu și a numeroaselor demersuri efectuate pe parcursul a mai mulți ani.
Sub acest aspect, Tribunalul constată că executarea silită și actele de executare întocmite și contestate le-au privit atât pe Comisa locală de fond funciar Ceuașu de Cîmpie, cât și pe C. județeană de fond funciar M.. Împotriva somației și procesului-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare întocmite la data de 16.11.2012 de către B. U. F. în dosar execuțional nr. 249/E/2012 a formulat contestație la executare doar debitoarea C. județeană de fond funciar M..
Prima instanță a anulat în întregime aceste acte de executare silită, iar considerentele în virtutea cărora s-a pronunțat această soluție s-au întemeiat pe prevederile art. 5 lit. c din HG nr. 890/2005, respectiv pe împrejurarea că eliberarea titlului de proprietate este o activitate subsecventă obligației stabilite prin sentința judecătorească în sarcina Comisiei locale de fond funciar Ceuașu de Câmpie, de întocmire a documentației necesare eliberării titlului de proprietate, în speță planul parcelar, iar termenul impus contestatoarei pentru punerea în aplicare a dispozițiilor instanței nu se poate, în aceste condiții, raporta la momentul comunicării somației, ci trebuie în mod imperativ să se raporteze la momentul comunicării de către comisia locală a documentației menționate.
Tribunalul apreciază drept întemeiate considerentele enunțate mai sus sub aspectul caracterului subsidiar al obligației contestatoarei C. județeană de fond funciar. Astfel cum rezultă din prevederile Capitolului 2 „Atribuțiile comisiilor” HG nr. 890/2005 și în special din cele ale art. 5 lit. i, revine comisiilor locale atribuția de a pune în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptățite să primească terenul, de a completa fișele de punere în posesie a acestora, după validarea de către comisia județeană a propunerilor făcute, și ulterior de a le înmâna titlurile de proprietate. Incident este și articolul 14 din HG nr. 890/2005 potrivit căruia la cererea proprietarilor sau a moștenitorilor prevăzuți la art. 27 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, comisiile locale înaintează comisiilor județene, în termen de 15 zile de la data înregistrării cererilor, planurile parcelare și procesul-verbal de punere în posesie pentru eliberarea titlurilor de proprietate, însoțite de un extras de carte funciară.
Din coroborarea acestor prevederi legale reiese cu evidență caracterul subsidiar al obligației Comisiei județene de fond funciar M. evocat mai sus, precum și nelegalitatea actelor de executare emise în privința acesteia câtă vreme, astfel cum a arătat și prima instanță, aceasta nu poate fi somată în mod rezonabil la îndeplinirea obligației sale într-un termen care curge de la primirea somației și fără a se avea în vedere caracterul necesar al îndeplinirii cu prioritate a obligației Comisiei locale de fond funciar Ceuașu de Câmpie.
În raport de cele prezentate mai sus, Tribunalul apreciază ca fiind fără suport criticile recurentei referitoare la obligația comună a celor două comisii, fiind evidentă separarea atribuțiilor acestora prin HG nr. 890/2005. De asemenea, în contextul celor enunțate este lipsită de relevanță pentru aprecierea asupra legalității actelor de executare analizate și perioada scursă de la obținerea titlului executoriu și demersurile anterioare ale creditoarei, atâta vreme cât acestea nu au îmbrăcat forma specifică executării silite.
Cu toate acestea, recursul este fondat sub aspectul întinderii efectelor sancțiunii nulității ce a operat asupra actelor de executare silită contestate.
Astfel, executarea silită a fost pornită de executorul judecătoresc împotriva a două părți care deopotrivă, aveau calitatea de debitor în titlul executoriu. Suma totală stabilită de executorul judecătoresc cu titlu de cheltuieli de executare a fost de 5.415 lei. Întrucât nu s-a stabilit în mod explicit și separat suma pe care o datorează fiecare parte debitoare, este logic să presupunem că acestea au fost obligate la suportarea cheltuielilor de executare în cote-părți egale. De altfel, nu avem niciun alt criteriu în funcție de care să calculăm contribuții diferite.
