Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 794/2013. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 794/2013 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 19-03-2013 în dosarul nr. 1494/102/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ (Număr în format vechi 1881/2012)
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 794/2013
Ședința publică din data de 19 martie 2013
Completul constituit din:
Președinte I. O.
Grefier S. D.
Cu participarea Ministerului Public reprezentat prin d-nul procuror F. G. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul M.
Pe rol fiind judecarea acțiunii formulată de reclamanta M. P., cu domiciliul în Bălăușeri, ., județul M., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice – prin Direcția Generală a Finanțelor Publice M., cu sediul în Tg. M., .. 1-3, județul M., având ca obiect despăgubiri în baza prevederilor Legii nr. 221/2009.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța constată că, pârâtul a solicitat judecarea cauzei în lipsă în raport de prevederile art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă (fila 17 verso).
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.
Nemaifiind alte cereri de formulat în probațiune, instanța constată încheiată faza procedurii probatorii și acordă cuvântul în fond.
Reprezentantul Ministerului Public solicită instanței respingerea acțiunii ca nefondată. Consideră că, măsura dispusă nu este o măsură cu caracter politic, nu a fost dispusă de Statul Român astfel că nu se încadrează în prevederile art. 5 din Legii. 221/2009.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
P. cererea înregistrată la această instanță la data de 21 februarie 2012 sub nr. _ , partea reclamantă M. P. cheamă în judecată în calitate de pârât Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, solicitând instanței să dispună constatarea caracterului politic al prizonieratului suferit de antecesorul M. I. A. în perioada 08.11.1944 –05.05.1948 și obligarea pârâtului la plata de daune morale în sumă de 48.000 lei și de despăgubiri civile în sumă de 48.000 lei.
Partea reclamantă arată că își întemeiază cererea pe dispozițiile legii 221/2009, cu privire la daunele morale invocând prevederile art.5 alin.1 din legea 221/2009.
În motivarea cererii, partea reclamantă arată că autorul M. I. A. a căzut prizonier al armatei sovietice, fiind internat într-un lagăr de prizonierat în fosta URSS, ceea ce i-au adus grave prejudicii morale.
La cerere sunt anexate în copie, următoarele înscrisuri: cartea de identitate și certificatul de căsătorie al reclamantei, certificat de naștere și livretul militar al acestuia.
Pârâtul Statul Român a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea cererii, arătând că în prezent nu mai există un temei juridic pentru acordarea de daune morale. Pârâtul amintește de Decizia nr.1358/21.10.2010 a Curții Constituționale, prin care s-a constatat neconstituționalitatea art.5 alin.1 lit. a din Legea 221/2009.
Examinând actele dosarului, instanța reține următoarele:
Din copia livretului militar anexată de partea reclamantă la cererea de chemare în judecată se desprinde ca și împrejurare de fapt, că antecesorul M. I. A. a fost prizonier de război în fosta URSS în perioada 08.11.1944 –05.05.1948.
Această măsură nu se încadrează însă în cerințele impuse de art.1 alin.1 din legea 221/2009 pentru a fi aplicabilă procedura specială reparatorie prevăzută de legea 221/2009.
Instanța amintește în acest sens că din întregul context al dispozițiilor art.1, art.3 și art.4 alin.2 din legea 221/2009 se desprinde concluzia că pentru a fi aplicabile prevederile reparatorii cuprinse în legea 221/2009, măsurile administrative pretinse trebuiau să fie luate de autoritățile statului de la acea vreme în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, ca măsuri împotriva persoanelor care se împotriveau regimului totalitar instaurat la data de 6 martie 1945.
Calitatea de prizonier a autorului nu corespunde scopului special stabilit de legiuitor în legea 221/2009. Nu reiese faptul că autorul ar fi participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist (art.1 alin.3 din legea 221/2009).
Pentru persoanele căzute în prizonierat legiuitorul a creat un alt cadru legislativ special reparator prin Decretul lege Nr. 118 din 30 martie 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.
Pentru aceste motive, instanța apreciază că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile impuse de legiuitor pentru a face aplicabile dispozițiile reparatorii ale legii nr.221/2009, astfel că cererea de constatare a caracterului politic al măsurii de prizonierat urmează a fi respinsă.
Pe cale de consecință, instanța va respinge și petitele accesorii, de obligare a pârâtului la plata de daune morale și materiale în procedura legii 221/2009.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulată de reclamanta M. P., cu domiciliul în Bălăușeri, ., județul M., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice cu sediul în București, ., sector 5.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 19 martie 2013.
Președinte, I. O. | ||
Grefier, S. D. |
Red. I.O.
Ternored. M.V./5 ex./26.03.2013
| ← Pretenţii. Decizia nr. 42/2013. Tribunalul MUREŞ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 575/2013. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
