Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 1377/2013. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1377/2013 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 04-06-2013 în dosarul nr. 5118/102/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ (Număr în format vechi 6339/2012)
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1377/2013
Ședința publică din data de 04 iunie 2013
Completul constituit din:
Președinte: M. M.
Grefier: M. M.
Cu participarea Ministerului Public reprezentat prin doamna procuror N. R. C. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul M.
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile formulată de reclamantul Ugron A., cu domiciliul în Tg. M., ./E/11, jud. M., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, ., sector 5, având ca obiect acordarea de despăgubiri în temeiul Legii nr. 221/2009.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților, atât la prima cât și la a doua strigare a cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată depuse la dosarul cauzei prin registratura instanței la data de 24 mai 2013 din partea Direcției Generale a Finanțelor Publice M., în numele pârâtului Statul Român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, note de ședință, cu respectarea formalității multiplului exemplar prin care se invocă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului.
Instanța constată că în prezenta cauză s-a solicitat judecarea pricinii și în lipsă de către pârât prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei (fila 6 verso dosar).
Reprezentanta Ministerului Public arată că nu mai are alte cereri de formulat și probe de propus în prezenta cauză.
Instanța unește cu fondul cauzei excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului invocată de pârât prin notele de ședință și, nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat în probațiune, constată încheiată faza procedurii probatorii și acordă cuvântul în fond.
Reprezentanta Ministerului Public solicită instanței admiterea excepției invocate și, pe cale de consecință respingerea acțiunii formulată.
Instanța reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată la Tribunalul M. sub nr. dosar_ la data de 12 iunie 2012, reclamantul Ugron A. a solicitat obligarea pârâtului Statul Român la retrocedarea sau la plata bunurilor confiscate de comuniști membrilor familiei Ugron - familie a cărui descendent este, precum și a membrilor familiei Logothetti, a cărei moștenitor legal este.
În drept au fost invocate prevederile Legii nr. 221/2009.
Prin întâmpinare, Direcția Generală a Finanțelor Publice, în numele Statului Român a solicitat respingerea acțiunii ca nefiind întemeiată.
Se arată în primul rând prin întâmpinare că reclamantul nu a depus la dosarul cauzei nici un document privitor la confiscarea de bunuri, mobile sau imobile și nici acte doveditoare ale calității sale, sens în care se solicită a se clarifica aspectul privitor la calitatea procesuală a reclamantului.
Urmare a solicitării instanței, reclamantul a depus la dosarul cauzei copii după: procesul verbal de predare primire a bunurilor mobile și imobile însoțit de formularul de inventariere a patrimoniului fraților Ugron din . Decretului nr. 83/1949, tabel centralizator privind valorile din „Formularul de inventariere și evaluare a patrimoniului fraților Ugron, procesul verbal de predare –primire a bunurilor mobile și imobile însoțit de Formularul de inventariere și evaluare a patrimoniului – proprietăți ce au aparținut lui Logoteti Arstitu din . Decretului nr. 83/1949, copie după tabelul de conace expropriate prin Decretul nr. 83/949 disponibile pentru a fi atribuite în care figurează Logoteti Arsitide, tabel centralizator privind valorile din „Formularul de inventariere și evaluarea patrimoniului „familiei Logothetti, certificatul de moștenitor de calitate nr. 95/29.03.3006, ordinul nr. 3727 aprilie 2011 al Băncii Naționale a României, copie a actului emis de Institutul Național de S. – Direcția Județeană M..
Reclamantul a mai precizat că defunctul Ugron P. Z., unul dintre „Frații Ugron” expropriați potrivit Decretului nr. 83/1949 este tatăl reclamantului; totodată se precizează că după defunctul Logothetti Z. C. Alfred este moștenitoare Logothetti A. M. Helena – fostă Ugron după primul soț, adică mama reclamantului.
Reclamantul a mai precizat și un mod de calcul cu privire la despăgubirile solicitate, în cuantum de 820.844 lei și respectiv186.724 euro.
Prin notele de ședință, pârâtul a arătat în primul rând că prin decizia nr. 6/15.04.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în recurs în interesul legii s-a stabilit că prevederile art. 5 alin.1 lit. b din Lege nr. 221/2009 se interpretează în sensul că despăgubirile pot fi acordate numai pentru aceleași categorii de bunuri care fac obiectul actelor normative speciale de reparație, respectiv Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 247/2005, cu modificările și completările ulterioare, sub imperiul cărora partea interesată să nu fi obținut deja o reparație.
S-a mai invocat de către pârât și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului în promovarea acțiunii.