Dintre aceste două părți debitoare, numai C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M. a formulat contestație la executare.
Prin urmare, de vreme ce executarea silită declanșată împotriva celeilalte debitoare (C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Ceuașu de Câmpie) nu a fost contestată în niciun fel și nu a făcut obiectul prezentei contestații la executare, instanța nu are abilitarea să facă nicio apreciere și să dea nicio dispoziție în această privință.
Ca atare, anularea procesului-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare întocmit la data de 16.11.2012 de B.E.J. U. F. în dosarul execuțional nr. 249/E/2012 va putea fi numai parțială, vizând doar jumătate din cheltuielile de executare, sumă imputată contestatoarei din cauza de față.
De asemenea, este întemeiată critica recurentei cu privire la măsura dispusă de către prima instanță privind încetarea executării silite.
Într-adevăr, nu sunt întrunite condițiile art. 3715 C. pr. civ. potrivit cu care Executarea silită încetează dacă: a) s-a realizat integral obligația prevăzută în titlul executoriu, s-au achitat cheltuielile de executare, precum și alte sume datorate potrivit legii; în acest caz, executorul va preda debitorului titlul executoriu, menționând pe acesta stingerea totală a obligațiilor; b) nu mai poate fi efectuată ori continuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile ori a imposibilității de valorificare a unor astfel de bunuri; în aceste cazuri, executorul va remite personal creditorului sau reprezentantului acestuia titlul executoriu, menționând pe acesta cauza restituirii și partea de obligație ce a fost executată; c) creditorul a renunțat la executare; d) a fost desființat titlul executoriu.
Nefiind incidentă nici una dintre ipotezele textului legal, Tribunalul constată că în mod greșit prima instanță a dispus încetarea executării silite demarate în dosar execuțional nr. 249/E/2012 al B. U. F..
Pentru toate considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 304 pct. 9 coroborat cu art. 312 alin. 1, 2 și 3 C., tribunalul va admite recursul declarat de recurenta P. G.-Catolică Ceuașu de Câmpie împotriva sentinței civile nr. 2140 din data de 13 martie 2013 pronunțată de Judecătoria Tg.-M. în dosarul nr._ și va modifica în parte hotărârea atacată, în sensul că anulează parțial procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare întocmit la data de 16.11.2012 de B.E.J. U. F. în dosarul execuțional nr. 249/E/2012, numai în partea privitoare la contestatoarea C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor M., pentru suma de 2.707,50 lei, aferenți obligației de plată stabilite în sarcina acesteia; va înlătura din sentința civilă atacată dispoziția privind încetarea executării silite demarate în cadrul dosarului execuțional nr. 249/E/2012 al B.E.J. U. F.. Va menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenta P. G.-Catolică Ceuașu de Câmpie cu sediul în Ceuașu de Câmpie nr.123 județul M., împotriva sentinței civile nr. 2140 din data de 13 martie 2013 pronunțată de Judecătoria Tg.-M. în dosarul nr._ .
Modifică în parte hotărârea atacată, în sensul că anulează parțial procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare întocmit la data de 16.11.2012 de B.E.J. U. F. în dosarul execuțional nr. 249/E/2012, numai în partea privitoare la contestatoarea C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor M., pentru suma de 2.707,50 lei, aferenți obligației de plată stabilite în sarcina acesteia.
Înlătură din sentința civilă atacată dispoziția privind încetarea executării silite demarate în cadrul dosarului execuțional nr. 249/E/2012 al B.E.J. U. F..
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 noiembrie 2013.
Președinte, P. M. | Judecător, A. T. | Judecător, F. G. M. |
Grefier, A. E. C. |
Red.A.T.
Tehnored.A.E.C.
2 ex./28.01.2014.
Jud. fond:MM G..
| ← Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină.... | Pretenţii. Decizia nr. 812/2013. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