Astfel, se arată că din documentele depuse în probațiune, respectiv „tabel de conace expropriate prin D.Prez. nr._ și disponibile pentru a fi atribuite la rubrica „numele fostului proprietar expropriat” apare Logoteti A.. Din cuprinsul certificatului de calitate de moștenitor nr. 95/29.03.2006 reiese că reclamantul Ugron Z. este fiul soție numitului Logothetti Z. C. Alfred, aceste din urmă fiind fiul lui Logothetti Orest, fratele defunctului Logotheti A.. Având în vedere că reclamantul a precizat că solicită acordarea de despăgubiri în calitate de descendent al numitei Logothetti A. M. Helena, soția lui Logothetti Z. C. Alfred, se apreciază că acesta nu are calitate procesuală activă în temeiul Legii nr. 221/2009.
În ceea ce privește certificatul de calitate de moștenitor nr. 158/2002, se arată că din cuprinsul acestuia reiese că antecesor al reclamantului a fost Ugron P. Z., însă nu s-a dovedit în cauză că antecesorul său a fost unul dintre „frații Ugron„ expropriați.
În fine, se mai arată că având în vedere natura bunurilor care au fost expropriate, măsurile reparatorii în ceea ce privește aceste bunuri puteau fi solicitate în temeiul legilor fondului funciar.
Față de excepția invocată în cauză, în temeiul prevederilor art. 137 alin.1 Cod de procedură civilă, instanța reține următoarele:
Potrivit prevederilor art. 5 din Legea nr. 221/2009,
„(1) Orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum și, după decesul acestei persoane, soțul sau descendenții acesteia până la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instanței prevăzute la art. 4 alin. (4), în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la:
a) acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare. La stabilirea cuantumului despăgubirilor se va ține seama și de măsurile reparatorii deja acordate persoanelor în cauză în temeiul Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare, și al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 214/1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 568/2001, cu modificările și completările ulterioare;
b) acordarea de despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotărâre de condamnare sau ca efect al măsurii administrative, dacă bunurile respective nu i-au fost restituite sau nu a obținut despăgubiri prin echivalent în condițiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau ale Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare;
c) repunerea în drepturi, în cazul în care prin hotărârea judecătorească de condamnare s-a dispus decăderea din drepturi sau degradarea militară.
Reclamantul în cauză nu a invocat existența vreunei condamnări politice în ceea ce-i privește pe antecesorii săi menționați în cererea introductivă și având în vedere precizarea ulterioară și nici vreo măsură administrativă cu caracter politic.
Cum acordarea despăgubirilor în temeiul Legii nr. 221/2009 este subsecventă existenței fie a unei condamnări politice fie unei măsuri administrative cu caracter politic, tribunalul constată că reclamantul nu are calitatea procesuală activă de a solicita acordarea de despăgubiri în temeiul Legii nr. 221/2009, întrucât calitate procesuală în temeiul acestui act normativ este determinată de calitatea de condamnat politic, de persoană care a suferit o măsură administrativă cu caracter politic sau de soțul/soția unei astfel de persoane sau de descendenții până la gradul II inclusiv ca și de solicitarea de despăgubiri prin raportare la bunuri confiscate prin hotărârea de condamnare sau ca efect al măsurii administrative.
Pe de altă parte, tot în ceea ce privește această calitate, instanța reține că sunt corect aspectele invocate prin notele de ședință de către pârâtul în cauză, întrucât calitatea mamei sale de soție a lui Logotherri Z. C. Alfred nu se încadrează în prevederile art. 5 alin.1 din actul normativ, așa cum au fost acestea mai sus enunțate, reclamantul nefiind descendent până la gradul II al lui Logoteti A. – persoana expropriată.
Instanța mai reține că, potrivit certificatului de moștenitor de calitate nr. 158/2002 emis de BNP L. A., reclamantul are calitatea de moștenitor al lui Ugron P. Z. (al cărui fiu este), și că acesta din urmă a fost moștenitorul fraților săi: Ugron M. M. Erzsi, Ugron M.,Ugron I. L. și Ugron Janos D., însă întrucât în actele de preluare a proprietății se face referire doar la „Frații Ugron” nu se poate deduce că există identitate între antecesorii reclamantului și „frații Ugron„ ( neidentificați după prenume ), ale căror bunuri au fost expropriate.
Reținând că sunt corecte afirmațiile pârâtului cu privire la aspectele ce reies din cuprinsul certificatelor de moștenitor ca și la cele privitoare la natura bunurilor expropriate, instanța subliniază că, în admiterea excepției are în vedere în primul rând faptul că reclamantul nu a dovedit o astfel de calitate circumscrisă prevederilor art. 5 alin.1 din Legea nr. 221/2009, respectiv decurgând din existența unei condamnări politice sau a unei măsuri administrative cu caracter politic.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului Ugron A., cu domiciliul în Tg. M., ./E/11, jud. M..
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamantul Ugron A., cu domiciliul în Tg. M., ./E/11, jud. M., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român – prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, ., sector 5, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesual activă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 4 iunie 2013.
Președinte, M. M. | ||
Grefier, M. M. |
Red: M.M.
Tehnored: M.M.
Data: 25.06.2013/5 ex.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 119/2013.... | Pretenţii. Decizia nr. 1086/2013. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
